Cabluri pentru audio(filie)...

[fcon]

Din multele lecturi care formeaza, vrand-nevrand, educatia de net, precum si din testele proprii, la care am renuntat de cativa ani buni, deoarece m-am convins, sunt de acord cu parerile pragmatice ale unor specialisti pe care eu ii consider autentici, cum sunt, de exemplu, inginerii de la Dunlavy Audio Labs.

Acestia demistifica, prin parerile proprii, multe dintre aberatiile teoriilor/advertisingului cablurilor audiofile.

 

Teoria cunoscuta a liniilor de transmisie defineste relatiile optime dintre parametri (impedanta cablului, impedanta sarcinii, capacitanta cablurilor interconect si impedanta de intrare a etajului urmator, etc..).

Deoarece aceasta teorie este aplicata/aplicabila universal si cu succes in cazul cablurilor pentru TV, microunde, telefonie si alte aplicatii critice care necesita performanta, de ce n-ar fi valabila si in cazul cablurilor pentru aplicatii audio audiofile?

 

Proprietatile masurabile ale cablurilor de boxe, care determina/afecteaza performanta acestora, includ parametri clari, precum si altii mai exotici (pentru mine): impedanta (inductanta serie si capacitanta in paralel/per unitate de lungime), modificari ale rezistentei (incluzand rezistenta aditionala datorata pierderilor prin fenomenul pelicular versus frecventa), pierderile prin dielectric versus frecventa, velocitatea factorului de propagare*, pierderile totale versus frecventa in cazul diferitelor impedante de iesire, etc?

 

Proprietatile masurabile ale cablurilor interconect includ toate cele de mai sus, plus cele ale materialului dielectric care contribuie la zgomotul microfonic cauzat de ambient*, in combinatie cu un offsetul CC de la iesirea pre-amplificatorului, si altele...

 

Nisa de marketing pentru audiofilie proclama existenta unor cabluri de boxe si interconect cu proprietati electrice optimizate pentru audiofilie.

Configuratiile speciale se pare ca nu sunt altceva decat retele/filtre simple, ieftine (retea Zobel, retele paralele rezistor-inductor, sau chiar o ferita cilindrica simpla) necesare pentru prevenirea oscilatiilor in inalta frecventa ale amplificatoarelor cu slew-rate prea mare, la conectarea cu boxele prin cabluri cu impedanta scazuta.

 

Parerea mea este ca diferente reale, audible exista rar ? daca se elimina interactiunile sistemului sau ale mediului cu cablul.

 

Din cate stiu (si imi este deja suficient), niciun test bine condus nu a dus la rezultate repetabile, deoarece analizorul/testerul este urechea umana, dublata de factorul psihologic, in care efectul placebo joaca un rol important, greu de estimat procentual. Sa nu uitam ca testele blind fara schimbarea cablului, de exemplu, au dus la descrieri in detaliu ale diferentelor majore in bas, detaliu, etc?, care descalifica pretentiile aberante audiofile.

 

(Iarasi) parerea mea este ca acel vestit matching intre scule si scule/cabluri rezolva exact ceea ce nu se potriveste intre etaje, etaje si cabluri, din punct de vedere al parametrilor cunoscuti, masurabili cu aparatele specializate, si nu este vorba (si nici nevoie) de voo-doo, cunostinte ezoterice sau specialitati unse cu ulei de ("peste", era sa zic...) sarpe.

 

Asa cum cumpatarea era considerata absolut necesara in cadrul civilizatiilor clasice, este necesara si acum; exagerarile si entuziasmul continuu, cautarile permanente intru absolut ne fac sa uitam premiza esentiala, aceea de a asculta muzica, nu cabluri, condensatori sau parametri electrici/acustici...

 

---------

* parametru exotic (pentru mine...).

[ratza]

Dac? stai ?i te gînde?ti doar cum cre?te banda urechii dup? ce speli jegu' din ea.. :crazy:

[mișa]

Azi am facut niste poze la oscilograme, ca sa vedeti ca nu am facut masuratorile pe un amplif de 2 bani. Am sa va spun performantele amplificatorului si conditiile masuratorilor.Impedanta de iesire 8 ohmiImpedanta interna 0.032Ohmi (masurata de mine la 1KHz)Dumping factor 250 (calculat in urma masuratorilor)Tensiune de iesire 10Vef (pe 8 Ohmi) (masurata, la mare distanta de clipping)Prima poza reprezinta raspunsul amplificatorului la semnal de intrare de 50KHz dreptunghiular. Sus intrare, jos iesire in sarcina artificiala.A doua poza reprezinta sus semnalul la iesirea amplificatorului iar jos semnalul de pe rezistenta de sarcina dupa un cablu de 2 m de "sirma de veioza" de 2 m torsadat. (1.5mm2)A treia poza reprezinta raspunsul amplificatorului la 200KHz dreptunghiular.A patra poza arata ca ampliful se caca pe el la 1MHz dreptunghiular.Urmatoarea poza arata ca la 2MHz nu se mai intimpa aproape nimic.Daca aceste date preliminarii masuratorilor respectiv concluziilor nu inseamna nimic....Ce pot sa mai spun? Credeti ca din pozele oscilogramelor va veti da seama ca nu se aude nici o diferenta? Va invit din nou sa incercati.Daca credeti ca aparatele sau semnalele cu care am testat nu sunt OK, va rog sa va exprimati.Ideea acestui post e sa vedeti cam in ce conditii am facut masuratorile.(sondele de masura sunt amindoua X10)Ceea ce nu mi se pare corect e ca multi dintre cei care spun ca stiu "adevarul" nu au posibilitatea nici macar sa genereze si sa vizualizeze un semnal dreptunghiular de 200Khz.

[sebi_c]

...Teoria cunoscuta a liniilor de transmisie defineste relatiile optime dintre parametri (impedanta cablului, impedanta sarcinii, capacitanta cablurilor interconect si impedanta de intrare a etajului urmator, etc..).Deoarece aceasta teorie este aplicata/aplicabila universal si cu succes in cazul cablurilor pentru TV, microunde, telefonie si alte aplicatii critice care necesita performanta, de ce n-ar fi valabila si in cazul cablurilor pentru aplicatii audio audiofile?...Proprietatile masurabile ale cablurilor interconect includ toate cele de mai sus, plus cele ale materialului dielectric care contribuie la zgomotul microfonic cauzat de ambient*, in combinatie cu un offsetul CC de la iesirea pre-amplificatorului, si altele...

Teoria liniilor de transmisie nu poate fi aplicata, am mai spus-o, pentru ca lungimile de unda (lambda) in discutie sunt de kilometri, poate mai mult. Poate daca as pune sursa la Lugoj si amplificatorul la Timisoara, as avea nevoie de asa ceva (chiar glumeam!)!Paragraful al doilea, s-ar referi la capacitatea dintre cabluri care ar deveni un microfon condensator. E cam greu, gandindu-ma la impedanta sursei si la dielectric (ala de la microfon are caracteristici speciale). Cand eram copil, am citit ceva SF, in care unii ascultau ce au vorbit altii in Egiptul antic langa omul care manevra roata olarului. Olarul, cu roata olarului era, chipurile, inregistratorul de discuri de ceramica (farfurii).

[sebi_c]

Misa, cu ce e facut amplificatorul? Lampi, mosfet, sau altceva? Interesant ar fi sa stim firma si modelul, dar pana la urma si cu ce-i facut e deajuns.

[mișa]

E vorba de amplificatorul pe care am inceput sa-l prezint aici: viewtopic.php?f=5&t=33206&p=284635&hilit=lm3886#p284635 si am terminat aici: viewtopic.php?f=5&t=28830&p=285023&hilit=lm3886#p285023 Nu sunt prea ordonat cu posturile, dar macar recunosc. (vezi ca trebuie sa citesti mai multe pagini in jos la linkul2)

[zal]

Cine vrea s? se lecuiasc? de problemele închipuite ale cablelor, s? citeasc? cu r?bdare cele 1133 pagini (pîn? în acest moment) de aici: http://www.diyaudio.com/forums/multi-way/15600-i-dont-believe-cables-make-difference-any-input.html

[mișa]

