carageae Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 Nu e chiar on topic dar e cu referire la mesajul anterior: PL84 e echivalent cu PL/EL86. Stie cineva de ce in cazul acestei lampi nu s-a respectat echivalenta EL84=PL84 cu diferente la filament? Stiu de aceasta anomalie de pe vremea tv-urilor Miraj-Venus care aveau P©L86 si PL84 ca final audio. Mai sunt si alte lampi in situatia asta? Din cate am gasit eu prin cataloage cam corespund seriile la diferite modele de filament, am gasit doar diferente intre lampi de genul EC86 si ECC86 - trioda singura in balon e mai puternica decat dubla trioda etc.Nu numai Raa e mai mica la PL84, ci si puterea disipata de anod... Link spre comentariu
hpavictor Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 Tolele , tolele , sunt in realitate adevarata problema si nu voi enumera acum cum se clasifica etc , ci voi incerca sa prezint punctul de vedere personal . Aproximativ , standardele de grosimi sunt 0,18 0,25 si 0,35 iar mai nou 0,5mm ,iar mitul audiofil sustine ca tola de 0,18mm este cea mai performanta ! In lumea reala , daca privim la UPSuri vedem tole de 0,5mm , oare de ce ? Daca privim descrierea lui Wili Studer de la REVOX o sa remarcam tot 0,5mm ! Daca masuram grosimea unei tole vom gasi grosimea materialului magnetic si doua grosimi de lac , iar la aceeasi grosime a pachetului de tole , suprafata utila a miezului magnetic este mai mare in cazul tolei de 0,5mm ! Ca nu e greu , la tole subtiri sunt mai multe straturi de lac ,dar care nu are calitati magnetice ! Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 Nu e chiar on topic dar e cu referire la mesajul anterior: PL84 e echivalent cu PL/EL86. Stie cineva de ce in cazul acestei lampi nu s-a respectat echivalenta EL84=PL84 cu diferente la filament? Stiu de aceasta anomalie de pe vremea tv-urilor Miraj-Venus care aveau P©L86 si PL84 ca final audio. Mai sunt si alte lampi in situatia asta? Din cate am gasit eu prin cataloage cam corespund seriile la diferite modele de filament, am gasit doar diferente intre lampi de genul EC86 si ECC86 - trioda singura in balon e mai puternica decat dubla trioda etc.Nu numai Raa e mai mica la PL84, ci si puterea disipata de anod...Nu e mai mica puterea disipata pe anod, e 12W si la EL84 si la PL84! Doar 6P14Pev, echivalenta sovietica a lui EL84 are 14W disipabili pe anod!Diferentele intre EL si PL sunt la regimul Ua/Ia si la caracteristici in sensul ca PL se simte mai bine cu tensiuni anodice mai mici si curenti anodici mai mari decat EL. De aici si Ra (sau Raa) mai mic la PL.Tolele , tolele , sunt in realitate adevarata problema si nu voi enumera acum cum se clasifica etc , ci voi incerca sa prezint punctul de vedere personal . Aproximativ , standardele de grosimi sunt 0,18 0,25 si 0,35 iar mai nou 0,5mm ,iar mitul audiofil sustine ca tola de 0,18mm este cea mai performanta ! In lumea reala , daca privim la UPSuri vedem tole de 0,5mm , oare de ce ? Daca privim descrierea lui Wili Studer de la REVOX o sa remarcam tot 0,5mm ! Daca masuram grosimea unei tole vom gasi grosimea materialului magnetic si doua grosimi de lac , iar la aceeasi grosime a pachetului de tole , suprafata utila a miezului magnetic este mai mare in cazul tolei de 0,5mm ! Ca nu e greu , la tole subtiri sunt mai multe straturi de lac ,dar care nu are calitati magnetice !Teoretic tolele mai subtiri sunt mai bune si ideal ar fi ca stratul de lac sa fie intact pentru a nu face contact electric intre ele, din pacate si in realitate nu se intampla asa. Muchiile ascutite la anumite tole fac imposibila izolarea. Eu le-as pili pe muchii si as aplica lac din nou.De asemenea, nu as baga suruburi prin miez sa stranga tolele, in special daca sunt neizolate (suruburile).Carcasele metalice care strang miezul si-l fixeaza de sasiu trebuie izolate de asemenea de miez!Capacele metalice care se poarta pt estetica si ecranarea bobinajelor, trebuie sa nu fie prea aproape de bobinaj. Daca mai sunt si prinse cu suruburi neizolate care traverseaza miezul, se comporta ca o imensa spira in scurt-circuit.Acestea sunt amanunte ... importante, vis-a-vis de pierderi. Link spre comentariu
EmyRulz Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 Carcasele metalice care strang miezul si-l fixeaza de sasiu trebuie izolate de asemenea de miez! Capacele metalice care se poarta pt estetica si ecranarea bobinajelor, trebuie sa nu fie prea aproape de bobinaj. Daca mai sunt si prinse cu suruburi neizolate care traverseaza miezul, se comporta ca o imensa spira in scurt-circuit. Ma tem ca nu e chiar asa. Gandete-te ce flux net inconjoara acea "spira" si o sa observi ca ea nu inconjoara decat fluxul de pierderi(ceea ce e chiar bine). Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 Atenuarea in amplitudine la 60KHz...,si 75KHz (desigur ceva mai mult atenuat de aceasta data) ca sa incheiem expunerea fotogramelor.Si repet ca sa fie clar, tole ferosiliciu orientat E14 SECTIUNE 9cm patrati, carcasa doi galeti,cupru emailat...Sa nu vi se para greu deloc !, viewtopic.php?f=28&t=50338&start=60, urmariti "reteta" si asta o sa obtineti garantat !. Link spre comentariu
