hpavictor Postat Ianuarie 13, 2010 Partajează Postat Ianuarie 13, 2010 Va supun atentiei Dvoastra o schema , creata de binecunoscutul teoretician lampar Karpov, ce mi se pare deosebita ca performante.....Va rog sa o comentati ! Cum credeti ca poate fi inlocuita sursa de curent cu acel tranzistor si inlocuita cu lampa sau rezistenta , se justifica sau nu stabilizatoarele de tensiune , cum ar putea fi inlocuit trafo descris in lucrare cu un model mai domestic E+I si orice alte modificari considerati ca il fac mai accesibil constructorilor din Romania ? Va urez auditii placute si succes in constructii de calitate ! Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 13, 2010 Partajează Postat Ianuarie 13, 2010 Karpov asta foloseste si el o gramada de reactii negative combinate in chema lui(astfel mai scapa=reduce thd !, ca sa vezi !si mai extinde linearitatea astfel, ca de !...,o fi nevoie) si mai intoarce si o reactie negativa globala pe grila de comanda la intrare...,ca primul etaj este repetor,defazorul similar @sebi_c...,etc,etcCe alte modificari ca doar nu om fi nebuni !,hai sa admitem poate un traf de iesire E+I dar nu stiu in ce masura vor mai incapea TOATE infasurarile in cazul E+I ?!.Un PP cu reprezentare inselatoare ...,Atentie "All Rights Reserved",nu se poate comercializa !!!(construi in scop comercial).TREI TIPURI DE REACTIE NEGATIVA dar cele mai importante DOUA REACTII NEGATIVE PE ETAJUL FINAL asa zisa configuratie SUPERTRIODA... Link spre comentariu
THOMAS Postat Ianuarie 13, 2010 Partajează Postat Ianuarie 13, 2010 Aceeasi schema am propus-o si eu la sectinea ,vedeti toate discutiile de acolo.....!!!! "lazaroiu Subiectul mesajului: Re: Amplificator QUAD II - Modificat MesajScris: Mar Oct 20, 2009 10:41 am " Traful propus de Karpov este IDEAL si chiar pamantean,tocmai ca miezul dubluC este superior miezurilor E+I,observati ca "desfasurata" geometrica a miezului este pana la urma un "tor",numai ca dublu C se poate folosi cu succes si la SE si asta pentru ca avem posibiltatea unui intrefier...... .....si mai este si ce spune ,nu cred ca ar avea loc bobinele lui Karpov pe un miez clasic E+I,atentie la numarul mare de spire......,deci,fara E+I altfel nu ar mai fi schema Karpov ci o strutocamila ca va suna ca atare! P.S daca clonam,hai sa clonam in acceptul definitiei clonare,daca nu,hai sa ne facem propriile conceptii....si sa ne "batem" in ele(!) Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 13, 2010 Partajează Postat Ianuarie 13, 2010 Desigur domnule Lazaroiu cine "stie-cunoaste" !..., transformatorul esta bine sa ramina asa cum este prezentat...Tradus=Infasurarea anodica pe o ramura 2486sp priza G2 23% infasurarea catod aprox 10%...,secundar 4(patru infasurari paralel) a 89sp...ca sa vezi cum mai seamana asa..., cu ce maninca alti de un an si mai bine ...Ce L o avea primarul la aprox 5000sp si miezul dat ?!... PP fiind.Pentru doua "gunoaie" de tuburi finale o SUPERSCHEMA a la karpov ce_i drept !. Link spre comentariu
THOMAS Postat Ianuarie 13, 2010 Partajează Postat Ianuarie 13, 2010 Desigur domnule Lazaroiu cine "stie-cunoaste" !..., transformatorul esta bine sa ramina asa cum este prezentat...Tradus=Infasurarea anodica pe o ramura 2486sp priza G2 23% infasurarea catod aprox 10%...,secundar 4(patru infasurari paralel) a 89sp...ca sa vezi cum mai seamana asa..., cu ce maninca alti de un an si mai bine ...Ce L o avea primarul la aprox 5000sp si miezul dat ?!... PP fiind.Pentru doua "gunoaie" de tuburi finale o SUPERSCHEMA a la karpov ce_i drept !.Daca am citit bine,bineinteles atat cat stiu eu limba rusa ,se pare ca acolo Karpov spune ca primarul are cam 60-90H (!!!),reactia pentru katod 30mH,iesirile pentru difuzor(doaua cate doua in serie si apoi grupul in paralel) 14mH...,cine stie bine limba rusa,ar putea sa ne ajute cu o traducere........si inca o ramarca:observati ca datele pentru codul trafului de iesire sunt exact codul dupa traful de alimentare de la tv-urile TEMP6 adica TC-180-2,chiar m-am uitat pe un traf de TEMP pe care-l am ca "exponat muzeistic" .... si inca ceva; observati cu cata modestie si profesionalism afiseaza in articol caracteristicile amplificatorului fara sa se hazardeze in wati supremi sau caracteristici de neatins?!?!?!.....P.S nu sunt sigur,dar daca intram pe adresa lui se pare ca are acolo tot ce publica si in limba engleza,nu sunt sigur,dar o sa verific.... Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 13, 2010 Partajează Postat Ianuarie 13, 2010 Este un amplificator cu sarcina distribuita a etajului final. Karpov a facut observatii dintre cele mai interesante privind modelarea lampilor si calculul contributiei caracteristicilor lor privind distorsiunile ca etaj final. Ce nu-mi place la acest amplificator este ca pierde ceva din capabilitatea de putere a lampilor finale, dar cu rezultate bune privind liniaritatea amplificatorului. Sursa de curent constant se poate inlocui cu una cu lampa, dar trebuie asigurata o tensiune negativa pentru ca lampa are rezistenta interna mai mare decat un tranzistor. Eu mi-am facut cu pentode si la amplificatorul cu GU17 cat si la GU50, tot de amorul artei, de a fi lampi. Eficienta e aproape aceeasi ca la tranzistor, mai ales daca lampa e pentoda si are si panta mai mare!Mie imi place reactia la etajele de putere ca la McIntosh, "Unity Coupled Transformer". Este intradevar ceva foarte elaborat si nu degeaba. Pe langa faptul ca poti avea un randament ceva mai mare ca la stilul conventional, ai distorsiuni mici si banda de frecventa mai mare (si sus si jos) decat la PP clasic. Am sa fac cateva amplificatoare folosind ceva idei McIntosh! Mi se par revolutionari, atat pentru timpul lor cat si pentru prezent.PS Am uitat sa spun ceva de stabilizatoare (regulatoare). Am vazut ca sunt multi lampari moderni care folosesc regulatoare peste tot. Am vazut acelasi lucru si la Audionote. Astia chiar sunt exagerati! Le baga in cutii separate si mai mult, cutie pentru regulator preamplificator, cutie pentru regulator CD-rom, cutie... Un turn de cutii, din care jumatate sunt de la regulatoare. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 13, 2010 Partajează Postat Ianuarie 13, 2010 ...si inca o ramarca:observati ca datele pentru codul trafului de iesire sunt exact codul dupa traful de alimentare de la tv-urile TEMP6 adica TC-180-2,chiar m-am uitat pe un traf de TEMP pe care-l am ca "exponat muzeistic" ...Pai da !, acest tip de miez precum si toroidalul asigura o inductanta mare pt o sectiune si un nr. de spire dat.(mai discutam ceva in acest sens cindva pe privat...)... Ce nu-mi place la acest amplificator este ca pierde ceva din capabilitatea de putere a lampilor finale, dar cu rezultate bune privind liniaritatea amplificatorului...Mie imi place reactia la etajele de putere ca la McIntosh, "Unity Coupled Transformer"...Desigur ca se pierde putere ,dar performantele cresc(mai putin puterea,mai putina putere-mai multa calitate !,altfel nu se poate cu pentode sau tetrode cu fascicol dirijat) ,schema @karpov sau @McIntosh cam unul si acelasi lucru,este ca sa spun asa maximul performantei-calitativ cu finale pentoda(sau tetroda cu fascicol-dirijat) care implica transformator de iesire...,o performanta mai ridicata calitativ nu se poate obtine altfel cu pentode(sau tetrode cu fascicol-dirijat) atunci cind intervine si un transformator de adaptare a sarcini ...Parerea mea este ca shema @hapavictor apartinind @karpov ESTE UN MAXIM AL CALITATI CARE SE POATE OBTINE IN PP(care implica traf de iesire) CU 6P3S(SAU 6P3S-E) !!!.Orice alta cofiguratie nu poate fi superioara decit din pct de vedere al puteri !. Link spre comentariu
THOMAS Postat Ianuarie 13, 2010 Partajează Postat Ianuarie 13, 2010 ...si inca o ramarca:observati ca datele pentru codul trafului de iesire sunt exact codul dupa traful de alimentare de la tv-urile TEMP6 adica TC-180-2,chiar m-am uitat pe un traf de TEMP pe care-l am ca "exponat muzeistic" ... Pai da !, acest tip de miez precum si toroidalul asigura o inductanta mare pt o sectiune si un nr. de spire dat.(mai discutam ceva in acest sens cindva pe privat...) ... Ce nu-mi place la acest amplificator este ca pierde ceva din capabilitatea de putere a lampilor finale, dar cu rezultate bune privind liniaritatea amplificatorului...Mie imi place reactia la etajele de putere ca la McIntosh, "Unity Coupled Transformer"... Desigur ca se pierde putere ,dar performantele cresc(mai putin puterea,mai putina putere-mai multa calitate !,altfel nu se poate cu pentode sau tetrode cu fascicol dirijat) ,schema @karpov sau @McIntosh cam unul si acelasi lucru,este ca sa spun asa maximul performantei-calitativ cu finale pentoda(sau tetroda cu fascicol-dirijat) care implica transformator de iesire...,o performanta mai ridicata calitativ nu se poate obtine altfel cu pentode(sau tetrode cu fascicol-dirijat) atunci cind intervine si un transformator de adaptare a sarcini ... Corect,d-le ,eu incerc de mult timp si in practica si pe acest forum sa-i fac sa inteleaga pe multi ca oricat ar "combina" arhitecturi electronice,in orice fel de reactii,pana la urma tubul electronic e TUB si atat,"SECRETUL" si voi spune asta de mii de ori este si va ramane TRANSFORMATORUL! Referitor la schema Karpov asa este,maximul ce se poate obtine de la 6P3S,calitatea sunetului si putere. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 14, 2010 Partajează Postat Ianuarie 14, 2010 Raa @karpov aprox. 6k5 si o mica rectificare la un post anterior=infasurarile secundare conectate mixt serie-paralel adica un total de 178sp/8_ohmi Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 14, 2010 Partajează Postat Ianuarie 14, 2010 Corect,d-le ,eu incerc de mult timp si in practica si pe acest forum sa-i fac sa inteleaga pe multi ca oricat ar "combina" arhitecturi electronice,in orice fel de reactii,pana la urma tubul electronic e TUB si atat,"SECRETUL" si voi spune asta de mii de ori este si va ramane TRANSFORMATORUL! Referitor la schema Karpov asa este,maximul ce se poate obtine de la 6P3S,calitatea sunetului si putere. Bineinteles ca trafo e o componenta esentiala, nu numai ca prezinta dificultati de realizare, dar trebuie sa corespunda design-ului ce-l integreaza. Pornind de la aceste consideratii un PP clasic este mai repede realizabil ca trafo se calculeaza mai usor si corespunde cerintelor cu mici ajustari (datorata reactiei globale). Dar atunci cand in trafo sunt reactii multiple lucrurile se complica si sunt mai greu de identificat impactul lor.O infasurare in catod nu lasa nealterata Raa. Nu am studiat la schema in discutie impactul infasurarii catodice, dar am facut-o la McIntosh. Initial, McIntosh a pornit de la premisa ca Raa mare cere un trafo cu inductanta de dispersie mare si limitarea benzii de sus, uneori dramatic. Atunci i-a venit ideea sa creeze structura cu infasurari catodice. Atentie, asta ca sa diminuieze Raa si sa faca trafuri bune. In acelasi timp prin aceasta reactie a redus si THD la 0.2%, inimaginabil pentru vremea aia. A mai combinat si reactia din grila ecran in faza cu catodul (nu cu anodul ca la UL) si lucrurile au devenit extrem de bune. Capabilitatea de putere este nealterata, chiar usor crescuta, dar apare nevoia de semnal de amplitudine mare la intrare. Raa, de la PP clasic de 4..5K cu 6L6, cu traful dupa aranjamentul McIntosh scade la 1..1.5K! In asta consta succesul sau plus cele aratate mai sus. Altfel, faceti amplificatoare, numai cu transformatoare! Link spre comentariu
zal Postat Ianuarie 14, 2010 Partajează Postat Ianuarie 14, 2010 Dau ?i eu cu b??u-n balt?: or fi observat inainta?ii c? se pierde pe rez din catozi putere ?i s-au gîndit s? o recupereze, un fel de folosirea emitorului ?i colectorului trz finali ca la schemele Bryston, avant la lettre. De altfel, propor?iile înf??ur?rii sînt specifice ptr fiecare tip de lamp?. La trafo din McIntosh-ul de 50W din 1949, Raa e de 4k, Rcc de 250, ptr o singur? pereche de 6L6G.Într-un alt amplif, de 60W, trafo de produc?ie Stancor are Raa 6,6k ?i Rcc 400, ptr o pereche de 6550, cu men?iunea c? din punctul central al înf??ur?rii catodice la mas? mai e înseriat? o rez de 15,6 Ohmi. Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 14, 2010 Partajează Postat Ianuarie 14, 2010 Dau ?i eu cu b??u-n balt?: or fi observat inainta?ii c? se pierde pe rez din catozi putere ?i s-au gîndit s? o recupereze, un fel de folosirea emitorului ?i colectorului trz finali ca la schemele Bryston, avant la lettre. De altfel, propor?iile înf??ur?rii sînt specifice ptr fiecare tip de lamp?. La trafo din McIntosh-ul de 50W din 1949, Raa e de 4k, Rcc de 250, ptr o singur? pereche de 6L6G.Într-un alt amplif, de 60W, trafo de produc?ie Stancor are Raa 6,6k ?i Rcc 400, ptr o pereche de 6550, cu men?iunea c? din punctul central al înf??ur?rii catodice la mas? mai e înseriat? o rez de 15,6 Ohmi.Sigur dai cu batul in balta. Daca citesti articolul din 1949, Frank McIntosh, spune: The impedance between tubes is now 1000 ohms instead of 4000 ohms shown for the conventional circuit in fig.1 (adica PP convetional).Eu am verificat cu simulatorul pt 6L6G si are dreptate. Puterea la iesire este 50W! Necazul e ca trebuie o tensiune de atac f. mare de pana la 150V amplitudine (300Vvv). El o face acolo cu un transformator, condus de o dubla trioda configurata ca un etaj PP tot cu trafo specific McIntosh. Raa gasita de mine a fost de 1100ohm, dar probabil e vorba de nepotrivirile modelelor, etc.Ce ma surprinde cel mai mult e raportul inductanta primara, inductanta de dispersie (scapari). In mod normal, un raport de 1/80000 este f. bun (dupa MI), adica la 100H in primar sa ai 1.25mH. Eu gasesc la mine 5..15mH, adica mai prost decat zice el. Drept e ca aceste valori sunt la Raa 10K, nu pe 4K. Deci s-ar apropia de val lui pt PP conventional.Dar cand spune ca in cazul trafului MI se poate depasi 1/2000000, adica ceva care nici nu-mi permit sa calculez, aproape ideal. Primarul este bobinat bifilar si cu spire mai putine pentru ca ii trebuie inductanta mai mica (Raa de 4 ori mai mic). Link spre comentariu
hpavictor Postat Ianuarie 14, 2010 Autor Partajează Postat Ianuarie 14, 2010 In urma unei discutii cu userul LAZAROIU despre amplificatoare cu reactie in catod PP ( CFB Cathode Feed Back - reactie negativa in catod ) , dansul a mentionat ca model de studiu minunatia lui Karpov , si total intamplator , posed chiar trafo originale de alimentare de Temp , care se vor transforma , cu bunavointa si indrumarea userului LAZAROIU , in piesele de baza pentru 2 monoblocuri PP cu 6P3S , in cursul acestui an. Mentionez ca am remarcat ca se mai poate imbunatati , prin adaugarea unor rezistente de 470 ohmi in catozii tubului defazor , iar punctul comun se conecteaza la generatorul de curent cu acel tranzistor ( cam ciudata alegerea , dar......Karpov chiar stie carte ! ) , totul pentru echilibrarea defazorului , care poate avea eroare datorata tolerantei de fabricatie a lampii . Exceptionala creatia lui Karpov , cu o reactie globala in curent de numai 6 dB , nu in tensiune , cu avantajele de rigoare , fara alterarea comportarii la semnale tranzitorii ( semnal dreptunghiular ) , greu de reprosat ceva ! Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 14, 2010 Partajează Postat Ianuarie 14, 2010 ... cu o reactie globala in curent de numai 6 dB , nu in tensiune , cu avantajele de rigoare , fara alterarea comportarii la semnale tranzitorii ( semnal dreptunghiular ) , greu de reprosat ceva !Parca este reactie "tensiune-tensiune", sau gresesc eu! Adica se insumeaza pe grila celui de al doilea tub cu ce vine din catodul repetorului de la intrare! Link spre comentariu
hpavictor Postat Ianuarie 14, 2010 Autor Partajează Postat Ianuarie 14, 2010 Da , error amplifier , asa se numeste etajul pe care se face suma tensiune-tensiune si fiind reactia aplicata tot pe grila....aveti dreptate ! Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum