Vizitator Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 V(anod)-V(catod) amplitudinile astea unde sint obtinute (700Vvv) in anod respectiv catod fiecare tub final ?!(in simularea data).Nu vad de unde se pot obtine astfel de amplitudini in anod respectiv catod ?(pt configuratia data).Cit este Ub,Ua cum lo mai chema ?.Sau cit este domnule sebi_c amplitudinea tensiuni anod-anod ?!. Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Etajul poate scoate tot atata putere ca si pentru un PP conventional. Dificultatea este tensiunea mare de atac, dar nu insurmontabila. Atasez cateva forme de unda dintr-o simulare cu EL34 in aceasta structura. Puterea medie maxima la iesire este de circa 60W.Ce sarcina ai in simulare anod-anod ?si ce tensiune anod-anod Vvv sau Vef nu conteaza ?(mi se pare foarte mare V(anod)-V(catod) nu realizez cum se obtin aceste amplitudini mari din Ub).La un PP conventional, catodul e la masa si vedem cum excursioneaza anodul de la 50..60V la dublul tensiunii de alimentare, atunci cand la intrare este semnal maxim admisibil. Aici, in anod si catod excursia de tensiune AC e absolut diferentiala. Adica cand potentialul anodului creste, al catodului scade (faza de 180gr). Diferenta pe tub e ca la PP conventional. Eu am simulat cu semnal maxim admisibil. Studiind puterea disipata pe tub, imi dau seama ca s-ar putea merge in acest caz cu Vanod=480V, Iagol=30mA la un Raa usor mai mic (Raa=950, Rcc=950). Puterea disipata maxima cu semnal in cazul cel mai dezavantajos ar fi 24W pe tub, iar fara semnal ar fi circa 14W. Puterea ar fi circa 60W cu dist sub 0.3%. Cu distorsiuni mai mari de pana la 0.8%, puterea ar fi 70W (Pdis=22W). Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 V(anod)-V(catod) amplitudinile astea unde sint obtinute (700Vvv) in anod respectiv catod fiecare tub final ?!(in simularea data).Nu vad de unde se pot obtine astfel de amplitudini in anod respectiv catod ?(pt configuratia data).Cit este Ub,Ua cum lo mai chema ?.Sau cit este domnule sebi_c amplitudinea tensiuni anod-anod ?!.Tensiunea anod-anod este +/-350V(adica 700Vvv). Tensiunea catod-catod este tot +/-350V. Prin superpozitie, ar fi echivalent cu +/-700V la PP conventional. In fond daca ai inseria virtual toate infasurarile din anod si catod, ai avea +/-700V.In imagini, masuratorile sunt fata de masa, adica minusul alimentarii Va=+480V. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Ramine de vazut practic mi se pare prea mult 700Vvv anod pentru aceasta configuratie si puterea mi se pare mare 60W pentru acest mod si la Ua,Ub, ma rog 480V ,cu greu se obtine aceasta putere PP clasic clasaB si doua EL34...,cred ca simularea sar putea sa fie depasita(sa nu tina cont de un parametru,ceva de acest gen...-"McIntosh").Personal NU cred in acesta putere(60w) pt configuratia data cu 480V...,probabil ca se va putea obtine un 35-40w maxim cu doua EL34 in aceasta configuratie-"McIntosh" si 480v(dar si asa tot am rezerve la putere),ramine de vazut...__In configuratii mai subtiri ca reactie in catod lampi-finale din traf se obtine de regula cam 1/2 maxim din puterea obtinuta in PP clasic clasaB cu aceleasi finale si acelasi Ub(sar putea sa fi trebuit micsorat oarecum Raa functie de gradul de reactie-lucru pe care nu l_am facut, dar o sa incerc...),...asta spun din experienta propie,nu vad gradul de reactie fiind si mai avansat decit am practicat(reactie 100%) de unde ar mai putea oferi puterea respectiva.Nu am lucrat cu grade asa mari de reactie(ce_i drept,-si nici nu am folosit curenti mici de repaos prin tuburile finale) pt a evita tensiunile mari de atac,chiar daca le puteam obtine(dar la amplitudinile respective,mai cu "probleme"-nu de urmarit forma semnal).Am observat ca incrucisind reacia si in catozi tubului de atac intradevar distorsiunile dispar pina foarte aproape de puterea nominala. Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Ceea ce trebuie observat e ca nu numai din circuitul anodic se transfera putere. Jumatate din putere este transferata din infasurarea catodica. Adica pana la urma e ceva echivalent cu 1400Vvv(+/-700V), respectiv 496Vrms in primar.McIntosh in articolul publicat in 1949, scoate 50W cu 6L6GC, adica ceva criticat la vremea respectiva. In acest fel el depasea 50% randament si cu distorsiuni de 0.25%. Vad ca nu mai pot incarca articolul ala si nu-l mai gasesc pe Internet. L-am uploadat, si dupa reasezarea forumului nu mai exista. Este un articol cu o explicatie detaliata si arata ratiunile proiectului.Le reamintesc:-Un etaj final care sa permita constructia unui traf cu performante ridicate fara complicatii in reproducere industriala;-Obtinerea unei inductante de dispersie cat mai mici posibile; La un etaj PP conventional, spune ca Lscapari sub 1mH e greu de obtinut (tinta pt calitate autoimpusa), atunci metoda lui rezolva problema si obtine ceva mult sub aceasta valoare.-Exploatarea lampilor finale cu randamentul cel mai mare posibil;-Distorsiuni sub 0.25%;-Banda de la cativa herti la frecvente cat mai ridicate, cu deviatii ale fazei cat mai reduse posibil;Dintr-un articol am aflat ca si 6L6GC are Vecran maxim 270V. Cineva s-a apucat sa faca si a treia infasurare (trifilara) pentru grila ecran (+270V), dar rezultatele la distorsiuni erau mai proaste. Nu mi s-a parut o idee prea buna. De aemeni, 4C-core la transformator nu permite bobinaje simetrice (aceeasi rezistivitate). Bobinajul la 2C este astfel: pe un brat al trafo se face o jumatate de bobina primara bifilara, o parte secundar si inca o jumatate de bobina bifilara primara. Pe celalalt brat exact la fel. Se inseriaza bobinele primare de pe ambele brate si se obtin prizele. Bobinajul secundar se distribuie uniform intre cele doua brate. La amplificatoarele mai vechi, Mcintosh, mai scotea niste prize din bobinele catodice pentru 600Ohm (habar n-am la ce-i trebuia!).McIntosh leaga grilele ecran la anodul celeilalte finale si obtine faza tensiunilor pe aceasta la fel ca in catodul propriu. Deci nu este ca la UL, unde ecranul este in faza cu anodul. E ca la superpentoda (cumva!). Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 @sebi_c propunere-solutie-etc @Traf-"McIntosh" Referitor la aia 500V(480 sau cit o fi) diferenta de potential in CC intre spirele alaturate ale bobinajului sar putea incerca cu un fir izolator de matase sintetica sau alt material sintetic de grosime-diametru 0,18-0,2mm intercalat intre spirele alaturate(anod-matase-catod-matase-anod-etc), atit ca bobinarea devine oarecum dificilla dar acel spatiu ocupat de firul NE-conductor de 0,18-0,2mm va acoperi oarecum diferenta de potential de 500V in CC(urmata si de o cerare-parafinare a fiecarui strat) chiar si in situatia cind se va folosi conductor CuEm cu izolatie normala pt primar anod-catod(bineinteles va fi si o pierdere suplimentara in fereastra de bobinat),sau cel putin unul din conductori de bobinaj(bobinaj anod sau bobinaj catod) ar trebui sa aiva izolatie de teflon sau matase suplimentara(dublu-izolat). Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Potentialul dintre bifilare este Vanod, deci ceva pe la 500V. Mi-au spus si mie altii despre sarma foarte bine izolata de la http://www.isovolta.ro/main_produse.php ... =57#anchor M-am uitat si am vazut ca e sarma cu 8KV rigiditate. Mi-ar place un traf in stil McIntosh! Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Diametrul conductorului mare min 0,5mm...prea mare diametrul trebuie gasit ceva la 0,3-0,35mm maxim... Link spre comentariu
Ovidanie Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Eu am testat izolatia sarmei de Cu emailat, doua fire 0,4mm diametru, lungime 1 metru, torsadate 2 spire pe centimetru. Incercarile le-am facut la 2,8KV, mai sus nu am cum incerca. Succes total, izolatia a rezistat. Firul testat a fost nou, totusi a suferit o manevra de transfer de pe mosorul vanzatorului pe mosorul meu. Exista fir de Cu izolat cu trei straturi de email, se foloseste la bobinarea motoarelor masinilor de gaurit cu rotopercutie. Doar stiu ca exista, nu stiu de unde poate fi cumparat. Si ca poveste off-topic in Suceava prin anii '80, John Bosanceanu (cine e din SV si-l cunoaste) bobina transformatoarele de iesire cu doua fire simultan, avea el un fix cu infasurarile perfect simetrice. Si reusea, chiar cu sarma aia de atunci. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Probabil ca pe un astfel de transformator de iesire tip "McIntosh" se pot asculta "sunete"- "Alpha (7.8hz) binaural tones" in conditii corecte... Link spre comentariu
zal Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Infrasunete... sînt dăunătoare. Link spre comentariu
Depanatoru Postat Februarie 1, 2010 Partajează Postat Februarie 1, 2010 Hai sa nu exageram cu trafurile astea McIntosh ... or fi bune dar nu sunt apreciate ca cele mai bune de audiofili ( majoritatea ) , sunt un fel de "ciudatenie" . Au o anumita faima pentru ca numai ei le-au produs si erau amplificatoare foarte scumpe . Nu reactia negativa in exces face un amplificator sa sune bine , cum am mai spus ... daca ar fi asa amplificatoarele cu tranzistori ar fi "the best " Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 1, 2010 Partajează Postat Februarie 1, 2010 ... Trafo are doua bobine bobinate bifilar si legate astfel incat in fiecare punct al bobinelor semnalul AC este de aceeasi valoare si in faza cu erori extrem de mici. Deci in AC, nu exista tensiune intre infasurari. Cine a construit o sarcina artificiala antiinductiva, a procedat cam in acelasi fel. Adica porti doua fire de nichelina pe un suport, iar la un capat le scurtcircuitezi. La celalalt capat privesti rezistenta dintre capete... .... Tensiunile pe infasurarile bifilare sunt in faza, deci nu exista diferente de tensiune AC intre ele, deci efect inductiv zero.E gresit, confunzi inductanta unui circuit cu inductanta de scapari a circuitelor cuplate.Cele doua sectiuni ale primarului, cea din anod si cea din catod, sunt strabatute de curenti egali si in faza, dar sunt inseriate electric si magnetic deci inceputul unei bobine/sectiuni primare este conectat la sfarsitul celeilalte si in consecinta echipotentialitatea in AC de-a lungul infasurarilor nu mai exista si exista tensiune AC intre componentele bifilare ale primarului intre oricare doua puncte mai putin jumatatea sa. Cu alte cuvinte, dpdv al semnalului AC, daca "capatul cald" al sectiunii primare din anod este conectat electric la anod (la semnal) atunci capatul corespunzator (in faza) al sectiunii primare din catod este conectat la masa. Cu alte cuvinte fazarea inserierii infasurarilor la transformatorul de castig unitar McIntosh este inversa decat la rezistorul "neinductiv" (la care curentii sunt prin cele doua infasurari sunt intradevar opusi), curentii prin cele doua sectiuni ale primarului au acelasi sens, si de fapt este normal sa fie asa, inductantele celor doua sectiuni ale primarului trebuiesc se "insumeze", nu sa se anuleze reciproc... De ar fi fost la fel ca la rezistorul inductiv, atunci inductanta totala a primarului ar fi fost ca si in cazul rezistorului, zero, ceea ce nu se doreste niciodata. Efectul reducerii inductantei de scapari intre sectiunile primarului se datoreaza bobinajului bifilar, deci cuplajului foarte strans intre cele doua sectiuni ale primarului. In general pentru orice circuit magnetic, un cuplaj foarte strans intre infasurari determina inductanta de scapari redusa si invers. Inductanta de scapari poate fi definita pentru oricare doua infasurari cuplate magnetic. Insa in documentul McIntosh si la transformatorul respectiv, inductanta de scapari mentionata se refera numai la cele doua sectiuni ale primarului bobinate bifilar. Nu se refera la inductanta de scapari intre primar si secundarul de la iesire, se spune clar acolo ca scopul solutiei este "eliminate the leakage inductance between the primary windings"!!! Deci sebi_c, comparatia nu este valabila, este gresit a compara inductanta de scapari a cuplajului celor doua sectiuni primare la McIntosh cu inductanta de scapari primar-secundar de la un alt transformator: reducerea cu un factor de 1/80000 la McIntosh se obtine numai pentru inductanta de scapari dintre cele doua sectiuni ale primarului foarte strans cuplate bifilar, nu pentru cuplajul primar-secundar, sunt cuplaje diferite si inductante de scapari diferite. Daca si cuplajul primar-secundar si respectiv inductanta sa de scapari ar fi fost redusa in aceeasi masura precum pentru cele doua sectiuni primare, atunci limita superioara a benzii de frecventa a transformatorului ar fi fost muuuuuult mai ridicata... Pentru a reduce in aceeasi masura inductanta de scapari primar-secundar, ar trebui ca infasurarile sa fie tri- sau multi filare, cu secundarul ca parte a sectiunii multifilare si bobinat odata cu primarul pentru a asigura cuplaj la fel de strans si intre primar si secundar, insa la transformatoarele de iesire audio nu este fezabil datorita raportului mare de transformare primar/secundar, peste 3:1 raport in tensiune este dificil, pe cand 1:1 ca la McIntosh este cazul ideal de bobinaj milti (bi) filar... Desigur, cuplajul intre primar si secundar poate fi oricum facut mai strans in acest caz iar inductanta de scapari primar-secundar redusa, dar asta pentru ca numarul de spire din primar este mai redus in urma reducerii Ra, practic se simplifica transformatorul, dar aceasta reducere este departe de 1:80000... Link spre comentariu
blue Postat Februarie 1, 2010 Partajează Postat Februarie 1, 2010 Eu cred ca singura posibilitate practica de reducere a inductantei de scapari P-S este folosirea solutilor cu Ra < 1,5 Kohm , altfel este aproape imposibil de atins valori mai mici de 4-5mH ,si acestea cu mare greutate, iar in cazul transformatorului Mc Intosh parca este vorba de 6,8 mH. Solutia cu fire bifilare rezolva, asa cum arata Traian B, cuplajul magnetic in primar, dar reversul este cuplarea capacitiva mai strinsa intre cele doua sectiuni, oricum transformatorul de iesire este o suma de contradictii si compromisuri tehnice si practice ! Link spre comentariu
blue Postat Februarie 1, 2010 Partajează Postat Februarie 1, 2010 Pentru cine viseaza la un transformator Mc Intosh, iata o tema de studiu : Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum