Amplificatoare RF cu grila la masa

[+_Florin_+]

Amplificatoarele finale cu grila la masa au avantaje binecunoscute (risc redus de autooscilatii, se anuleaza unele capacitati parazite ale tubului, lucreaza bine la frecvente mari, etc).Am citit link-uri ale unor radioamatori care trateaza modul de calcul si realizare practica a acestor amplificatoare, insa ei se refera numai la triode si tetrode de putere, unde grila2 (la tetrode) se conecteaza impreuna cu g1 la masa.Problema este ce se intampla in cazul utilizarii unei pentode cum ar fi 6P15P. Adica ce facem cu grila3? O legam tot la masa sau mai bine la anod?Stie cineva cum s-ar modifica panta tubului intr-un caz sau altul? (La 6P15, S = 15mA/V ca pentoda, suficient pt a amplifica bine cu g la masa).Orice comentariu despre acest tip de amp este binevenit.

[Vizitator]

Grila 3 se leaga tot la masa, vezi schemele cu GK71. A se retine ca indiferent deconfiguratie, tensiunile pe electrozi se masoara avand ca referinta catodul si nuplanul de masa. Totusi nu inteleg de ce vrei sa folosesti o pentoda de mica putere in aceasta configuratie!?

[+_Florin_+]

Vreau un final RF de mica putere (10...12W) doar pt 27MHz clasa AB sau chiar C care sa-l pot ataca cu 3...4W adica un transceiver CB obisnuit.

Montajele cu grila la masa sunt usor de construit si au multe avantaje.

Am ales 6P15P pt ca are G3 libera si se potriveste ca putere. Mai am disponibil 12BY7A, care e mai slabut (6.5W pe anod maxim) dar in clasa C cred ca ar merge.

Vreau sa experimentez o configuratie simpla clasica: circuit de intrare pe tor de ferita, tubul cu grilele la masa + clasicul filtru "pi" numai pt 27MHz. Evident un mic instrument la iesirea de antena si unul pt curentul anodic, ca sa pot acorda filtrul.

M-am documentat de aici: http://wb0nni.dakotamade.com/basicb.html site-ul unui radioamator american.

Aveam neclaritatea cu conectarea g3 si calculul socului anodic, unde nu da prea multe detalii.

L.E: Nu mai vreau tranzistori in finale RF, sunt prea sensibili. Tocmai s-a distrus un final RF pe mosfeti de constructie industriala de la un contact imperfect pe traseul antenei. Lampile suporta mult mai bine eventuale "incidente".

[Vizitator]

Ca documentatie, vezi atasamentul.Totusi, la 10W monobanda ar "merge" si prin simpla experimentare dupa cele mai simple calcule, riscurile "tehnice" si financiare sunt mult mai mici decat la puteri mari.De obicei in regim de amator la tuburile de sticla in configuratie GG toate grilele se leaga direct la masa, este cazul inclusiv la GK71 si GU81.

[+_Florin_+]

Multumesc pt documentatie. Inainte sa incep constructia finalului am depanat transceiverul - am inlocuit un 2N1132 parlit cu un BFX 34, vad ca merge bine - si am masurat puterea de iesire ca sa stiu cum fac circuitul de intrare in finalul cu tub. As avea doua intrebari si anume:1. Am masurat corect puterea de iesire? Schema circuitului de masura improvizat si rezultatele le-am atasat mai jos. Am masurat o tensiune de varf de 19.9Vcc dupa redresare si filtrare, pe o sarcina de 50 ohmi. Am calculat P = (20 x 20)/2 x 50 = 400/100 = 4W. Pare puterea normala a aparatului, dar totusi "improvizatia" mea este ok? Sarcina se cam incinge dupa cateva secunde, datorita puterii reduse a rezistentelor.2. Am un tor de ferita cu diam exterior 16mm, interior 7mm si grosime 5mm, marcat cu un punct alb. Pot sa-l folosesc la 27MHz in circuitul de intrare?

[Vizitator]

De unde ai scos 2-ul de la 2x50?L-ai pus ca sa rezulte 4W?Corect era asa:19.9 / 1.41 = 14.11P = (14,11 x 14, 11) / 50 = 3.73 WL.E. M-am luminat de unde era 2x50, dar la prima vedere calculul pare tras din burta.Mai bine lucram cu 0,707 pentru a nu da loc la interpretari

[+_Florin_+]

Pai sunt doua formule, functie de cum masori tensiunea:- in valoare eficace P = (Uef x Uef)/Rsi rezulta P = (14.11 x 14.11)/50 = 199.0921/50 = 3.98W;- sau in valoare de varf P = (Uv x Uv)/2Rsi rezulta P = (19.9 x 19.9)/(2 x 50) = 396.01/100 = 3.96W.Cam tot aia e, diferenta de 0.02W este din cauza ca nu se folosesc chiar toate zecimalele, dar ambele formule sunt corecte.Torul acela cu punct alb merge la 27MHz?L.E. Ma gandeam sa nu apara erori din cauza filtrajului tensiunii cu doar 4.7nF. Sarcina (instrumentul) are insa impedanta destul de mare, nu cred totusi ca a scazut tensiunea semnificativ la conectarea lui si proba cu 10nF sau mai mult nu am mai facut.

[yo9hrb]

Torul acela cu punct alb merge la 27MHz?

Posibil, din cate stiu ala ar merge pana la 30MHz (ferita F4 cu punct alb). Dar nu gasesti pe undeva toruri Amidon la care cunosti caracteristicile?

[+_Florin_+]

O sa dau o fuga si prin oras sa vad ce gasesc, torul acesta il aveam prin casa.

[Vizitator]

E corect, dar daca lasi acolo acel 2 cei care nu se pricep vor credeca asta este formula, 2 x sarcina. Ori acel 2 provine de la 1 / sqrt(2) alcarui patrat este 1/2...sau mai bine se foloseste 0,707 asa cum seinvata de la bun inceput.

[+_Florin_+]

Da, asa este cine nu stie poate fi nelamurit.Dar de ce trebuie sa proiectez impedanta de iesire a amplificatorului pe 50 de ohmi sau pe 75, cand impedanta la baza unei antene l/4 de ex este de in jur 63 ohmi? Emitatorul nu simte 63 ohmi ca sarcina?

[Vizitator]

...2. Am un tor de ferita cu diam exterior 16mm, interior 7mm si grosime 5mm, marcat cu un punct alb. Pot sa-l folosesc la 27MHz in circuitul de intrare?

Este T16x7,7x5-F4, AL aprox 50 nH/sp2, materialul F4 ar fi ok acolo.

[+_Florin_+]

Multumesc pt informatii, tabelul este foarte util pt oricine detine toruri.Referitor la calculul transformatorului de intrare pe acest tor de ferita, credeti ca e corecta urmatoarea metoda?- rezistenta reflectata in primar este raportul de transformare la patrat inmultit cu sarcina din secundar adica Rp = n x n x Rs. De exemplu, daca secundarul simte o sarcina de 100 ohmi, avand un raport de transformare de 0.707 in primar rezistenta reflectata va fi de 50 ohmi; - impedanta primarului este formata din rezistenta reflectata si reactanta inductiva a bobinei primare. Cum trebuie sa fie reactanta inductiva fata de rezistenta reflectata? Trebuie sa calculez neaparat reactanta inductiva necesara ca sa pot calcula inductanta necesara bobinei din primar. Apoi, stiind AL -ul torului calculez nr de spire la primar. Raportul de transformare fiind 0.707 pot calcula si spirele din secundar.Este corect asa?

[MiniTehnicus]

Daca vrei sa folosesti statia doar in FM atunci ai nevoie de un amplificator in clasa C, iar pentru AM si SSB trebuie sa fie in clasa AB.

Pentru clasa C un amplificator cu un tranzistor bipolar este mai avantajos de construit fata de unul pe tuburi, mai ales la puterea asta de 10w.

Si sunt tranzistoare folosite in statii cb care se preteaza sa obtii puterea asta, de ex. 2sc1969.

Un exemplu este aici:

http://www.elecfree.com/electronic/10-w ... y-2sc1969/

Problema cu amplificatorul pe care l-ai folosit este ca nu avea protectii si automatizarile respective.

Orice amplificator pe tranzistoare care se respecta are la iesire un SWR-metru conectat la automatizare si care sesizeaza problemele cu antena si decupleaza alimentarea tranzistorului pentru a nu se defecta.

 

Pentru un amplificator pe tuburi nu este o problema impedanta antenei, din filtrul PI de la iesire se poate acorda usor.

Daca doresti o putere mai mare (25w) poti folosi un PL500.

Iar tuburile astea se gasesc usor.

Sau poti folosi GU50, la astea gasesti o gramada de scheme.

Filtrul PI de la iesirea amplificatorului realizeaza adaptarea intre impedanta anodica a tubului si impedanta antenei.

Pentru conectarea antenei se folosesc cabluri coaxiale, de 75ohmi si de 50ohmi, uzuale pentru statiile radio sunt cele pe 50ohmi.

Pentru lampa 6p15p trebuie sa calculezi filtrul pi dupa datele de catalog.

In revista Radioamatorul de prin anii 90, se gaseste modalitatea de calcul, trebuie sa cauti numarul, nu-l stiu exact.

Si se gasesc on-line toate numerele pe hamradio.ro

[Vizitator]

...Referitor la calculul transformatorului de intrare pe acest tor de ferita, credeti ca e corecta urmatoarea metoda?- rezistenta reflectata in primar este raportul de transformare la patrat inmultit cu sarcina din secundar adica Rp = n x n x Rs. De exemplu, daca secundarul simte o sarcina de 100 ohmi, avand un raport de transformare de 0.707 in primar rezistenta reflectata va fi de 50 ohmi...

In amplificatoarele liniare GG, in catod se pune de obicei un circuit de adaptare de banda ingusta, in speta un circuit pi cu Q redus (2...5).Este nevoie de circuit de banda ingusta (acordat) pentru a "liniariza" impedanta de intrare: curentul prin tub (la intrarea in catod) este pulsatoriu si tubul conduce numai pe o semisinusoida a semnalului de intrare, ceea ce unor etaje prefinale tranzistorizate se intampla sa nu le convina, dupa cum nu "convine" bine nici transformatoarelor de banda larga. In literatura anglo-saxona se spune ca in acest caz circuitul are rol de "volant". Cicuitul pi permite si compensarea caracterului capacitiv al impedantei de intrare in catod, aceasta capacitate fiind inclusa in capacitatea filtrului pi. Circuitul pi mai permite si reglaje (cu trimeri sau chiar bobina reglabila) ceea ce un transformator nu permite.Gasesti pe net informatii de spre calculul acestor circuite, in principiu raportul de transformare este determinat de raportul C1/C2.

...impedanta primarului este formata din rezistenta reflectata si reactanta inductiva a bobinei primare. Cum trebuie sa fie reactanta inductiva fata de rezistenta reflectata? Trebuie sa calculez neaparat reactanta inductiva necesara ca sa pot calcula inductanta necesara bobinei din primar. Apoi, stiind AL -ul torului calculez nr de spire la primar. Raportul de transformare fiind 0.707 pot calcula si spirele din secundar...

Vorbind strict de transformator, nu este vorba despre inductanta primarului in sine ci despre inductanta "de scapari". Aceasta poate fi minimizata prin metode cunoscute (cuplaj strans, bobinare multifilara, miez binocular cu infasurare "tub") sau compensata cu capacitati.Intai trebuie sa calculezi valoarea impedantei in catod, dupa aceea circuitul din catod.Apoi este mult mai convenabil sa-l ajustezi pur si simplu experimental, practic masurand VSWR la intrare.