Cabluri pentru audio(filie)...

[costy]

pff vad aici o posibilitate imensa de a face bani;cine se baga?niste suporti frumos vopsiti pt cabluri si alte bazdaganii si gata banu gros.PS aia cu tabloul de sigurante e absolut geniala

[wwilly]

O sa apara, stai linistit. Chiar ma gindeam sa fac un dezmagnizator de lampi alaturi de un derulator de cd-uri.

Priviti si va minunati!!!! Are si selector de DVD/MP3http://www.dvguru.com/2006/10/03/the-dvd-rewinder/

[mila]

Se zice ca suma intelighentiei pe Pamant e constanta...........stiind asta chinezii au limitat nasterile.

[fcon]

Am tradus un mesaj al unui reputat inginer, audiofil, producator, etc... (John Dunlavy) referitor la cabluri.

Iata-l:

 

"Citind niste comentarii recente referitoare la diferentele audibile intre cablurile interconect si cele pentru boxe, nu pot rezista sa nu adaug cateva idei asupra subiectului, din punctul de vedere al inginerului cu oarece experienta si credibilitate.

Sunt companii care proiecteaza si produc cabluri interconect si pentru boxe, sustinand cu mandrie ca acestea poseda proprietati electrice optimizate pentru aplicatii audiofile. Cu toate acestea, masuratorile precise efectuate pe cateva dintre cablurile bine vandute, releva diferente semnificative, care pun sub semnul indoielii obiectivele tehnice ale proiectantilor. Aceste diferente pun sub semnul indoielii si capacitatea companiilor producatoare de a efectua masuratori precise ale proprietatilor ce asigura performanta cablurilor. De exemplu, orice companie care nu poseda o punte LRC, un VI metru (Vector Impedance Meter), un analizor de retea (Network Analyzer), un generator de precizie de forma de unda si impuls, osciloscoape de precizie de banda larga, etc..., probabil ca ar trebui sa si le cumpere, daca se gandeste serios la proiectarea cablurilor audio de performanta.

Proprietatile masurabile ale cablurilor pentru boxe, importante pentru performanta, includ impedanta caracteristica (inductanta serie si capacitanta paralela pe unitatea de lungime), rezistenta la pierderi (inclusiv rezistenta aditionala datorata pierderilor prin efect pelicular versus frecventa), pierderile prin dielectric versus frecventa (tangenta pierderilor, etc.), velocitatea factorului de propagare, pierderile totale versus frecventa in cazul impedantelor diferite ale sarcinii, etc.

Proprietatile masurabile ale cablurilor interconnect includ toate cele de mai sus, plus proprietatile materialului dielectric care contribuie la aparitia zgomotului microfonic in prezenta vibratiilor din ambient, zgomot, etc. (in combinatie cu un off-set in curent continuu creat de circuitul preamplificator, etc.).

Producatorii competenti de cabluri ar trebui sa fie constienti de necesitatea utilizarii acestor masuratori in proiectarea cablurilor, dar adevarul cinstit este ca cei mai multi n-o fac! Dovada poate fi gasita salvele de afirmatii fara sens, absurde, pline de ulei de sarpe pe care le gasiti in aproape toate reclamele din reviste si in “literatura: cablurilor audiofile. Chiar mai rau, foarte putine dintre cablurile foarte scumpe, cu aparenta high-tech, pe care le-am masurat, par a fi proiectate in conformitate cu legile si principiile binecunoscute ale disciplinelor de fizica si inginerie. (Unde este Protectia Consumatorului, care ar trebui sa protejeze populatia inocenta, prin identificarea si verificarea afirmatiilor discutabile si a specificaţiilor înşelătoare?)

De exemplu, sustinand:

- ca sarma de cupru este directionala;

- ca exista electroni cu miscare lenta, care creeaza distorsiuni, prin transmiterea aleatorie a semnalului prin sarma;

- ca energia este inmagazinata si eliberata de cablu pe masura ce semnalul se propaga de-a lungul sau;

- ca masura tonalitatii unui cablu este data de o componenta finala a energiei (impropriu etichetate ca Jouli)

reprezinta cateva dintre non-sensurile utilizate în reclame pentru a descrie performanţa cablurilor.

Alta chestie care ma scoate din sarite este conceptul de configuratie speciala a unor cabluri de boxe, despre care se sustine ca determina o tonalitate mai precisa, imagine mai buna, zgomot mai scazut, etc. Adevarul gol-golut este ca aceasta configuratie speciala contine un filtru simplu, ieftin, necesar pentru prevenirea intrarii in oscilatie a amplificatoarelor cu slew-rate prea mare (obtinut in detrimentul stabilitatii, printr-un feed-back prea mare), la conectarea cu difuzoarele, printr-un cablu cu pierderi mici, de impedanta scazuta. Cand cutiuta minune apare la capatul dinspre boxe al cablului, rareori contine altceva decat un filtru Zobel, adica un circuit serie rezistenta-capacitate, conectat in paralel cu sarmele cablului. Daca cutiuta se afla la capatul dinspre amplificator al cablului, este, probabil, fie un circuit paralel rezistor-inductor, conectat in serie cu sarmele cablului, fie conductorii sunt acoperiti cu o ferita cilindrica simpla. Insa plasarea corecta a unui astfel de filtru, daca este necesar pentru asigurarea stabilitatii amplificatorului si prevenirea oscilatiilor de inalta frecventa este in amplificator, si nu pe cablul de boxe! Hmmm...

Acestea fiind spuse, exista, totusi, diferente semnificative audibile intre cabluri, care pot fi identificate clar si permanent de ascultatorii experimentati? Raspunsul este foarte simplu: foarte rar! Cei care sustin contrariul nu inteleg puterea efectului placebo, foarte viu si prezent, de altfel, chiar si in randul celor mai bine-intentionati. Efectul placebo face ca semnatura audibila sa fie usor de identificat si de descris – mai ales daca ascultatorul stie despre ce cablu este vorba. Dar, prin auditii in necunostinta de cauza, in auditii comparative in orb sau dublu-orb, diferentele fie dispar complet sau sunt numai intamplatoare. Vorbind din postura unui inginer profesionist competent, designer si producator, nimic nu ne-ar face mai multa placere (mie si echipei) decat sa fi produs un cablu care sa fi punctat de fiecare data in auditiile comparative cu alte cabluri. Ca sa fim cinstiti, se intampla atat de rar!

... si, bineinteles, am auzit de audiofilii cu urechi de aur, care sustin ca sunt capabili sa idetifice de fiecare data diferente uriase, audibile intre cabluri! Cand astfel de experti ne-au vizitat laboratoarele si au participat la teste in conditii controlate cu atentie, in mod invariabil nu au reusit mai mult decat determinari aleatorii. De exemplu, li s-a spus ca vor fi comparate trei cabluri comerciale, cu dimensiuni variabile, de la un AWG 12 ZIP-CORD de calitate, pana la un cablu cu aspect high-tech, cu un diametru de peste un inch, cablul cu diametrul cel mai mare si care arata cel mai bine a fost intotdeauna punctat mai bine, cu toate ca CABLURILE NU AU FOST SCHIMBATE NICIODATA, iar ascultatorii audiau printr-un cablu ZIP Cord, de fiecare data.

Imi pare rau, insa nu cred in pretentiile celor care spun ca aud intotdeauna diferente identificabile, intre cabluri, chiar daca comparatiilr sunt facute intr-un mediu controlat, iar identitatea cablului nu este cunoscuta dinainte. Am facut prea multe comparatii adevarate in modul orb, cu ascultatori suficient de credibili, ca sa ne dam seama ca exista foarte rar diferente reale, audibile - daca comparatiile sunt corecte si se elimina alte cauze de interactiune ale sistemului cu cablurile, etc.

Chiar in timpul unor astfel de comparatii (fara schimbarea cablurilor), unii ascultatori au fost in stare sa descrie in mare detaliu diferentele enorme pe care le-au auzit la partea de bas, de detaliu hi-end, etc. (Bineinteles ca nu le-am spus niciodata adevarul gol-golut, altfel am fi devenit dusmani pe viata!)

[...] Ca sa spunem, ca altii, ca exista si alti factori, pe care oamenii de stiinta si inginerii inca mai trebuie sa ii descopere, este un non-sens si ceva ce ar trebui numit ulei de sarpe, mai pe scurt: frauda. Daca vreo companie producatoare de cabluri, scriitor, technician, etc. poate identifica un astfel de parametru care nu poate fi masurat cu echipamentul de laborator disponibil, sau explicat printr-o teorie stiintifica deja existenta, va garantez o nominalizare pentru premiul Nobel!.

 

Am dorit sa impartasesc cateva din Hmmm-urile mele referitoare la mitul cablurilor si afirmatiile frauduloase, pentru audiofilii fara pregatire tehnica si cei incapabili de a separa fictiunea de realitate.

[...]

Cred cu sinceritate ca a venit timpul pentru audiofilii care se respecta, inginerii adevarati, fizicienii competenti, producatori, editori, etc. sa fie luata o pozitie contra acestui trend nefericit de speculatii false, atat de des intalnit in reclamele pentru cabluri. Daca nu o vom face, designerii reputabili, inginerii, producatorii, editorii revistelor de specialitate si altii, isi vor pata reputatia in fata comunitatii audiofililor, pentru care se presupune ca lucram."

 

Best regards,

John Dunlavy

[fcon]

O sa apara, stai linistit. Chiar ma gindeam sa fac un dezmagnizator de lampi alaturi de un derulator de cd-uri.

Priviti si va minunati!!!! Are si selector de DVD/MP3http://www.dvguru.com/2006/10/03/the-dvd-rewinder/

Pai da! Ca intotdeauna, se intampla ca ideea sa-i vina cate unui romanas de-al nostru, apoi strainii sa scoata produsul si sa ne ia banii! Rusine!

[iulidan2]

In sfarsit, am citit si ceva credibil, altceva decat opinii care nu pot fi masurate.Normal ca orice om e liber sa cumpere cate cabluri vrea si cu cat ulei de sarpe doreste, eu raman la ideea ca, cel al lui misa, e cel mai bun.

[mișa]

Acum, daca vad o usoara tendinta de a trece de la dume la stiinta, ii invit pe cei interesati de calitatea cablurilor sa studieze cam cum se fac cablurile si adaptarile de impedanta de banda larga. (cu adevarat "de banda larga") Un exemplu de asemenea conexiuni ar fi sondele performante de masura ale osciloscoapelor si analizoarelor de spectru. Transporta fara distorsiuni si alte probleme frecvente de la zero la GHz. A demontat cineva un asemenea cablu? L-a belit cineva sa vada cum e realizat? Eu am demontat si belit mai multe, unele in speranta unei reparatii, altele de curiozitate pentru ca oricum erau defecte. Am observat si am invatat.Consider ca articolul tradus de Fcon este bine de bagat la "cutiuta". (adica TREBUIE luat in considerare) Nu cred ca cineva poate sa nege pe drept cuvint vreo afirmatie de acolo.

[zal]

De pe un sait, un tip priceput, cu multe proiecte:

[fcon]