Mai! Asta nu e amplificatorul pe care am facut auditiile audiofile si primele masuratori! E amplificatorul pentru masuratori din atelierul meu! Muzica ascult pe unul mult mai prost - cu lampi, dar al carui sunet e mai placut urechii mele chiar daca nu reda numai pina la 18Khz sinus la -3dB in putere.(asta nu ma impiedica sa fiu pragmatic in masuratori)Zal, decit sa citesc atitea pagini mai bine fac 1000 de masuratori. Macar stiu ca rezultatele sunt reale (chiar daca nu ma crede nimeni)(si hai sa uitam micile suparari)

[ratza]

Amplificator pentru audiofilie sau nu, "poten?a" cablurilor se va vedea pe orice fel de semnal. Fac pariu c? nu se vede nicio diferen?? dac? se pun sondele cum le-a pus Mi?a. La urma urmei e vorba de cum arat? semnalul înainte ?i dup? cabluri, nu?

[mila]

Sper sa ajungem la 1134 pagini pe acest forum dar cu alt subiect! pentru mine discutia este inchisa.Boxele merg perfect cu 3m de cablu cupru multifilar sectiune 3mm patrati/fir usor torsadat si fara bucle aiurea.Si nu am pe ele la o anumita distanta de la capat bucati din lemn de fag pentru diminuarea influentei ........ Punct.OFFtopic ce e cu ora afisata de site? sunt nedumerit! UTC + 2 ? si nu prea!

[zal]

Ora afi?at? e gre?it? din cauza armonicilor prin cablurile de slab? calitate ?i a diodelor parazite dintre sîrmele fiec?rui cablu, care însumate formeaz? por?i TTL ?i modific? frecven?a de recep?ie a ceasului.

[mișa]

Se pare ca domnul Zal e pus pe mistocareli. Eu il inteleg perfect pentru sa si eu uneori cu greu ma pot abtine.

[iulidan2]

Foarte instructiva lectura, multumesc celor care au facut teste si ne-au impartasit cunostiintele lor.Rugamintea este sa sa aprofundeze si problema cablarii interne, asa cum se discuta la inceputul topicului si in special la montajele cu lampi.

[ratza]

P?i, conexiuni cît mai scurte, semnalul preferabil ecranat ?i la 90 de grade fa?? de traseele de putere, cabluri torsadate ?i de lungime egal? pentru alimentare, cablurile pentru filamente dep?rtate cît mai mult de grile, masa într-un singur punct, transformatoarele de ie?ire puse cu axele magnetice la 90 de grade ?i în plane diferite etc

[fcon]

Teoria liniilor de transmisie nu poate fi aplicata, am mai spus-o, pentru ca lungimile de unda (lambda) in discutie sunt de kilometri, poate mai mult. Poate daca as pune sursa la Lugoj si amplificatorul la Timisoara, as avea nevoie de asa ceva (chiar glumeam!)!

Deoarece teoria se aplica cu succes transmisiilor pe lunga distanta, nu vad de ce nu s-ar aplica si pentru distante scurte, bineinteles, la o alta scara, fiind vorba tot de sarme, insa este numai o asertiune logica, pornita, probabil, de la o premiza falsa...

Paragraful al doilea, s-ar referi la capacitatea dintre cabluri care ar deveni un microfon condensator. E cam greu, gandindu-ma la impedanta sursei si la dielectric (ala de la microfon are caracteristici speciale).

Probabil tot o premiza falsa, insa ma gandesc la semnale parazite aleatorii, numai pe anumite frecvente, in functie de dielectric si stimulul mecanic. Putin probabil, insa nu imposibil...

Cand eram copil, am citit ceva SF, in care unii ascultau ce au vorbit altii in Egiptul antic langa omul care manevra roata olarului. Olarul, cu roata olarului era, chipurile, inregistratorul de discuri de ceramica (farfurii).

Tin si eu minte povestioara - povestiri Stiintifico-fantastice, parca, nu? Daca ar fi existat ceva gen OSIM, ar fi detinut patentul pentru prima inregistrare pe disc (ceramic), devenit, ulterior, cunoscutul vinil Nu cred, totusi, ca existau audiofili pe vremea aceea, altfel s-ar fi transmis informatia sub forma de mit audiofil...