Triode in clasa A

[sebi_c]

Asta-i valabila cand in anod ai transformator la semnale mici. Eu chiar am facut experiente in acest gen. Cand ai sarcina rezistenta, Ua e variabil si nu prea mai merge analiza asta (te arunca pe alta curba). Asta era observatia lui Traian B, pentru ca panta se modifica (delta Ia/delta Vg).PS. Merge si la Rezist., dar cand variatia e mica.

[Vizitator]

Asta-i valabila cand in anod ai transformator la semnale mici. Eu chiar am facut experiente in acest gen. Cand ai sarcina rezistenta, Ua e variabil si nu prea mai merge analiza asta (te arunca pe alta curba). Asta era observatia lui Traian B, pentru ca panta se modifica (delta Ia/delta Vg).PS. Merge si la Rezist., dar cand variatia e mica.

Domnule eu nu spuneam ce_i valabil sau nu !(ca n_am scris nicaeri lucrul asta !), daca intelegi am dat o interpretare CLARA si certa a acelei diagrame-reprezentari(care contine linia verde tot disputata) ca fiind PANTA tubului respectiv la 120V (daca citesti ultimile mele posturi cu atentie 1v-grila , 5,5mA-anod , 120V-fix anod rezulta s=5,5ma/V cu 120V-fix in anod !).Si asta pentru simplu fapt=sa demonstrez ca acea reprezentare -diagrama-etc NU CONTINE NICI UN ELEMENT GRESIT in conformitate cu adnotarile ei !. Ce spui dumneata este o extensie daca vrei(poate fi considerat asa) valabila pt variatii mici ale tensiuni in anod...

[feri.visky]

Asa este... linia verde arata zona liniara "unde" are loc excursia tensiunii de intrare in jurul "bias"-ului si este identica cu excursia din caracteristica Ia=f(Ua) de pe portiunea dreptei de sarcina... de aceea se mai prezinta si asa (compuse) graficele acestea...P.S. @valderama: inca nu am facut rost de miezuri adecvate pentru proiectul cu GU-50...

[Vizitator]

Asta-i valabila cand in anod ai transformator la semnale mici. Eu chiar am facut experiente in acest gen. Cand ai sarcina rezistenta, Ua e variabil si nu prea mai merge analiza asta (te arunca pe alta curba). Asta era observatia lui Traian B, pentru ca panta se modifica (delta Ia/delta Vg).

PS. Merge si la Rezist., dar cand variatia e mica.

Nu are importanta amplitudinea semnalului: odata stabilita dreapta de sarcina, atunci -in limitele rezonabile ale liniaritatii- este deja stabilita amplificarea etajului, indiferent daca este vorba de semnal mic sau mare, amplificarea va fi sub valoarea maxima permisa de panta tubului, iar dreapta de sarcina pe caracteristicile de iesire va fi ca cea desenata de mine mai sus.

Nu lasa sa te pacaleasca acel "transformator", pentru ca nu numai rezistenta in anod conteaza, ci impedanta totala in anod la frecventa de lucru, deci inclusiv reflectarea in anod a sarcinii rezistive din secundarul transformatorului: si in cazul rezistentei, si a unui soc, si a unui transformator, situatia este aceeasi: PSF-ul instantaneu se deplaseaza pe aceeasi dreapta de sarcina, definita pe caracteristicile de iesire de catre impedanta vazuta in anod.

 

Singurul etaj care poate functiona direct pe carateristica de transfer la Ua constant desenata de valderama este etajul destinat si optimizat in mod expres a fi un amplificator transconductanta. In acest caz, uneori scopul este -bineinteles- de a maximiza transconductanta etajului. Cum aceasta transconductanta este limitata superior de panta tubului, implicit se doreste de multe ori a se obtine o functionare de genul celei amintite de valderama, cu excursie de tensiune anodica zero (deoarece excursia de tensiune anodica este cea care practic reduce panta utilizabila pentru o trioda). Implicit in unele cazuri, pentru a maximiza transconductanta, un asemenea etaj trebuie sa debiteze curentul de iesire intr-o impedanta de sarcina cat mai redusa (este chiar cazul la cele cu o trioda), si astfel trioda din amplificatorul transconductanta poate intradevar sa ajunga sa functioneze chiar pe caracteristica de transfer corespunzatoare Ua constant si la valoarea maxima a pantei tubului.

 

Insa in acest regim, o dreapta de sarcina in adevaratul sens al cuvantului, asa cum este aceea definita pentru amplificatoarele de clasa A in toate documentatiile si manualele (acea dreapta oblica ce intersecteaza caracteristicile de iesire), nu mai poate fi definita in acel mod si mai ales nu mai are utilitate, in acest caz pe caracteristicile de iesire aceasta dreapta de sarcina va fi verticala (corespunzatoare Ra=>0 si Ua=constant, valderama chiar a desenat-o corect, cea cu verde, un segment vertical acolo pe caracteristicile de iesire in prima imagine!).

 

Un etaj amplificator expres destinat si optimizat ca amplificator transconductanta este arareori utilizat cu tuburi in audio (desi orice tub in sine in montaj cu catod comun este un dispozitiv transconductanta, marimea de transfer ce le defineste este Ia=f(Vg), adica o transconductanta!!!), si de obicei se face in conjunctie cu un etaj urmator transimpedanta care transforma excursia de curent de la iesirea etajului transconductanta in semnal util de tensiune.

Desi pare ceva complicat, de fapt este foarte simplu si evident, exemplul tipic nu este altul decat arhi-cunoscutul amplificator cascoda: etajul de intrare este un amplificator transconductanta (catod comun) al carui semnal in curent de la iesire este aplicat in catodul etajului transimpedanta (cu grila comuna), la iesire obtinandu-se semnal util in tensiune.

Nu este nimic nou, unul din scopurile/avantajele etajului cascoda este tocmai de a exploata la maxim amplificarea (panta, respectiv transconductanta) triodei de la intrare, care debitand semnalul de curent de iesire intr-o impedanta foarte redusa (asa cum este aceea de la intrarea catod a etajului transimpedanta cu grila comuna) indeplineste toate conditiile de a functiona la panta maxima si deci in chiar regimul desenat mai sus de valderama, excursia de tensiune anodica a etajului transconductanta din amplificatorul cascoda fiind foarte redusa (tensiunea in anodul lui fiind mentinuta aprox. constanta de etajul cu grila la masa urmator grila comuna polarizata la Vg constant si cu impedanta de intrare in catod redusa).

[Vizitator]

Revin cu scuzele de rigoare pt a clarifica o chestiune !.

Aceasta reprezentare nu contine NICI CEA MAI MICA GRESEALA !(reprezentarea in sine !,cu linia verde !) avind in vedere adnotarile respective:

_Zona rectilinie 128V !(o portiune rectilinie din caracteristica suplimentara la 128V).

_Modulatie curent Ia !

_Modulatie tensiune grila de comanda !

Descrie variatia curentului anodic in cazul Ua=constant in prezenta modulatiei pe grila !(Este o viziune clara asupra variatiei curentului anodic-asa cum scrie si in schita, in prezenta variatiei tensiuni de grila-asa cum scrie si in schita,la o tensiune constanta 128V-asa cum scrie si in schita).

Atit ca nu este "propie" sau nu reflecta variatia tensiuni in anod(neputind exista aceasta variatie a tensiuni in anod-tensiunea in anod fiind considerata fixa 128V asa cum e si scris de altfel,in reprezentarea sinusului mare orizontal scie foarte CLAR "Modulatie curent Ia" ,NICIDECUM modulatie tensiune Ua !).

Acea caracteristica reprezinta de fapt o caracteristica de transfer statica (caracteristicile respective ale tubului sunt caracteristici statice, deci la Ua=constant). Caracteristica de transfer statica are numai o mica utilitate in practica, din motivele explicate mai sus.

Dreapta de sarcina pentru amplificare clasa A se defineste pe caracteristicile de iesire, cum am aratat mai sus, iar corespondenta ei pe familia caracteristicilor de transfer se numeste caracteristica de transfer dinamica si care in practica (cu sarcina reala rezistiva) difera mult de caracteristica de transfer statica a triodei.

[am intrebat mai sus si am aratat ce se intampla in cazul unui tub real cand caracteristicile nu mai sunt liniare, dreapta din planul caracteristicilor de transfer devine o curba; aceasta curba se numeste caracteristica de transfer dinamica]

 

Caracteristica de transfer dinamica este aceeea care stabileste forma curentului la iesire (in zona de taiere ea poate fi mai liniara decat cele statice si de aceea distorsiunile pe sarcina reala rezistiva pot fi mai reduse decat ar prezice caracteristicile statice), punctele ei corespund punctelor de pe dreapta de sarcina [cum am specificat intr-un post anterior].

"Efectele" semnalului de intrare pe caracteristica de transfer dinamica se regasesc la iesire pe dreapta de sarcina tocmai in semnalul de iesire: semnalul de intrare aplicat pe caracteristica dinamica de transfer din planul familiei caracteristicilor de transfer statice determina pe dreapta de sarcina din planul caracteristicilor de iesire tocmai semnalul de iesire, toate aceastea impreuna trebuie sa se "potriveasca" - si se "potrivesc"- pe cele doua familii de caracteristici, dupa cum se poate vedea in imaginea de mai jos. Aceasta "potriveala" nu este de loc intamplatoare, deoarece ceea ce este desenat acolo nu reprezinta altceva decat reprezentarea grafica a functionarii unui asemenea etaj, cu toata matematica lui.

[Vizitator]

Cele doua psf_uri alese de mine cu care incep acest subiect sint destinate in special atacului unor lampi finale clasaA-SE care pot fi mai puturoase(panta mica) sau au nevoie de impedanta mica ca sursa(folosind negativare fixa-rezistenta de polarizare a grilei la finala de valoare mica 100k-200k-etc).

__Aceste psf_uri nu sint alese intimplator ci dupa un studiu in timp(practic si teoretic),in punctele de functionare alese pt cele doua modele de lampi atunci cind vor debita pe o sarcina de 100k-200k semialternantele amplificate(pozitiva si negativa) vor avea amplitudini aproximativ egale(sinusul amplificat va suferi mutatii minime)-asa cum se vede in schita @Traian B (ultima) si din reprezentarea sa la iesire cele doua semialternate nu sint reprezentate simetric in raport cu axa(una fiind mai tuguiata si cu amplitudine mai mare-cea de_a doua mai bombata si cu amplitudine mai mica (situatie nedorita-de evitat-in practica).

__Toate detaliile oferite @Traian B sint adevarate dar stufoase ! si greu de urmarit !.(personal ma straduiesc sa le pot citi=eu nu am rabdarea necesara-citesc sublinierile si cam atit).

__ Intr_o astfel de situatie este bine ca diferentele de forma si amplitudine a celor doua semialternante la iesire din etaj (pozitiva-negativa)sa fie cit mai mici cu putinta=ASTA_I TOATA FILOZOFIA(trebuie "facut"=calculat-verificat practc ca situatia in final sa fie de asa maniera).

__ Pot sa demonstrez si "nu" in mod grafic ,chiar in mod practic (pe ecranul osciloscopului ca psf_urile stabilite de mine au minime astfel de probleme chiar in situatia in care iesirea se apropie de amplitudinea maxima si debiteaza pe o sarcina de 100k-200k(momentul cel mai greu).

__Cu alte cuvinte aceste psf_uri sint destinate atacului chiar in conditii "grele" ! (urmarinduse ca sa zic asa un maxim de excursie a tensiuni la iesire si un minim de impedanta ca sursa de semnal=un compromis "optim"=asta_i IDEEA PRINCIPALA a PSF_urilor postate in deschiderea subiectului=din cauza asta sint reprezentate acolo amplitudini mari la iesire si curenti mari prin circuitul anodic).

[Vizitator]

__Cine utilizeaza psf_uri similare(si in scopuri similare) se poate pronunta(spune opinia)...__Daca domnul Traian B ar dori sa ne ajute mai mult decit teoretic in AUDIO, ar putea veni si dumnealui cu concepte personale(practice-teoretice) in acest sens,asa cum a facut dl. sebi_c etc...,cred ca nu s_ar supara nimeni , ba din contra...

[feri.visky]

Super Traiane... acum ai gasit tonul si schema care explica perfect schitele lui valderama...

[Vizitator]

Exemplificarea @Traian B (ceva mai bine reprezentata grafic si detaliata) este exact exemplificarea @feri.visky cu o pagina in urma.