Cabluri pentru audio(filie)...

[mișa]

Chestia cu egalitatea impedantelor pentru transfer maxim de putere este valabila doar in RF si se refera la cu totul altceva. Ca exemplu, in locul in care semnalul RF intra in cablul coaxial practic semnalul trece dintr-un mediu in altul. In cablul coaxial semnalul se propaga sub forma de UNDA in dielectric. Daca impedantele sunt diferite, in punctul unde se face transferul dintr-un mediu in altul, o parte din semnal e reflectat inapoi. Impedanta de iesire trebuie sa fie egala cu impedanta cablului (noul mediu) si egala cu impedanta de intrare.Daca nu ar fi asa, cum as putea transfera 400MHz pe un cablu coaxial de 50m de exemplu cund acesta are o capacitate masurabila cu capacimetru de ordinul nF? Smecheria e ca o asemenea frecventa se propaga sub forma de unda in dielectricul din cablu. (Asta in mare... Fenomenul e mult mai complex)La frecvente mici gen audio, propagarea semnalului prin cablu e preponderent electrica, deci nu apare schimbare de mediu de propagare. Nu apar reflexii, dar capacitatea cablului o putem considera in paralel cu semnalul. Cel mai cistigat esti cu impedanta de iesire cit mai aproape de zero.

[ratza]

My bad, de?i sîntem la retro audio m-am gîndit la solid state. Am observat c? l?mpile au impedan?a de intrare e de ordinul sutelor de kilo, comportîndu-se similar cu MOSFET-urile (sau vi??vercea). E clar c? func?ia de transfer va fi mult linearizat?, mai ales în cazul unei surse de semnal cu impedan?? mic? (direct din CD player, preamp SRPP, buffer repetor pe catod etc).În imagine am dou? simul?ri pentru acela?i circuit, cu ?i f?r? C3 (ro?u, respectiv verde), cu frecven?a extins? mult în afara domeniului audio. Valoarea R3 a fost modificat? la 500k, o impedan?? de intrare rezonabil? pentru tuburi.

[Vizitator]

... E clar c? func?ia de transfer va fi mult linearizat?, mai ales în cazul unei surse de semnal cu impedan?? mic? (direct din CD player, preamp SRPP, buffer repetor pe catod etc)...

Aceasta abordare nu este de neglijat nici intre etaje !(poate fi extinsa,cind doresc transfer maxim de tensiune,asociat si cu "imunitate" maxima,etc),am tot repetat pe aici pe forum dar la un moment dat m_am plictisit devenisem UN DISC UZAT care statea pe un sigur canal gravat...

Referitor @misa

..Ce pot sa spun este ca se formase o idee falsa precum ar fi : ...

[sebi_c]

My bad, de?i sîntem la retro audio m-am gîndit la solid state. Am observat c? l?mpile au impedan?a de intrare e de ordinul sutelor de kilo, comportîndu-se similar cu MOSFET-urile (sau vi??vercea). E clar c? func?ia de transfer va fi mult linearizat?, mai ales în cazul unei surse de semnal cu impedan?? mic? (direct din CD player, preamp SRPP, buffer repetor pe catod etc).În imagine am dou? simul?ri pentru acela?i circuit, cu ?i f?r? C3 (ro?u, respectiv verde), cu frecven?a extins? mult în afara domeniului audio. Valoarea R3 a fost modificat? la 500k, o impedan?? de intrare rezonabil? pentru tuburi.

Ei, asa mai merge!

[Vizitator]

Sar parea ca uneori se poate gasi si consens ...tare inervant era C3 ala pentru mine...,Concluzia din prezentarea @ratza care sar desprinde ar fi :__preferabil impedante minime privite ca sursa de semnal si maxime privite ca intrari de semnal ,unde chiar o capacitate parazita sau inductanta parazita nu prea mai are cum se manifesta (sau cu cit diferenta de impedanta este mai mare se manifesta mai greu orice cablu de interconexiune ,+_Florin_+ prinsese aceasta idee bine , intre etaje ma refer la raportul de impedante ,excluzind desigur etajul final=tub-traf-sarcina unde impedantele trebuiesc adaptate cit mai bine).

[sebi_c]

Smecheria e ca o asemenea frecventa se propaga sub forma de unda in dielectricul din cablu. (Asta in mare... Fenomenul e mult mai complex)La frecvente mici gen audio, propagarea semnalului prin cablu e preponderent electrica, deci nu apare schimbare de mediu de propagare. Nu apar reflexii, dar capacitatea cablului o putem considera in paralel cu semnalul. Cel mai cistigat esti cu impedanta de iesire cit mai aproape de zero.

