blue Postat Ianuarie 27, 2010 Partajează Postat Ianuarie 27, 2010 Eu consider ca rezistenta infasurarii in c.c. este doar o pierdere oarecare in bilantul energetic al transf. iar in c.a. este o componenta in calculul impendantei, si de micsorare al factorului de calitate a infasurarii, uneori acest lucru este avantajos fiindca amortizeaza rezonantele parazite. Transformatorul masurat de mine nu a avut componenta continua, am alimentat secundarul lui cu un generator cu iesirea pe 10 Ohm/3V iar primarul l-am inchis cu un rezistor neinductiv de 6700 ohm/10w, tensiunea de 85v/1Khz am citit-o cu dB-metru si vizualizata cu osciloscopul pe o rezistenta serie calibrata sa fie 0 dB, punct de referinta pt spectru masurat. Link spre comentariu
feri.visky Postat Ianuarie 28, 2010 Partajează Postat Ianuarie 28, 2010 Cred ca problema este ca nu ati introdus in discutie factorul "B"... practic punctul de functionare al histerezei se muta ... la asta s-a referit valdemara daca am fost atent....Br=inductie remanentaHc=camp coercitivSCC=sursa de curent constant practic elimina problema rezistentei infasurarilor...P.S. Momentan nu pot atasa poze... Link spre comentariu
cristian1961 Postat Ianuarie 30, 2010 Partajează Postat Ianuarie 30, 2010 Are cineva schema de executie a acestui traf "McIntosh Unity coupling transformer" sa ma lamuresc si eu cum functioneaza ? Link spre comentariu
Depanatoru Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Cred ca problema este ca nu ati introdus in discutie factorul "B"... practic punctul de functionare al histerezei se muta ... la asta s-a referit valdemara daca am fost atent....Br=inductie remanentaHc=camp coercitivSCC=sursa de curent constant practic elimina problema rezistentei infasurarilor...P.S. Momentan nu pot atasa poze...Si cum se presupune ca se muta curba de histerezis in cazul in care e adaugata rezistenta ? Din moment ce curentul e la fel prin bobina in ambele cazuri ( sursa de curent ) , iar H = n x I cum ai scris ... Iar daca nu e sursa de curent constant s-ar magnetiza mai putin miezul in cazul rezistentei adaugate ( curent mai mic prin bobina ) , deci invers cum sustine valderama si cum pare ca sugereaza desenul tau . Link spre comentariu
hpavictor Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Din posturile precedente am remarcat un interes deosebit al unor useri deosebit de interesati de modul de functionare al amplificatoare gen McIntosh , SEBI-C , DANZUP , ZAL , LAZAROIU , VALDERAMA si ceilalti useri ( sper sa nu se supere cei neevidentiati ) si ii rog in mod deosebit sa posteze punctul de vedere privind functionarea transformatorului de iesire McIntosh si eventual modul de realizare practic , pe intelesul tuturor , mie personal mi-a dat dureri de cap , si nu sunt lamurit deloc ! Consider ca va fi un mare pas inainte aceasta popularizare a modului de functionare si realizare a trafo out , si cu siguranta cu totii vom invata mai multe ! Va multumesc anticipat si va doresc auditii placute si succes in constructii de calitate ! Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 ...functionarea transformatorului de iesire McIntosh si eventual modul de realizare practic , pe intelesul tuturor , mie personal mi-a dat dureri de cap , si nu sunt lamurit deloc ! ...Trafo McIntosh, functioneaza ca toate celelalte la PP, etc. Configuratia etajului final este ceva atipic! McIntosh porneste de la premisa practica de a inlatura dezavantajele trafo PP conventional, in primul rand inductanta de dispersie mare, indiferent de modurile de bobinare. El remarca dezavantajul PP care are Raa mare la realizarea unui traf bun. Atunci ii da prin cap sa reduca Raa prin repartizarea egala a sarcinii in anod si catod. Daca Raa este la 6L6GC de 4K(Ua=440V, Ia=30mA) o distribuie, jumatate in anod (1K) si alta jum in catod (1K). Nu e proportional aritmetic din cauza cuplajului (vezi bobine cuplate). Inseamna ca in fiecare anod sau catod se vad 250 ohm. Ei, la asa rezistente se poate face un traf cu bobine mici. Eu am socotit ca 12H pe fiecare bobina primara (4buc) este suficient pentru o banda jos de la 5Hz. Atunci si-a pus si problema grileleor ecran, pentru imbunatatirea linialitatii, sa le alimenteze in faza cu catodul propriu, adica de la celalalt anod. Unii au contestat depasirea tensiunii de 270V la tetrodele 6L6GC si au mai adaugat inca o infasurare egala cu infasurarea anod-anod, iar mijlocul l-au alimentat de la +270V. Totusi constat ca McIntosh nu s-a sinchisit de asta si se pare ca nu are probleme.Pentru a realiza un transformator performant in conditiile date s-a gandit sa distruga si mai mult inductanta de scapari (avea intradevar o obsesie) bobinand bifilar infasurarea anodica cu cea catodica. Bobinele au doua capete si o priza (una la +Va, iar alta la masa), anozii sunt alimentati normal, iar catozii in cruce. Asa cum am vazut ca sarcina este egal distribuita intre anozi si catozi, rezulta ca in curent alternativ, undele de tensiune sunt identice. Conectand in cruce catozii, intre cele doua bobine bobinate bifilar tensiunea alternativa este zero. Acest lucru distruge efectul inductiv aproape in totalitate (teoretic 100%). Altfel intre ele e o tensiune DC egala cu Vanod. Cele doua jumatati de bobina primara le-a executat, pentru egalitate, pe doua C-core . Pe fiecare brat cate doua bobine, una pentru un anod si alta pentru celalalt catod. Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 La prima vedere, simetria perfecta pare un lucru exceptional! Si intradevar, este, solutia are o frumusete unica. Dar ca orice lucru care pare perfect, are si un dezavantaj, sau hai sa-i zicem o dificultate majora. Tensiunea de atac trebuie sa fie la fel ca excursia de tensiune a anodului (catodului) finalei. Acest lucru, la majoritatea amplificatoarelor proiectate McIntosh, a fost rezolvat prin adaugarea tensiunii AC din catodul finalei prin intermediul unui condensator la tensiunea negativa a repetorului catodic din etajul de atac (finala care este atacata direct). Anodul aceluiasi repetor, pentru a permite excursia de tensiune necesara atacului, l-a alimentat de la finala cealalta (in cruce). In acest fel se obtine o alimentare a repetorului catodic corespunzatoare excursiei necesare (ceva sute de volti). Negativarea fixa a finalelor este obtinuta tot din repetorul catodic. Repetorul catodic necesita si el un semnal de atac mare, asa ca si rezistentele din anozii etajului diferential precedent sunt alimentati, corespunzator, din anozii finalelor (o data cu anozii repetoarelor). In go,l se stabileste o conditie in care convin alimentarile fixe pentru lampile respective. Cand la intrare apare un semnal, toate potentialele incep sa creasca, inclusiv potentialele de alimentare ale etajelor cu alimentare din anozii finalelor. Am simulat acest lucru si functioneaza perfect. Chestiunea de baza este ca atunci toate trebuie sa creasca sau scada!Revenind la trafo, observam ca pe langa optimizarea transformatorului, apar reactii negative intre catozi si anozi, care duc la micsorarea distorsiunilor fara reactia negativa de pana la 0.2%. Defazajul ramane o problema (dar nu asa majora), care pana la urma este imbunatatita in toata banda de reactia globala. Link spre comentariu
blue Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Foarte interesante aceste observatii... Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Trafo McIntosh, functioneaza ca toate celelalte la PP, etc. ... Atunci ii da prin cap sa reduca Raa prin repartizarea egala a sarcinii in anod si catod. Daca Raa este la 6L6GC de 4K(Ua=440V, Ia=30mA) o distribuie, jumatate in anod (1K) si alta jum in catod (1K). ... ... are si un dezavantaj, sau hai sa-i zicem o dificultate majora. Tensiunea de atac trebuie sa fie la fel ca excursia de tensiune a anodului (catodului) finalei. ..."repartizarea sarcinii in anod si catod"... o infasurare in anod si alta in catod, cu reducerea drastica a amplificarii etajului...?!Cu ce difera asta de... banala reactie negativa in catod prin transformator? La urma urmei, o infasurare separata a transformatorului de iesire inserata in circuitul de catod, deci aplicarea semnalului de iesire (anodic) in circuitul de intrare (catod) prin transformator, poate sa aiba numai unul dintre cele doua efecte posibile: reactie pozitiva sau reactie negativa. Bobinajul bifilar are scopul de a maximiza cuplajul intre infasurari, ceea ce ar fi logic pentru o infasurare de reactie si necesar pentru o buna implementare a reactiei negative puternice. Infasurarile fiind bifilare, nu cumva cuplajul cu infasurarea de reactie este 100%, deci amplificarea devine unitara, si de aici necesitatea ca "tensiunea de atac trebuie sa fie la fel ca excursia de tensiune a anodului (catodului) finalei"? Altfel, ce rost ar avea un cuplaj intentionat foarte strans intre doua infasurari primare separate? Seamana cu vreuna din topologiile descrise aici? http://www.plitron.com/PDF/Atcl_4.pdf Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Acum, daca cineva vrea sa faca un traf de iesire pentru structura McIntosh, este extrem de simplu! Calculezi un PP obisnuit si vezi ce Raa are! Imparti la 4 si obtii Raa, Rcc. Socotesti un traf pentru Raa obtinut si nu uiti sa bobinezi bifilar doua bobine cu priza la mijloc. Ai astfel 2 bobine in primar pe care le legi dupa schema cu prizele la V+ pentru anozi si la masa pentru catozi.La un 2xEL34, la 480V, merge Raa=4K in PP conventional. Deci ai Raa=1K, Rcc=1K. Daca ai sarcina 8ohm, raportul primare secundar este: radical(Raa/Rsarcina)=radical(1000/8)=radical(125)=11.18. Am simulat o schema cu 10H pentru fiecare infasurare (4 infasurari). Intre anozi este 10Hx4=40H. La fel si intre catozi. Per global, intreaga inductanta din primar (anozi si catozi) este 160H. Banda jos ar trebui sa fie de la 10 Hz fara atenuare.PS. TraianB, am spus care sunt motivele de la care s-a pornit in acest design. Inductanta de scapari 2mil/1 (dupa McIntosh). Transformatorul se numeste (am spus-o in alte...) Unity coupling transformer. Am spus mai inainte ca tensiunea de atac trebuie sa fie egala cu excursia in catod (anod), nu anod catod, care e diferenta. De asemeni si artficiile ca sa se obtina acest lucru. Tensiunile pe infasurarile bifilare sunt in faza, deci nu exista diferente de tensiune AC intre ele, deci efect inductiv zero. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 McIntosh versiunea discutata. Datorita reactiei negative totale(amplificari unitare a unei ramuri a etajului final) si datorita distributiei tensiunilor in AC anod-catod nu se mai speculeaza tensiunea de alimentare(excursia in anod) cu aceasi eficienta ca in situatia PP clasic astfel excursia tensiuni AC obtinuta in anod respectiv si catod de aceasta data, nu mai este la fel de mare ca in situatia PP clasic(anod),in acest fel tensiunea de atac este incomparabil mai mare in raport cu situatia PP clasic(unde exista un cistig in tensiune a etajului final) dar chiar in lipsa cistigului in tensiune al etajului final(pe ramura) tensiunea de atac nu este necesar sa depaseasca 300Vvv pe ramura(de regula chiar mai putin)avind in vedere faptul ca si puterea in sarcina a acestei configuratii este mai mica decit sar putea obtine in PP-clasic in acelasi regim de alimentare. Adica daca voi obtine cca 300Vvv anod-anod asta inseamna aprox 210Vef anod-anod asadar (210 x 210)/2000=22W Pu/a-a dar cu linearitate maxima si distorsiuni minime.(pe grila de comanda astfel am nevoie de semialternate cu vifuri maxime ce nu depasec de ragula 100V si datorita efectului PP-contratimp, pt exemplul dat mai devreme). Sint curios ce a obtinut sebi_c in simularea pe care a focuto pe g1 finale ca amplitudine si nivelul puteri desigur corespunzator acestei amplitudini ?. Si eu lecrez la o chestie cu 6H13C cu iesirea numai in catod(PP sa zicem) de aceasta data pentru ca si asa aceasta lampa nu e capabila de mai nimic in tensiune(anod) deja am ceva rezultate interesante as zice. Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Etajul poate scoate tot atata putere ca si pentru un PP conventional. Dificultatea este tensiunea mare de atac, dar nu insurmontabila. Atasez cateva forme de unda dintr-o simulare cu EL34 in aceasta structura. Puterea medie maxima la iesire este de circa 60W. Link spre comentariu
Depanatoru Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Daca va uitati cu atentie la scheme veti observa ca e folosita tehnica bootstrap ( reactie pozitiva ) , prin doi electrolitici de cativa zeci de microfarazi intre etajul final ( catozi ) si driver ( grila finalelor ) pentru a usura situatia . Altfel ar fi mult prea greu sa se faca un driver care sa genereze sute de volti pentru un final de putere mare . Ar fi cam ca vorba romaneasca " ce iei pe mere ( distorsiuni mici la final ) dai pe pere ( distorsiuni la driver )" . Deci ar fi 1 amplificarea fara bootstrap , dar prin artificiul asta e mai mare de fapt . Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Etajul poate scoate tot atata putere ca si pentru un PP conventional. Dificultatea este tensiunea mare de atac, dar nu insurmontabila. Atasez cateva forme de unda dintr-o simulare cu EL34 in aceasta structura. Puterea medie maxima la iesire este de circa 60W.Ce sarcina ai in simulare anod-anod ?si ce tensiune anod-anod Vvv sau Vef nu conteaza ?(mi se pare foarte mare V(anod)-V(catod) nu realizez cum se obtin aceste amplitudini mari din Ub). Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 31, 2010 Partajează Postat Ianuarie 31, 2010 Am simulat si bootstrapul. La inceput am crezut acelasi lucru. Nu e nici o diferenta in aportul distorsiunilor cu sau fara artificiu. Mai mult, alternanta pozitiva este importanta (la 6L6GC, peste -50V, negativare fixa). Si asta rezolvata cu -150V tensiune negativa. Fara bootstrap, tensiunea negativa ar fi trebuit sa fie mai mare in modul decat -300V.PS Iesirea este McIntosh, adica infasurare catodica si anodica de 1K (Raa si Rcc). Am expus mai inainte in exemplu de traf. Bootstrap nu interactioneaza cu semnalul. Se poate observa ca in catod e un divizor rezistiv. Semnalul se culege din catod, iar bootstrap coboara nivelul de la punctul comun al rezistentelor la valori negative mult mai mici. In acest fel nu se ajunge la limitare semnale negative niciodata. Practic sarcina catodului repetorului in discutie e prima rezistenta. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum