PCB sursa alimentare lampi .

[alex mm]

Un an nou plin de realizari !!!Propun ,un PCB pentru alimentarea, unui amplificator pe lampi ,cu tensiuni variabile, intre anumite limite . Schema ar fi aceasta [attachment=1]SCH PSU.pdf[/attachment] cu mici modificari (am adaugat o tensiune de 6.3V stabilizata ). Cablajul arata asa [attachment=0]PSU TUBE.pdf[/attachment]Exista tensiunile de +420 V ,+ 250 V , +6.3 V /1A si -45V .Astept comentarii referitor la sursa .Numai bine .L.E. daca nu am postat ,unde trebuie , rog moderatorul ,sa mute topicul la sectiunea "Alimentatoare "

[gabrielbecheanu]

Salut

Uite ce ma batea gindul sa cumpar

http://cgi.ebay.com/Assembled-Variable- ... 4a9c5617da

 

Nu sunt specialist deci nu imi dau cu parerea.

Intrebare: cablajul in ce program e facut?

 

Bafta

[Kosmin]

viewtopic.php?f=28&t=37441era si aici prezentata o sursa, zic eu destul de utila oricarui lampar amator, se poate utiliza pt a regla o plaja mare de tensiuni si fiind 2 surse inseriate pt HV, condensatorii electrolitici sunt mai ieftini, fiind la tensiuni mai mici, iar pt tensiuni extrem de mari se pot folosi in loc de mosfet niste igbt-uri.Sursa aia cu tuburi din linkul de pe ebay e mai mult de design, pt ca nu suporta curenti asa mari din cauza tuburilor, pt curenti mari trebuie tuburi mai mari care costa si ele....

[sebi_c]

A observat bine Kosmin! Sursa asta este admirabila, fata de cele cu stabilizatoare cu trei pini. Un stabilizator cu trei pini, gen LM317, sunt facute pentru tensiuni mici. Ca i se pune ceva in fata si i se ridica nivelul Adj., sau GND cu niste rezistente, nu este cea mai buna solutie, fata de o sursa facuta cu componente discrete pentru tensiune mare. Sursa de la GU17_PP, download/file.php?id=38820&mode=view este foarte buna pentru alimentari de pana la 350V/500mA, tensiune anodica, 190..230V ecran si altceva de curent mic (max20mA) si negativare de -40..-60V. Mai are si mecanism de pornire temporizata a tensiunii anodice pana la 12sec. Se poate mari timpul prin schimbarea condensatorului c22 la 470u/16V si temporizarea poate fi pana la 30sec. Este senzational sa pornesti amplificatorul cu semnal la intrare si sa auzi dupa un timp (eu am pus la maximum 12sec), cum apare muzica, fara pocnituri sau distorsionat.Riplul pe Vanodica este de max 20mV la 250mA consum. Nu mai spun de cel de pe negativare care este 1..2mV.Ea consta intr-un element de reglare serie si un amplificator de eroare simplu. Riplul este micsorat si din cauza sursei de curent constant care tine potentialul colectorului tranzistorului amplificator de eroare. Tensiunea anodica mai are si un regulator de curent care face ca la iesire, condensatorul sa fie incarcat cu curent constant si diminuiaza riscul de distrugere a sursei cand este depasit curentul de iesire (cu intoarcerea caracteristicii curentului de iesire).Multi considera aceasta sursa este complicata. Eu zic ca este simpla si functioneaza imediat. Tranzistorul IGBT sau Mosfet, poate fi de orice tip, cu tensiunea de la 500V in sus si un curent de 5A, uzual, usor de gasit. A fost masurata si lasata sa lucreze chiar cu radiator mic (cald la 80grade).

[sebi_c]

M-am uitat la Cablaj! Printre lucrurile care ma exaspereaza, in care sa aratam cat de rigurosi suntem, ma exasperaza, modul cum sunt legate plusurile la capacitorul de filtraj. Eu zic ca este o exageratie sa faci acolo nu stiu cate stele! Daca faceai un plan cu zona de cupru in loc de steaua aia, crezi ca alimentatorul nu mai mergea bine? Un plan compact are rezistenta cea mai scazuta si nu creeaza probleme de inchidere a curentilor. Adica curentii aia nu s-ar fi inchis corect in capacitor? Important e sa nu treaca unul peste celalat, daca e cazul. Daca chiar vrei sa fii riguros, intodeauna, un traseu de curent mai mare (asa cum e V+), trebuie purtat cat mai aproape de traseul (planul) de masa. Distanta trebuie sa fie atat cat sa permita o izolatie corespunzatoare, minimum posibila. De ce? Din cauza ca poate aparea o suprafata radianta. Nu mai spun de impedanta scazuta a liniei care are loc in acest caz. De ex. eu alimentez filamentele in CA cu traseu de cablaj, nu cu conductoare rasucite. Dar port traseele la o distanta minim posibila (in linie dreapta, 0.3..0.6mm). Unde nu-i posibil, nu-i posibil si gata, dar aceste cazuri sa fie cat mai putine. Asa si cu sarme rasucite, distanta dintre conductoare e minim posibila.E o regula simpla ca la orice iesire/intrare de curent alternativ (amplificatoare...) sa nu se creeze suprafete radiante. De ex. legaturile la transformatoare de iesire, retea sa se faca cu sarmele rasucite. La fel si cablajul, trebuie conceput nu ca un traseu sa mearga pe o latura a placii, iar celalalt traseu de inchidere pe cealalta parte.

[blue]

Dar "steaua" tot va aparea la despartirea traseelor, asa ca pt simplificare poate sa inceapa chiar din plusul condensatorului, solutia este corecta d.p.d.v. tehnic ,dar si solutia ta este corecta, cred ca este vorba pina la urma de estetica...

[sebi_c]

Dar "steaua" tot va aparea la despartirea traseelor, asa ca pt simplificare poate sa inceapa chiar din plusul condensatorului, solutia este corecta d.p.d.v. tehnic ,dar si solutia ta este corecta, cred ca este vorba pina la urma de estetica...

Sigur apare conceptual, desi o zona masiva de cupru lamureste treaba, si uneori poate desfiinta steaua vizual. Explicitarea ei arata o ca suntem rigurosi dar desfiinteaza alte aspecte practice (preluare de caldura, desfiintare de spatii radiante, impedante scazute..etc).

[carageae]

Schema a aparut in revista Elektor, un numar mai vechi, la rubrica "scheme de la cititori".Dar nu era asigurata functionabilitatea - in sensul ca nu a fost testata de ei - si parca nu era dat nici cablajul - sau era unul mult mai slab realizat.As fi interesat si eu de varianta schemei modificata - cu stabilizarea de 6.3V si de layoutul cablajului in alb-negru.Mersi!Oare legatura aceea sub forma de stea nu are si un rol "fuzibil"? Facand un plan de sectiune mai mare cedeaza si alte componente sau mai si explodeaza condensatorul de filtraj daca nu s-a prevazut o siguranta reala...evident nu exclud rolul acesteia dar cred ca mai ales la o auditie linistita e de preferat un plici de cablaj decat un bubuit de condensator... Intreb pentru ca am vazut mai multe desene de cablaj industriale in care legaturile spre plusul condensatoarelor de filtraj erau mai subtiri - cel putin la tensiunile mari de la lampi nu cred ca mai are mare importanta rezistenta traseului de cablaj - sau cel putin nu ca la montajele cu tranzistoare la tensiuni joase.

[Ovidanie]

Schema propusa de alex mm este perfect functionala dar are un mic neajuns, un scurt pe iesire distruge instantaneu stbilizatoarele. Si condensatoarele electrolitice pana se incarca se comporta ca scurtcircuite.

[carageae]

Schema propusa de alex mm este perfect functionala dar are un mic neajuns, un scurt pe iesire distruge instantaneu stbilizatoarele. Si condensatoarele electrolitice pana se incarca se comporta ca scurtcircuite.

Exact de asta eram curios daca a testat-o cineva. Daca bine stiu stabilizatoarele astea au protectie la scurt, dar nu stiu daca si in configuratia asta...sau mai bine zis daca rezista macar la incarcarea de scurta durata a unor condensatoare de filtraj - prezente sa zicem in schema amplificatorului, pentru alimentarea si filtrarea suplimentara a etajului de intrare de exemplu.

[Ovidanie]

O ideea asemanatoare am avut si eu incercand sa fac o improvizatie care sa inlocuiasca TL783C. Aveam nevoie de tensiune reglabila 80-90V, nu a tinit figura. In doua zile distrus cinci LM317 dupa care am asteptat 4 zile comanda de la TME.

[alex mm]

....am refacut cablajul conform cerintelor , dar la tensiuni mari traseele se pot face subtiri chiar de 1mm , programul da la 35 microni grosime cupru 3.13A absolut acoperitor .Aveti in atasament tot ce trebuie pt. realizarea lui . Atrag atentia ca trebuie verificat sa corespunda cu schema data .Multumesc pentru sugestii , comentarii , am mai invatat cate ceva .... Numai bine .[attachment=0]PSU TUBE V4 ALL.pdf[/attachment]

[sebi_c]

....am refacut cablajul conform cerintelor , dar la tensiuni mari traseele se pot face subtiri chiar de 1mm , programul da la 35 microni grosime cupru 3.13A absolut acoperitor .Aveti in atasament tot ce trebuie pt. realizarea lui . Atrag atentia ca trebuie verificat sa corespunda cu schema data .Multumesc pentru sugestii , comentarii , am mai invatat cate ceva .... Numai bine .[attachment=0]PSU TUBE V4 ALL.pdf[/attachment]

Ai dreptate! 1mm e suficient pentru tensiunile mari si curenti mici. Daca poti sa faci si mai lat, nu-i o greseala, mai ales daca vrei sa mai faci ceva evacuare de caldura. De exemplu daca ai rezistoare care radiaza caldura, le usurezi viata daca faci o zona unde le lipesti. Trebuie sa ai in minte intodeauna suprafetele radiante, adica de unde pleaca un curent si unde se inchide, sa fie cat mai apropiate, in special pe unde curg curenti alternativi (de ex. AF, RF,..). Cu cat curentul e mai mare, cu atat e mai radianta suprafata respectiva. La fel si plusul cu masa (sunt variatii).Ai facut bine ca nu ai inchis traseul de masa de jur imprejur. Asa procedez si eu! Daca ai doua amplificatoare pe aceeasi placa, masele lor sa fie diferite si sa se inchida la condensatoarele de decuplare generale. Impreunarea celor doua mase sa se faca acolo, iar asta sa mearga pe drumul cel mai scurt la decuplarea sursei (daca e pe aceeasi placa).In general, cablajul arata mult mai bine. Nu am stat sa analizez suprafetele radiante.

[Depanatoru]

Nu prea e buna schema , http://giaime.altervista.org/maida.html dupa cum se vede lipsesc niste piese , printre care dioda zener intre grila tranzistorului si iesirea integratului care limiteaza tensiunea maxima ce o poate vedea , prevad o viata scurta si nefericita pentru LM317 . In schema de fata e ca si cum ai alimenta simplu un LM317 cu sute de volti , la pornire cand condensatorul de iesire e ca un scurtcircuit sau la scurtcircuit in timpul functionarii , integratul vede toti voltii astia .

[sebi_c]

O ideea asemanatoare am avut si eu incercand sa fac o improvizatie care sa inlocuiasca TL783C. Aveam nevoie de tensiune reglabila 80-90V, nu a tinit figura. In doua zile distrus cinci LM317 dupa care am asteptat 4 zile comanda de la TME.

CI respective nu au fost facute pentru tensiuni mari. Ai o fluctuatie de tesiune pe regulator mai mare, l-ai pierdut! Ma cam amuz cand vad solutiile astea. Un regulator bine facut trebuie sa permita o tensiune pe elementul de reglare serie egala cu cea de la redresor. Cand capacitorul de la iesire incepe sa se incarce pe tranzistor se intampla sa fie intreaga tensiune de la capacitorul de filtraj. Deci, daca la iesire din redresor si filtraj e 400V, tranzistorul de reglare trebuie sa permita cel putin 450V (am pus o mica rezerva).La regulatorul cu lampa, chiar daca pe lampa in mod uzual in functionare nu se depaseste tensiunea, se poate folosi o lampa cu tensiunea mai mica, din cauza ca la pornire, lampa e rece si permite o tensiune mai mare. Sa nu se depaseasca tensiunea in functionare. De ex. eu la regulator cu 6N13S, la iesire din redresor am 1000V iar tensiunea de iesire este 800V. Lampa permite in functionare 300V pe ea. Deci in functionare pe ea va cadea 200V. Am observat ca la pornire nu sunt probleme, desi in momentul initial poate fi mult mai mult de 300V. In schimb, nu voi putea obtine la iesire mai mult de 700V.