Smecheria e ca cablul devine linie in RF si are parte de alta abordare (ecuatiile telegrafistului, vai ce complicate!). Excitarea liniei se face pe rezistenta caracteristica a liniei. La fel si la receptor, rezistenta trebuie sa fie egala cu rezistenta liniei. Asta ca linia sa functioneze in regim de unda progresiva. Ca un cablu sa devina linie trebuie sa fie ceva lungimi de unda acolo. La km (poate zeci,...) cat au frecventele de AF nu se pune problema. In telefonie, pe vremuri cand mergeau sarmele pe stalpi, se punea aceasta problema si in JF (linii cu Zc=600Ohm). Acum fibra optica (un fel de ghid de unda) a rezolvat problema liniei telefonice.Problema adaptarii in putere se pune la difuzoare. Dar acolo nu intram in regim de linie aproape niciodata (poate daca sunt ceva kilometrii de cablu). Rezistenta mica distruge capacitatea. Ramane ca inductanta sa mai faca ceva. Dar daca sarmele sunt apropiate, alte inductante parazite nu pot aparea. Fiind ceva curenti mai mari s-ar putea pierde ceva putere la cabluri prea subtiri (rezistivitate mai mare). Asta nu inseamna ca trebuie sa punem neaparat de Ag.

[mișa]

Sa nu crezi ca eu mai stiu ecuatiile dar important e sa intelegi fenomenul. Ecuatiile le gasesti usor dar daca nu intelegi fenomenul degeaba le gasesti.Inductanta e extrem de redusa, am putea zice ca e zero pentru cabluri coaxiale, in schimb capacitatea e mare. Pentru cabluri paralele ai dreptate, inductanta e cu atit mai mica cu cit cablurile sunt mai apropiate. Dar ce sa facem, cu cit le apropiem creste capacitatea. Nu poti fi cu toate.Mie-mi place ideea de a folosi argint asa de smecherie, de frumusete dar ma deranjaza pretul exagerat datorita unor mituri si nu datorita calitatii si necesitatii. De fapt argintul nu e chiar asa scump. Daca pretul ar fi real, mi-as cumpara, asa cum am zis, de smecherie. Verifica pretul real al argintului si cantitatea care intra intr-un cablu audiofil. Eu am facut asta si m-am enervat rau de tot.

[Vizitator]

APLICAT(fara ureche ca nu se poate la aceasta frecventa am vrut sa vad unde apare prima diferenta oarecum sesizabila cu un mijloc dat-totusi ea apare).

Diferente nesemnificative intradevar, si putin exagerat sa zic 30Khz iesire tub-traf, sarcina rezistiva,sqw(aceleasi conditii),sinus nu se poate sesiza aproape nimic=intuitiv ceva pe la amplitudine poate(optic vorbind).Totusi la cablul mai lung(ordinar in ambele cazuri) se poate observa o usoara scadere a amplitudini si o indulcire a primei cocoase(sqw).

Foarte sumar spus diferenta exista cum se manifesta ea auditiv si la frecvente mai mici,NU stiu !(sau daca diferenta se poate face simtita in cadrul unor fecvente-"auzibile"=mai mici in situatia data)...

 

Interstage(intre etaje vreau sa spun,nu ma refer la interstage trafuri de iesire) cam sa lasat mutenie ,cum o fi bine ca impedante ? si transfer tensiune...in audio-frecventa...(ca am vazut rapoarte de impedanta in acest sens care reduc transferul de tensiune la jumatate...tot aici pe forum, in cazul tuburilor si AF,daca am doi coeficienti de 0,5 inmultiti ar veni cam 0,25 ce frumos si bine da).

[sebi_c]

Pozele seamana destul de bine! Eu nu prea vad diferente. Am spus ca impedanta mica de la difuzor distruge efectul capacitii dintre conductoare. Majoritatea autorilor de marca neglijeaza efectul capacitatii la rezistente mici, cu demonstratii matematice simple. Inductanta in cazul asta poate sa devina o problema la curenti mari. Reducerea efectului se face cu conductoare alaturate. Chiar si cablu in colac, inductanta nu este influientata prea mult (conteaza aria inconjurata de un tur si retur, arie=zero->efect zero). Asa se face si o rezistenta antiinductiva de joasa frecventa. Se bobineaza bifilar cu nichelina (orice), capatul opus se scurtcircuiteaza si capetele libere sunt capetele rezistentei artificiale.Hai ca mi-am adus aminte de o smecherie McIntosh. Daca se bobineaza bifilar doua bobine parcurse de un curent alternativ de aceeasi marime si in faza, inductanta de dispersie este zero. In fapt e extrem de mica (sub 1mH la primarul unity coupling transformer).

[Vizitator]

Cam asta spuneam si eu,nu am mai stat sa fac trimeterea necesara...rezistentele neinductive ca cele din poza de mai sus, sau sunturi sa zic de alternativ din instrumentele vechi de masura analogice...chiar si filamente de tub...samd.

...bifilar fiind ar trebui sa nu aiva inductanta prea mare NU ?...

Avind in vedere tot ce sa discutat astazi consideri ca este valabila pe cit e cu putinta regula sa zicem de la mic la mare in ceea ce priveste impedanta si intre etaje ? (mai putin asa cum am specificat tubfinal-traf-sarcina).

