Schema amplif nelamurita

[Vizitator viobio]

Imi pare rau daca te-am suparat cu ceva Viobio, eu doar ma gandeam ca rezistenta de 20 ohm x curentul consumat tot da o cadere inerenta de tensiune.

nu sunt suparat,nu am de ce mai bine sa fiu sincer cu tine!inca nu esti pregatit pentru a aborda acea schema! cumpara amplificatorul asa cum se gaseste de vinzaretu stii ceva ,ai o baza de cunostinte dar mai trebuiesc acumulate altele pina vei reusi sa faci amplificatorul singurin viata este mai bine ca altii sa fie sinceri cu noi si sa acceptam atunci cind gresim,daca nu acceptam realitatea vom face greseli din ce in ce mai mari

[zal]

UNIX, teoretic po?i face orice scamatorie în amplif, practic e bine s? ai mare grij?. La surs?, dac? adaugi cond de filtraj, vei constata c? începe s? se ard? siguran?a de re?ea la pornire, te las s? ghice?ti din ce cauz?. Sînt amplifuri celebre care au în dotare condensatori de valori normale, maxim 10000uF pe ramur? ?i merg foarte bine, exagerarea nu aduce ceva concret în plus, poate impresia c? se aude mai cu bas. În realitate trafo de alimentare e miezul problemei ?i nu are rost s?-l schimbi (oricum nu încape altceva acolo), ampliful e f?cut ptr cas? (mai de grab? ptr un mic studio, de debara), nu ptr concerte. Înainte de a te apuca de ceva, cînt?re?te ?i eventualele complica?ii ce pot apare.

Pîn? la urm? e vorba de banii t?i, p?rerea mea.

[UNIX]

Ai dreptate, pe partea de amplificare nu sunt pregatit, m-am apucat abia de curand sa ma informez, cateva saptamani, dar totusi mai stiu cate ceva despre alte aspecte. Hai sa iti spun exact ce rationament am avut in cazul de fata de cred eu ca nu gresesc: Amplificatorul in cauza e de tip profesional, adica e gandit in general sa livreze putere mare. Totusi, modelul in cauza nu are ventilatoare, ci racire pasiva, iar schema e destul de audiofila. In fapt e si vandut ca amplificator pentru studiou, pentru monitorizare, acolo unde se cere si ceva calitate. Revenind la detalii sa observam un aspect: amplificatorul e facut sa lucreze cat mai aproape de clasa B pentru a livra puterea ceruta intr-o mapa a unui amplif pro. Ce inseamna asta: ca diferentele de curent cerute intre starea de "idle" si cea de forja sunt foarte mari, de ordinul 100x.Daca ne uitam la alimentare observam ca ea este subdimensionata si comuna ambelor canale. Am simulat situatiile extreme cu un program de alimentare in pozele de mai jos. La consum minim, starea "idle" , curentul absorbit l-am presupus a fi un jur de 100mA, iar la putere maxima 10A. Ce a rezultat ? Tensiunea de alimentare dintre cele doua situatii scade cu aproximativ 15 V !!! Mai departe daca ne uitam in datele de catalog , pe masuratori ,observam ca distorsiunile la putere maxima (aprox 500W cumulate ambele canale) la 1khz-sinus pe o sarcina de 4 ohm sunt de numai 0,02% ! Deci chiar si cu o tensiune de alimentare cu 15V mai mica se obtine o distorsiune excelenta. Si asta in cazul in care excursia de tensiune este aproape de maxim, apropiata de tensiunea de alimentare ! De obicei un amplificator audiofil folosit intr-un bloc, intr-o incapere normala pe boxe normale nu debiteaza mai mult de 10W, un audiofil aprecieaza mai mult calitatea in detrimentul tariei semnalului. Asta inseamna o excursie a tensiunii de intrare suficient de mica fata de tensiunea de alimentare astfel incat distorsiunile de neliniaritate sa fie minime. Deci o tensiune de alimentare a etajului de intrare mai mica cu 2-3 V nu cred ca va afecta distorsiunile. Oricum noua tensiune de alimentare va fi mai mare decat tensiunea rezultata din consumul a 10A. Deci, personal cred ca o redresare separata dupa transformator + condensatoare de filtrare + stabilizare separata pentru etajul de driver va face numai bine in cazul de fata. Va rezulta o tensiune stabilizata si foarte important, independenta fata de variatiile tensiunii de alimentare a etajului final, ca sa nu mai vorbim si de impedanta de iesire noii alimentari vazuta de catre etajul driver.

[UNIX]

Zal eu deocamdata m-am oprit catre etajul de drive care nu e mare consumator de energie, deci nu trebuie schimbat traful. In plus daca se elimina etajul de intrare si ii scade sensibilitatea care-i baiul ? Eu zic ca nici unul, din contra, ampliful devine mai insensibil la paraziti, oricum etajele de iesire ale cdplayerelor au iesirea fixa de aprox 2V, deci nu exista vreun castig cu gain-ul etajului de intrare. Deasemenea etajul de intrare e cu 5532, un opamp care nu are impedanta de iesire mica astfel incat sa obtii vreun beneficiu, ca sa nu mai zic ca impedanta lui de intrare e destul de mica. Orice etaj de iesire al unui cdplayer ii poate lua locul cu succes. Singurul inconvenient ar poate de la cablul interconect, de la capacitatea acestuia.

[zal]

E mai bine s? alimentezi ?i etajul de atac din aceea?i surs? cu etajul final, te folose?ti de cond mari din surs?, iar schema e insensibil? la varia?ii pe alimentare, datorit? configura?iei total simetrice. Chiar dac? ai avea pe o ramur? diferen?? mai mare de tensiune nu ai sim?i-o, dac? cade o ramur? a aliment?rii, ampliful se blocheaz?, intr? în mut. Construc?ia nu e profesional?, e de calitate medie ast?zi.

[UNIX]

Mda, profesional in ziua de azi inseamna 90% tare , nu neaparat mai bine, tocmai de aceea vroiam sa-l modific, dar incep sa-mi dau seama ca nu prea merita, e doar un produs mediu caruia nu prea mai ai ce-i face. Multam mult de sfaturi ! Vroiam sa te mai intreb ceva Zal : Oglinda de curent e de fapt o sursa de curent constant pentru sarcina activa care ajuta la cresterea castigului nemodificand tensiunea de alimentare ? In acest caz impedanta de iesire a circuitului nu creste destul de mult astfel incat sa afecteze cuplarea cu urmatorul etaj care are un bipolar cu impedanta de intrare relativ mica ? S-ar fi putut pune un FET de ex ?

[EmyRulz]

Se poate pune si un fet acolo, dar are si el dezavantajele sale si anume are o transconductanta mult mai mica deci amplificare mai mica. Per total cresti un pic amplificarea etajului de intrare si scazi mult casigul in VAS deci per total performanta in bucla inchisa scade. Si oricum in schema de fata chiar ca nu aduce nimic bun, deoarece diferentialul are ca sarcini rez de 1k,si nu cred ca imp de intrare a bipolarului sa fie mai mica de atat in toata banda audio. Ceea ce spui tu are ceva efect cand diferentialul are o sarcina activa dar si acolo se aplica ceea ce am expus mai susSi sursa de curent din coada diferentialului nu creste casigul etajului(oricum nu semnificativ), ci creste CMRR(factorul de rejectie de mod comun) si creste si liniaritatea considerabil(scade offsetul etc.)

[UNIX]

Aha, deci nu e o problema de adaptare de impedanta acolo. Am intrebat pentru ca am mai sesizat ceva care pe mine m-a alarmat la circuitul de intrare. Opampul 5532 este pus inaintea potentiometrului de volum , ceea ce mi se pare un pic aiurea. Mi se pare ca bipolarul care vede potentiometrul de volum s-ar putea sa nu prea-i placa impedanta destul de mare a potentiometrului + rezistenta serie de 1k ohm de acolo. Parca mai degraba as fi pus opampul dupa potentiometru, in felul acesta aveam o impedanta de iesire catre bipolar mai mica si constanta, care nu varia functie de unghiul potentiometrului.

[EmyRulz]

Ai observat bine. Ideal ar fi, sa ai buffer si inainte si dupa potentiometru, asa aparatul are o impedanta de intrare suficient de mare si constanta si prezinta la iesire o impedanta mica si constata.

[UNIX]

La intrare avem oricum impedanta constanta, data de valoarea fixa a potentiometrului, 10k ,20k , 50k , etc, deci dupa parerea mea nu pare sa mai fie cazul de inca un buffer, sper sa nu gresescfoarte rau . Eventual ar fi bine ca in loc de un opamp cu bipolar sa pun un opamp cu JFET-uri , de genul OPA2132, 2134 , LM4562 , sau OPA2604.

[EmyRulz]

Da, daca intrarea este nebalansata si se foloseste buffer dupa potentiometru(pt ca valoarea acestuia sa fie cat de cat mare) atunci nu prea mai este nevoie de buffer si inainte, dar daca vrem sa facem un etaj de intrare balansat care sa isi pastreze CMRR mare atunci cam e nevoie.Nu e nevoie neaparat sa pui in op-amp cu intrare pe jfet, si op-ampurile pe bipolari au impedante de intrare f mari(de ordinul Mohmilor). In schimb NE5532 acela intr-adevar nu este cine stie ce, poate fi inlocuit cu ceva mai bun, dar si aici trebuie avuta grija mare, deoarece op-ampurile noi, avand banda mai mare, necesita mai multa atentie la cablaj si decuplari.

[UNIX]

Da, asa este, ai perfecta dreptate, un opamp bun necesita si o retea buna care sa-l inconjoare, altfel poate sa o ia razna destul de usor daca neglijezi ceva. Am patit o mizerie dasta cu un AD8620 parca, mi-a oscilat cum avrut el, abia apoi mi-a spus si mie cineva ca ala cere decuplare cu silver-mica neaparat

[zal]

Pu?ometrul pus la intrarea amplifului are rostul lui, altfel s-ar auzi permanent fîsul preului în boxe. Dac? prin scoaterea preului se constat? o oarecare sc?dere de volum, se poate m?ri pu?in amplificarea etajului final.

[UNIX]

Ajutati-ma sa inteleg si eu ce fac urmatoarele piese: D-107 , Q-113 , R-138 , D-108 , R-149 si echivalentul lor de pe cealalta ramura. Formeaza cumva un limiter care citeste semnalul de la iesire si taie varfurile prea agresive ?

[zal]

Cînd căderea de tensiune pe rez de 0,22 Ohmi ajunge la 0,6V (adică 3A pe fiecare trz final - prea mult), se deschide Q113 şi pune la ieşire (care e apropiată de 0V) semialternanţa pozitivă care comandă trz prefinali (de fapt o limitează la circa 0,6V). La fel face şi fratele lui de pe ramura cealaltă. Diodele care merg la masă protejază Q113,114. Valoarea rez de emitor ale trz finali nu e realistă, în cazul unui scc prin ei va trece un curent de circa 9A. O limitare pe la 6A (max 2A/trz final e mai bună), există şi siguranţe standard de 6,3A temporizate, rez fiind de 0,33 Ohmi.