zal Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 Apropos de ?uruburi: ce mare greutate s? pune?i unele din alam? ?i izolate la un cap?t fa?? de scoabele care strîng miezul? Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 Sfatul meu prietenesc(cu riscul de a ma repeta) este ca cine se incumeta la aceasta realizare (traf de iesire)sa foloseasca totusi E16 cu grosimea pachetului de 32mm-carcasa in doi galeti si sa lase toate capetele infasurarilor-exterioare(pentru a nu isi compromite munca)urmind sa faca toate fazarile necesare in exterior.Eu nu am procedat astfel cum va sfatuiesc dar...(necesita prea multa atentie si va puteti compromite lucrarea greu remediabil-trebuie desfacut transformatorul)...Cel mai greu de realizat a fost carcasa din sticlo(am folosit cote prea precise fiind vorba de E14,existind pericolul ferestrei insuficiente, suficienta pina la urma)... Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 Ma tem ca nu e chiar asa. Gandete-te ce flux net inconjoara acea "spira" si o sa observi ca ea nu inconjoara decat fluxul de pierderi(ceea ce e chiar bine).CORECT!!! Link spre comentariu
89-CEC Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 Buna seara!Suna a off..dar va rog frumos sa-mi spuneti si mie mai exact ce reprezinte E14,E16 s.a.m.d.Eu cumpar toate componentele din germania,si DIN-ul lor (adica stas-ul) are cu totul o alta referinta in ce reprezinta datele tolei.Chiar am cumparat pachete de tole (EI 74 si M 85a) special pentru PP cu EL84,dar nu stiu daca se incadreaza la datele date de dv(special @ valderama).Inca o data scuze pentru off.Catalin! Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 E14,E16 standard romanesc care se refera la dim ferestrei in mm pt tipul de tola E+I,asadar fereastra are 14 mm sau 16mm,latimea limbei centale fiind de 28mm respectiv 32mm inaltimea tot a acestei limbi fiid 42mm respectiv 48mm samd. Cu alte cuvinte golul ferestrei 14 x 42(E14) sau 16 x 48(E16).Fiind din ph poti afla mai mult chiar...aplicat. Link spre comentariu
89-CEC Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 E14,E16 standard rominesc care se refera la dim ferestrei in mm pt tipul de tola E+I,asadar fereastra are 14 mm sau 16mm,latimea limbei centale fiind de 28mm respectiv 32mm inaltimea tot a acestei limbi fiid 42mm respectiv 48mm samd. Cu alte cuvinte golul ferestrei 14 x 42 sau 16 x 48.Tocmai din aceasta cauza va intreb despre acest STAS ,deoarece aici(chiar in josul paginii)http://www.elforum.info/viewtopic.php?f=28&t=10753&start=0 se specifica clar ca nu avem asa ceva ,iar pe tot forumul se discuta doar despre aceste date (E14,16 si ce-o mai fi) .Chiar sunt in ceata si nu stiu ce sa mai cred.Inca mai eram copil pe acele vremuri si nu am lucrat cu asa ceva.Daca are cineva vreun tabel cu asa ceva (date STAS din "omienouasuteoptsute....toamna",rog sa o faca publica,asta daca nu cer prea mult.Va multumesc! Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 Dumneata nu crezi ? sau ce se intimpla ?!.E14. Link spre comentariu
89-CEC Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 Si pana la urma ce tola sa folosesc?! EI84 sau M82a?Din poza rezulta un EI84 Link spre comentariu
zal Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 Astea-s dimensiunile germane, tolele române?ti sînt de tipul E+I, denumirea e dat? de l??imea unei laterale a E-ului, care e egal? cu l??imea I-ului, în?l?imea ferestrei ?i este jum?tate din l??imea limbii centrale.De exemplu, luînd de referin?? nota?iile din figura de mai jos ptr tolele EI germane, avem la tola E16 româneasc?: c, f = 16mm; d = 32mm; b = 64mm; e = 48mm; a = 96mm; g = 5mm. Ce se g?se?te asem?n?tor la nem?i se poate folosi.P.S. cartea aia e tip?rit? în 1964 ?i acolo era vorba de standardizarea tolelor ptr trafo de semnal (sau de ie?ire, tot aia), aici e vorba de tole obi?nuite. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 24, 2010 Partajează Postat Ianuarie 24, 2010 Te sfatuiesc sa folosesti M102(un fel de "E17" daca vrei,nu stiu cit e intrfierul la acest model de tola...) si sa crezi mai mult cind ti se raspunde ...,sau chiar si M74(avind in vedere ca este apropiata de E14 ,dar are inaltimea limbei centrale ceva mai mare 51mm in loc de 42mm cazul-E14)sau EI84=E14 daca ai "deprideri" sigure...,daca NU ?,parerea mea e sa mergi pe M102 ca vad ca esti cam... in ceata !,si sa ai mare grija la fazari... Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum