Triode in clasa A

[ratza]

[intrebare de zero puncte: ce amplificare de tensiune s-ar obtine in cazul functionarii triodei pe segmentul desenat mai sus cu verde de valderama? ]

Vreau s? v?d ?i eu dac? am în?eles. Pentru datele din desenul domnului valderama vor fi:Ua = 170V - 90V = 80VIa = 9,5mA - 4,5mA (probabil) = 5mARa = 80V/5mA = 16kA = 80V/4V = 20E corect?

[Vizitator]

...Vreau s? v?d ?i eu dac? am în?eles...

Pai de unde amplificare in tensiune pe segmentul verde desenat de mine in prima reprezentare-grafic-dreapta ca tensiunea acolo e constanta 128V(o caracteristica suplimentara la 128V sar putea spune) asta a spus Traian B si are dreptate-ma plimb pe segmentul ala verde ce pot sa variez ?tensiunea de grila si curentul !(situatie propie unui stabilizator ca asta spune omul pe buna dreptate)si intradevar intrebarea este de zero puncte... ,nu stiu daca intelegi unde face trimetere ?(intelegi acum ?).Acel segment de dreapta verde in cazul unui etaj de amplificare in tensiune trebuia sa intersecteze familia de caracteristici asta spune Traian B !,si ma prins are dreptate !.(segmentul de dreapta verde este reprezentat eronat in cazul unui etaj de amplificare in tensiune).__Etajele de amplificare fizic asa cum sint reprezentate si cu valorile date vor functiona perfect ! asa cum sint descrise,atit ca exista acea eroare de reprezentare din postul de inceput.

[ratza]

Corect, asta am în?eles. Eu am încercat s? calculez pentru punctele alese de dumneavoastr? în diagrama Ia = f(Ua), caz în care am ignorat complet segmentul în verde. Trebuia s? ?terg partea cu segmentul din citat.

[Vizitator]

Pe dumneata banuiesc ca te interesa cistigul ca sa zic asa al fiecarui etaj in parte probabil ?,eu acolo am reprezentat ca sa zic asa excursia "maxima" de tensiune ca asta am vrut sa evidentiez !,cistigul este dat de panta fiecarei triode in parte pe acea sarcina si la tensiunea data !Asadar luind in considerare panta specifica fiecarei triode si sarcina din anod se poate determina si cistigul.Acele modele de triode in configuratia data(tinind cont de valori) nu vor avea un cistig mare dar vor lucra asa cum se vede in ceva curent astfel rezistenta interna ale acelor etaje va fi cit sa putut de mica asta era idea care ma urmarit...Da pentru prima reprezentare sa zic 82Vvv,ca tensiunea din anod sa poata varia in aceasta plaja +_42v in raport cu punctul static va atinge in regim dinamic 170V si respectiv 86V(asa cum rezulta din grafic,si cum precizezi mai sus si dumneata cu rotunjirile de rigoare pe care le faci,modulatia de curent sa zic +_4mA ar rezulta,tensiunea la virf pe sarcina de 10k75 ar fi +_42V aia),se poate calcula variatia curentului si asa mai departe...,panta va dicta marimea variatiei tensiuni pe grila pentru aceasta modulatie,de unde in final va rezulta cistigul.Am o panta data cu care trebuie sa modulez +_4mA ,vad in felul asta cit va fi necesar la intrare...sa zic ca am 4mA/V cit va fi necesar la intrare(ce marime a tensiuni vv sau cum o mai fi considerata) ?.

[Vizitator]

Cazul particular 6N16 pentru portiunea aleasa mai sus este relativ clar pentru ceea ce inseamna zona de caracteristica relativ liniara.

Partea mai interesanta este ce se intampla cu transpunerea segmentului AB si a intregii drepte de sarcina din familia caracteristicilor de iesire in cele de transfer pentru cazul unui tub real neliniar, deci ce se intampla cu forma dreptei determinata de "segmentul" A'B' atunci cand caracteristicile sunt puternic neliniare, mai este liniara? (si cat de "drept" este de fapt "segmentul" A'B'?)

 

[Daca am prelungi liniar A'B' catre zona de taiere de pe caracteristicile de transfer, deci dincolo de punctul A' in zona de taiere, in anumite conditii de panta a segmentului (in acest caz panta segmentului = delta Ia / delta Ig = transconductanta etajului in zona liniara aleasa pentru A'B'), dreapta respectiva ar putea intersecta caracteristica de transfer particulara pentru Ua = 150V in doua puncte diferite, ceea ce este practic imposibil: nu este posibil ca intr-un etaj cu sarcina reala rezistiva sa rezulte aceeasi valoare a Ua pentru doua valori diferite ale Ia si/sau ale Ug.

De fapt, daca transpunem intreaga dreapta de sarcina prelungita, in special in zona de taiere din partea stanga inferioara a caracteristicilor de transfer (zona cu tensiuni anodice ridicate, negativari mari si curenti anodici redusi), se ajunge la o curba de forma asemanatoare cu chiar forma caracteristicii de transfer din aceeasi zona (adica concava).

Este normal, deoarece in zona respectiva panta tubului in sine scade dramatic si acea zona a caracteristicilor de transfer in care caracteristicile de trasfer isi reduc panta si intersecteaza axa Ia=0 corespunde zonei din dreapta jos a caracteristicilor de iesire unde si acestea isi reduc panta si si intersecteaza axa Ia=0: este zona cu tensiuni anodice ridicate, negativari mari si curenti anodici redusi d epe ambele familii de caracteristici.

De aceea s-a facut confuzie initial, de aceea in general se face des aceasta confuzie intre caracteristica de transfer a triodei si caracteristica etajului, si a fost greu de observat, deoarece, intuitiv -si intuitia este extraordinar de puternica si de utila pentru un tehnician sau inginer bun- toata lumea (ca si valderama) ne asteptam ca in zona de taiere "dreapta" sa fie chiar o curba neliniara, usor asimptotica, ceea ce se si intampla, doar ca a fost confundata cu o caracteristica de transfer a tubului (care are forma similara si "sare in ochi") si acceptata ca atare.

Adica practic, valderama si noi toti stiam ca "are forma aceea" si ca "pe-acolo trebuie sa lucreze liniar", si de aici confuzia.

In consecinta, valderama: nici o legatura cu nota zero, stai linistit: intuitia a fost perfecta, doar exprimarea ei a fost gresita]

[ratza]

Pfff... valderama ?i Traian B, m-a?i l?murit în cîteva cuvinte împreun? ce am citit de zeci de ori ?i n-am în?eles niciodat? singur. S?ru' mîna!

[feri.visky]

Alaturarea fireasca a celor doua caracteristici ar fi fost mai norocoasa... de altfel pentru mine liniuta verde sublinia doar faptul ca acoloe e o linie... liniara... Adica, in dreapta caracteristica Ia=f(Ug) si in prelungire, la aceeas scara Ia=f(Ua)...P.S. Nu stiu de ce nu pot atasa poze...

[mișa]

Poate ca e liniara in desen. Realitatea e alta.Postul lui TraianB poate fi pus sticky. Este singurul exemplu clar, concret si corect, de pe acest forum in care se arata cum se calculeaza un preamplificator cu o trioda.

[feri.visky]

Asta este viziunea ... de aseara ...

[sebi_c]

Bravo, Traian B.! Nu am avut curiozitatea sa ma uit pe acest subiect pana acum, dar explicatia este impecabila. Si de aici s-ar mai putea spulbera inca un mit, acela al lucrului cu curenti mari, la etajele amplificatoare in tensiune, cand unii prefera sa mearga pana la maximul de putere disipata de tub. Acest lucru fiind motivat de distorsiuni mai mici si rezistente de iesire mai mici. In fond se poate observa ca variatia pantei pe subintervale de -Vg, este mai mare decat daca dreapta de sarcina ar fi undeva mai jos, la curenti anodici mai mici (mai putin inclinata, chiar trecand prin zona curba). In acest caz se vor obtine distorsiuni considerabil mai mici decat in cazul fortarii tubului cu dreapta de sarcina tangenta la hiperbola Pdmax (omogenitate mai buna a pantei).

[Vizitator]

... Si de aici s-ar mai putea spulbera inca un mit, acela al lucrului cu curenti mari, la etajele amplificatoare in tensiune,...

Nu are nici o treaba unde este fixata dreapta de sarcina atia timp cit se afla sub hiperbola Pdmax(tangent-mai jos-etc) sigurul lucru important intradevar fiind:__Ca dreapta de sarcina sa fie trasata de asa maniera astfel incit la variatii egale a tensiuni de grila sa rezulte variatii egale a tensiuni de anod (si astfel incit grila sa nu devina pozitiva in raport cu catodul pt tensiunea maxima livrata la iesire !,pt a pastra clasa,si tensiunea minima din anod-excursia sa nu aiva tendinta sa se apropie vertiginos de 0V-pt tensiunea maxima la iesire- unde se produc schimbari majore in caracteristicile tubului).

...excursia semnalului util pe dreapta de sarcina sa intersecteze caracteristicile de iesire in puncte echidistante, adica la delta Ug egale sa rezulte delta Ua egale pe cat mai mult din portiunea utila dreptei de sarcina, ceea ce defineste de fapt chiar liniaritatea etajului...

Asadar aceasta este ideea care trebuie urmarita !.Mitul curentilor mari persista...

[mișa]

Eu de exemplu proiectez circuitele cu curenti mari, dar nu maximi.

[Vizitator]

Alaturarea fireasca a celor doua caracteristici ar fi fost mai norocoasa... de altfel pentru mine liniuta verde sublinia doar faptul ca acoloe e o linie... liniara...

Domnilor se omite un lucru acea liniuta verde de cara se face vorbire nu are nimic gresit daca se interpreteaza datele asociate ei acolo !(asa cum apare in schita respectiva si inscriptiile care o insotesc) scrie foarte clar modulatie curent Ia !,liniuta verde reprezinta caracteristica pt 128v(cind 128v=constant,si exista variatie a tensiuni de grila),ca Traian_B are dreptate si nu este o figura reprezentativa pt un etaj amplificator in tensiune ASA ESTE(lucru pe care l_am recunoscut si mi_am cerut scuzele de rigoare) , dar sustin ca asa cum este reprezentat -cu datele asociate ,nu exista o greseala de reprezentare(singura greseala fiind ca ACOLO TREBUIA REPREZENTAT ALTCEVA o linie care sa intersecteze acele caracteristici pt a reflecta tensiunea la iesire si nu variatia curentului Ia in situatia Ua constant-128v,(curentul ala Ia asa variaza daca tin Ua constant si variez Ug ca in reprezentare).

__Idea de baza daca vreti este ca segmentele -Ug+miu pina la -Ug si respectiv -Ug pina la -Ug-miu din figura prezentata de dl feri.visky sa aiva proectia cit mai egala pe axa Ua.

[Vizitator]

Revin cu scuzele de rigoare pt a clarifica o chestiune !.Aceasta reprezentare nu contine NICI CEA MAI MICA GRESEALA !(reprezentarea in sine !,cu linia verde !) avind in vedere adnotarile respective:_Zona rectilinie 128V !(o portiune rectilinie din caracteristica suplimentara la 128V)._Modulatie curent Ia !_Modulatie tensiune grila de comanda !Descrie variatia curentului anodic in cazul Ua=constant in prezenta modulatiei pe grila !(Este o viziune clara asupra variatiei curentului anodic-asa cum scrie si in schita, in prezenta variatiei tensiuni de grila-asa cum scrie si in schita,la o tensiune constanta 128V-asa cum scrie si in schita).Atit ca nu este "propie" sau nu reflecta variatia tensiuni in anod(neputind exista aceasta variatie a tensiuni in anod-tensiunea in anod fiind considerata fixa 128V asa cum e si scris de altfel,in reprezentarea sinusului mare orizontal scie foarte CLAR "Modulatie curent Ia" ,NICIDECUM modulatie tensiune Ua !).

[Vizitator]

In portiunea de figura din postul anterior daca vreti este reprezentata panta tubului pt situatia de 128V in anod si anume:

Daca urmariti cu atentie sinusul mic vertical se poate constata o variatie de 1V a tensiuni de grila(de la -3V static la -2,5V si resectiv la -3,5V dinamic,adica delta Ug=1V), acestei variatii ii corespunde o variatie a curentului anodic 9,5-4=5,5mA(sinusul mare orizontal) ,ASADAR PANTA DE 5,5mA/V E...poftim "REPREZENTAREA liniei verzi" din figura postului anterior !!!(s=5,5mA/V la 128V in foaia de catalog s=(5+_1,25)mA/V la 100V pt 6N16B ).Comentati cit doriti daca aveti ce-"verde" !.

Mai incurc si eu "ideile"(din viteza cind dau cut-copy-paste in Paint din materialul personal) !!!,dar nu inseamna ca GRESESC o "REPREZENTARE"-am dat semnificatia potrivita ?! acelei reprezentari.