[mila]

Domnilor m-ati lasat praf din 2 motive:1- Valderama cand ai timpul sa faci fizic toate simularile?mie imi trebue ore sa citesc si sa analizez fiecare raspuns2 Ratza +1 ....ma inveti si pe mine sa folosesc programul de simulare ? Autocad si SolidWorks stiu asa ca pricep ceva!3 Daca un ampli are impedanta de iesire de 0,1 ohm si sarcina e clar 8ohm ,cablu de 3m cu rezistenta de 0,2ohm, inductanta de 0,01mH si capacitatea de 50pF ce pierderi am? daca trec pe un material superior si am rezistenta de 0,05ohm ce pierderi am?restul ramanand neschimbate!

[sebi_c]

 

Interstage(intre etaje vreau sa spun,nu ma refer la interstage trafuri de iesire) cam sa lasat mutenie ,cum o fi bine ca impedante ? si transfer tensiune...in audio-frecventa...(ca am vazut rapoarte de impedanta in acest sens care reduc transferul de tensiune la jumatate...tot aici pe forum, in cazul tuburilor si AF,daca am doi coeficienti de 0,5 inmultiti ar veni cam 0,25 ce frumos si bine da).

Interstage in JF si lampi ofera o proiectarea e destul de lejera. Rezistenta de intrare e data practic de Rg, care fiind mare ne invita sa excitam grila in tensiune. Rezistenta de iesire de la etajul precedent este data de rezistenta anodica in paralel cu rezistenta din anod si pana la urma este in paralel si cu rezistenta de intrare (dpdv AC). Asa ca Rg fiind foarte mare, rezistenta echivalenta din anodul precedent nu se schimba prea mult. Pana la urma totul se reduce la alegerea unei unei rezistente anodice (etaj precedent) care sa pozitioneze corect tensiunea DC din anod (la un curent prin lampa, dat de -Vg). O rezistenta prea mica scade amplificarea etajului, dar si una prea mare poate stabili un potential in anod prea mic la un curent dat.

Personal, agreez cuplaj galvanic pentru ca in grila rezistenta este f.mare. La acest cuplaj dificultatea este de a pozitiona corect tensiunea din anodul lampii precedente cu curentul prin lampa, adica potentialul din catod. Mai mult, un capacitor cu Ag in minus!

[Vizitator]

Mati omorit cu 0,2 ohmi aia sau 0,05 ohmi ,ce sa mai zic, ma rog, spuneti va rog daca doriti in CC sau CA sau JF sau RF sau cumva dumnezeului...un cablu care are 0,2 ohmi in CC nu mai are tot 0,2 si in CA depinde si de frecventa care il traverseaza,...300 de spire alea din filtru sa zic pe bas o avea in CC cit o fi 0,5 ohmi-etc, ma rog se vede clar ca avem de a face cu o bobina dar si o linie are o componenta oarecare XL mult mai mica desigur,dar are si nu numai Xl.Zece linii in paralel au XL/10...sau cum vreti sa le alaturati socotiti si asa mai departe...sau au inceput uni de nebuni sa puna cabluri in paralel pentru iesirea de joasa impedanta ?!.(sa le torsadeze in fel si chip-etc,totul numai in scop comercial si de impresie ?!,ca asa doreste sa creada-sustina majoritatea,dar nu sintem la alegeri acum si aici ).

[ratza]

2 Ratza +1 ....ma inveti si pe mine sa folosesc programul de simulare ? Autocad si SolidWorks stiu asa ca pricep ceva!

Programul se folose?te foarte u?or, eu am înv??at citind prin help. Varianta gratuit? are limit?ri, dar se poate folosi.http://www.simetrix.co.uk/

[Vizitator]

...Personal, agreez cuplaj galvanic pentru ca in grila rezistenta este f.mare. La acest cuplaj dificultatea este de a pozitiona corect tensiunea din anodul lampii precedente cu curentul prin lampa, adica potentialul din catod. Mai mult, un capacitor cu Ag in minus!

Si as mai adauga in cazul cuplajului galvanic(-lipsa condesatorului cu argint "cert" ) transferul se va realiza chiar si in CC frecventa minima no-limit !(pentru acest cuplaj) defazaj...etc.

Sar putea sa am traf de iesire si sa nu stiu ?! ,datorita cuplajelor capacitive... :rade:prea slabe=anemice=costelive(chiar daca au argint cit cuprinde).,dar si daca le "maresc" aceste cuplaje=string si nu am traf de iesire ,poate fi si mama galvanicului cuplaj , ca la bas tot "pirti_ie'.-aviz Rubin-temp-ce_o mai fi acolo cadre etc(minunat pentru medii-ca nici inalte nu prea stiu cine stie ce, aceste modele CELEBRE enumerate),si fire cit mai multe de conexiune-o "ploaie" de fire daca se poate puse asa... cu furca claie peste gramada, dar musai fire colorate !, ca sa nu devina prea anosta lucrarea !, si conectate toate la masa caloriferului bransat cu pexal sau pvc...eliminarea eficienta si sicura a brumului...