Din cate stiu, efectul pelicular este cu atat mai important, cu cat este sarma mai groasa; de-aia se folosesc conductori cu diametrul de cca 0,8-0,7 mm, in variante de cabluri tip panglica (aici ne poate spune mai multe...).Ca lucrurile sunt extrapolate de la teoria liniilor de transmisie nu ma mira; cum spuneau si , acolo sunt studiate mai bine (cred) proprietatile cablurilor; nu ca n-ar fi studiate si in domeniul (restrans) audio, insa dincolo nu cred ca sunt echivalenti ai audiofililor, si lucrurile sunt clare. Logica imi spune ca, daca apar pentru trasee lungi, exista o mare probabilitate ca fenomenele sa se manifeste la orice lungime a cablului, bineinteles, cu alte caracteristici si valori.Tendinta este de a considera semnalul audio ca pe ceva prapadit, susceptibil la tot felul de influente (vibratii, zgomote, semnale parazite, etc...), si reprezinta inca un cal de bataie pentru industrie, deoarece aproape nimic nu se poate masura, si-aici ma refer la acele caracteristici ale sunetului, descrise in lumea audiofila cu termenii aceia speciali (coerenta, soundstage, imagine, adancime, stralucire, etc...).Totul este posibil, deoarece evaluarea finala nu o fac aparatele de laborator, ci omul, cu aparatul auditiv+ interpretarea cerebrala, la care se adauga educatia (generala, tehnica si muzicala), starea de sanatate si chiar entuziasmul sau interesul; toate sunt eminamente subiective, asa incat nu putem discuta de repetabilitatea experimentelor si rezultate consistente.Personal, aceste lucruri ma intereseaza mai putin in teorie, ci mai mult in practica, asa incat il rog frumos pe sa ne spuna si noua ce a invatat din acele cabluri speciale, de banda larga si cum (si daca) se pot aplica in practica, la nivel de DIY...

[Ovidanie]

Poate ar fi util sa discutam si termenii audiofili enumerati de fcon, propun sa incepem cu un cuvant drag mie: 'sibilanta'. Ce inseamna??

[ratza]

Din cate stiu, efectul pelicular este cu atat mai important, cu cat este sarma mai groasa; de-aia se folosesc conductori cu diametrul de cca 0,8-0,7 mm, in variante de cabluri tip panglica (aici ne poate spune mai multe...).

 

Greşit. Efectul pelicular constă în migrarea electronilor către marginile conductorului şi cu cît frecvenţa creşte, cu atît conductorul trebuie să aibe diametru mai mare. Ca să nu se folosească conductoare excesiv de groase, care devin rigide, se folosesc mai multe conductoare subţiri izolate între ele.

http://en.wikipedia.org/wiki/Skin_effect

[fcon]

Va pot pune la dispozitie cateva pagini cu termeni audiofili, folositi, bineinteles, de anglosaxoni.

Veti recunoaste majoritatea termenilor din review-urile de prin Stereophile sau alte reviste de limba engleza.

Din cate stiu, nu avem inca un dictionar in limba romana.

La ssssibilanta este simplu de explicat; mai dificil este s-o scoti, la o incinta cu filtre prost calculate... (sau o fi din alta parte?).

----------------

cu cît frecvenţa creşte, cu atît conductorul trebuie să aibe diametru mai mare.

... ca sa ce?

Sorry, master, da' nu inteleg!

[mila]

Cu cat frecventa creste cu atat apare efectul pelicular adica circulatia curentului la suprafata conductorului si nu in profunzimea acestuiaDe aceea se folosesc de ex. conductori de Cu argintat .Si datorita paradoxului ...cu cat diametrul scade creste raportul cu suprafata se folosesc mai multe litze in paralel pentru transmisie.Acum in f. de frecventa,putere transmisa,impedante,tipul de aplicatie se cauta un raport optim greutate ,rigiditate,rezistenta mecanica,capacitate,rezistenta electrica,inductanta si bineinteles pret.Cred ca sunt fabricanti de cabluri bune...si fabricanti de cabluri audiofile

[Depanatoru]

Pentru un cablu de boxa care e relativ scurt ma tem ca efectul e zero barat , incepe sa conteze la bobinarea unui transformator de iesire , unde sarma e evident luuunga ... Intr-un fel e culmea sa sustii ca are importanta cablul la boxa ( criogenat , descantat , facut din mii si mii de lite , etc ) , cand transformatorul de iesire e bobinat cu sarma obisnuita , chiar si din argint daca ar fi ...

[ratza]

... ca sa ce?Sorry, master, da' nu inteleg!

Ca să poată livra mai mult curent.