rus_dorin Postat Ianuarie 10, 2010 Partajează Postat Ianuarie 10, 2010 As dori o explicatie in amanunt pentru urmatoarea schema:MS Link spre comentariu
cirip Postat Ianuarie 10, 2010 Partajează Postat Ianuarie 10, 2010 Este un amplificator de dezaccentuare. Are un castig la frecvente joase si castigul scade la frecve inalte, fara sa scada la zero. Scrie-i functia de transfer si calculeaza modului, apoi fa-i graficul si o sa te prinzi. Sau, calculeaza frunctia de transfer si pune-o in excel si fa-i graficul. merge si asa. Totul depinde si de valorile concrete ale pieselor. Link spre comentariu
rus_dorin Postat Ianuarie 10, 2010 Autor Partajează Postat Ianuarie 10, 2010 Da ai dreptate numai ca nu prea stiu sa calculez functia de transfer si in plus nu prea inteleg eu logic ce ii cu condensatoarele alea.De ce ii nevoie de a doua reactie???? Link spre comentariu
cirip Postat Ianuarie 10, 2010 Partajează Postat Ianuarie 10, 2010 De ce ii nevoie de a doua reactie???? "A doua reactie" (impropriu spus) intra in scena la frecvente inalte. Frecventa la care incepe sa se simta a doua reactie si sa iti scada amplificarea este aproximativ f2=1/(2*PI*R2*C2). E ca si cum la frecvente peste f2, condul e scurt circuit si mai apare o rezistenta (R2) in paralel cu cea existenta la frecvente joase (R3). Din ecuatia castigului amplificatorului inversor, rezulta o scadere a castigului. Link spre comentariu
Vizitator mugur_brasov Postat Ianuarie 11, 2010 Partajează Postat Ianuarie 11, 2010 Salut, am pregatit cateva pagini de teorie care te pot ajuta. Succes. Link spre comentariu
cirip Postat Ianuarie 11, 2010 Partajează Postat Ianuarie 11, 2010 Ar fi trebuit sa mai adaug ca am considerat C1 ca fiind un scurt circuit la frecventa de lucru. Daca nu e asa, atunci lucrurile se mai complica. Link spre comentariu
rus_dorin Postat Ianuarie 11, 2010 Autor Partajează Postat Ianuarie 11, 2010 Ms pentru raspunsuri; o sa ma uit sa vad ce valori au componentele si daca am neclaritati revin. Link spre comentariu
cristian2009 Postat August 31, 2011 Partajează Postat August 31, 2011 Ca sa nu mai deschid un alt subiect, as dori si eu o explicatie dar pentru o alta schema. Asadar, care este rolul tranzistoarelor T113 si T133 din schema amplificatorului A3220 ? Initial am zis ca alcatuiesc circuitul de muting, dar nu nu vad intrerupatorul, ele fiind alimentate in permanenta. Link spre comentariu
Mikrosha Postat August 31, 2011 Partajează Postat August 31, 2011 La pornire, C120 din baza lui T118 este descărcat şi îl ţine pe T118 blocat. Colectorul lui este legat de rezistenţa R17 la +14V, aşa că la pornire tensiunea în colectorul lui creşte, băgînd în saturaţie tranzistoarele T113 şi T133. Ăstea blochează calea de semnal spre final. După un timp scurt, C120 se încarcă, apare curent în baza lui T118, se saturează şi fură curentul de bază al tranzistoarelor T113 şi T133. Deci, pe de o parte cred că astea taie semnalul la pornire (cînd poate să apară uşor componentă continuă mare la ieşirea preamplificatorului). Pe de altă parte, taie semnalul la intrarea finalului cînd sursa de +32V scade sub un nivel de cca 20V (datorită zenerului de 18V din baza lui T118). Link spre comentariu
cristian2009 Postat August 31, 2011 Partajează Postat August 31, 2011 Multumesc, asa este, am si verificat. Cu ocazia asta am inteles si rolul lui T118 cu toata "ingrengatura" din jurul sau. Deci T113, T133, T118 si componentele aferente formeaza un modul de temporizare la pornire al amplificatorului. Probabil, as putea sa conectez si un releu pentru deconectarea totala a difuzoarelor la pornirea/oprirea aparatului, folosindu-ma de acest circuit. Link spre comentariu
cristian2009 Postat Septembrie 18, 2011 Partajează Postat Septembrie 18, 2011 As mai avea o rugaminte. Cum functioneaza tranzistorul T103 din aceeasi schema ? Tranzistorul respectiv se se afla pe radiatorul tranzistoarelor finale. Este influentat de R115 ? Link spre comentariu
Mikrosha Postat Septembrie 18, 2011 Partajează Postat Septembrie 18, 2011 Păi R103 este în montaj superdiodă. Ideea este că în timpul funcţionării bipolarii îşi modifică rău parametrii. Tensiunea de deschidere scade şi beta creşte, ceea ce ar duce la o putere disipată mai mare. Puterea disipată duce la creşterea temperaturii, şi astfel se formează un fel de reacţie pozitivă termică, ducînd în cazuri extreme la arderea tranzistoarelor. Fenomenul se cheamă ambalare termică. De aceea se pune superdioda. Asta reglează tensiunea între bazele prefinalelor, modificînd curentul prin ramurile circuitului în aval. Dacă creşte temperatura finalelor, automat creşte şi temperatura lui T103 fiind pe acelaşi radiator. Astfel tensiunea între emitorul şi colectorul său scad. Astfel se reduce automat curentul prin finale. Din R115 se reglează tensiunea la bornele superdiodei, ceea ce ajustează curentul prin finali. Link spre comentariu
leoncris Postat Septembrie 18, 2011 Partajează Postat Septembrie 18, 2011 T103 si T123 asigura protectia tranzistoarelor finale . Micsorarea rezistentei de sarcina pune in pericol tranzistoarele finale prin cresterea curentului prin sarcina si corespunzator a puterii disipate. Cand se atinge valoarea curentului prin sarcina Is max atunci se deschide tranzistorul de protectie corespunzator care deviaza surplusul din curentul de baza al tranzistorului final limitand valoarea acestuia si deci a curentului de sarcina . Link spre comentariu
cristian2009 Postat Septembrie 18, 2011 Partajează Postat Septembrie 18, 2011 As putea sa controlez sau sa modific pragul de la care T103 incepe sa actioneze ? Adica sa mentin caldut radiatorul tranzistoarelor finale, oricat de mare ar fi nivelul de intrare. Momentan radiatorul se incinge la volum maxim. Link spre comentariu
leoncris Postat Septembrie 18, 2011 Partajează Postat Septembrie 18, 2011 Daca ai un analizor de distorsiuni sau unsistem computerizat de măsurare a distorsiunilor se procedeaza asa:-se introduce la intrare un semnal sinusoidal şi se urmăresc distorsiunile armonicecitite la ieşire;-se reglează semireglabilul până la citirea celei mai scăzute valori THD;-după încălzirea radiatorului la temperatura nominală, se repetă operaţiunea dereglare;Reglarea curentului de mers în gol se poate face şi pe baza unor măsurări detensiuni ajungându-se la performanţe apropiate. Reglajul se face în funcţie de tipuletajului final.În cazul etajelor finale cu tranzistoare bipolare , este mai importantăcăderea de tensiune Ur pe cei doi rezistori din emitor decât curentul de repaus. Astfeltensiunea Ur citită cu voltmetrul pe cei doi rezistori trebuie să fie foarte apropiată de50mV (doar în cazul configuraţiei repetor pe emitor);Indiferent de configuraţia etajului final, radiatorul amplificatorului trebuie lăsat să seîncălzească la temperatura nominală iar apoi refăcute reglajele. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum