Vizitator Postat Decembrie 23, 2009 Partajează Postat Decembrie 23, 2009 Alegerea punctului de functionare in mod grafic la triode clasa A se face foarte usor conform exemplului de mai jos.Trebuie sa avem grija un singur lucru=variatia curentului anodic sa se produca intro zona cit mai rectilinie("dreapta" de culoare verde din figura). Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Decembrie 23, 2009 Partajează Postat Decembrie 23, 2009 Tocmai aceasta idee am sustinut-o si eu intr-un topic mai vechi - fiind contrazis de unii - si anume ca tuburi ca ECC85, 6N1P si altele trebuie folosite cu un curent anodic mai marisor, acolo unde caracteristicile sunt drepte. Rezulta rezistente mai mici in anod si tensiuni anodice necesare mai mari, in schimb avem avantajul ca putem ataca tuburi puternice care necesita rezistente de g1 mici, fara a micsora substantial amplificarea etajului.Un raport 1/10 intre rezistenta din anod si rez de grila1 a tubului urmator este perfect.Cu o trioda ECC85 alimentata la 280V, avand 22k/2W in anod si un curent anodic de 6mA se poate ataca si KT88 care necesita 200k maxim in g1. Link spre comentariu
fcon Postat Decembrie 24, 2009 Partajează Postat Decembrie 24, 2009 In ce zona trebuie ales corect punctul de functionare, de exemplu pentru 6N1P sau 6N6P, pentru excursie de tensiune maxima, de exemplu pentru a ataca optim un GU50 sau 6N13S? Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 24, 2009 Partajează Postat Decembrie 24, 2009 In ce zona trebuie ales corect punctul de functionare, de exemplu pentru 6N1P sau 6N6P, pentru excursie de tensiune maxima, de exemplu pentru a ataca optim un GU50 sau 6N13S?Acestea ar fi valorile pt 6N1P(pentru 6N6P se procedeaza similar atit ca Ia0 va fi mai mare).Rezistenta stelata din catod se va ajusta usor daca nu prindem 180V in anod si fara semnal atunci cind etajul este alimentat cu 300V(ma rog... daca in anod sint 175V-185V atunci cind pe bara de alimentare a etajului avem 295V-305V,nu mai facem nici o ajustare).Puterea disipata de anod este cam 1,5W...pentru valorile date...Daca cistigul se dovedeste a fi mic , se pun ambele sectiuni din balon in paralel astfel cistigul se dubleaza (aproximativ-ca numar de ori).Tensiunea maxima admisa de intrare a acestui etaj este de 8Vvv(2,7Vef) daca nu decuplam rezistenta din catod cu C_eu pentru a putea mentine clasa A. Link spre comentariu
fcon Postat Decembrie 24, 2009 Partajează Postat Decembrie 24, 2009 Multumim! Craciun fericit, alaturi de familie si prieteni, cu muzica buna, colinde si cozonaci! Link spre comentariu
feri.visky Postat Decembrie 24, 2009 Partajează Postat Decembrie 24, 2009 In primul rand felicitari pentru modul de prezentare....Apoi, la GU-50 lipseste aceasta abordare pentru a vedea clar necesarul de tensiune si ce tub(uri), triode pot asigura optim acest lucru...Ar trebui sa reveniti si acolo sa nu lasam proiectul in aer... Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 24, 2009 Partajează Postat Decembrie 24, 2009 ...Pentru putinIn primul rand felicitari pentru modul de prezentare...Modul de prezentare dumneavoastra l_ati inspirat...(meritul va apartine !),eu i_am dat curs mai departe(am preluat...mi sa parut clar,simplu si usor de inteles...)...,cred ca va face dovada "a fi necesar"(sper...am).PS.Revenim si la GU50 Negresit !,poate chiar cu un exemplu practic... zic(doresc-intentionez).___Craciun fericit ! pentru toti participanti pe acest forum si cititorii lui... Link spre comentariu
iulidan2 Postat Decembrie 25, 2009 Partajează Postat Decembrie 25, 2009 Multumesc pentru urari si astept continuarea cu Gu50 in PP; avem un line stage recomandat, dar personal, doresc o abordare clasica, totul cu lampi rusesti. Link spre comentariu
blue Postat Decembrie 26, 2009 Partajează Postat Decembrie 26, 2009 In primul rand felicitari pentru modul de prezentare....Apoi, la GU-50 lipseste aceasta abordare pentru a vedea clar necesarul de tensiune si ce tub(uri), triode pot asigura optim acest lucru...Ar trebui sa reveniti si acolo sa nu lasam proiectul in aer...GU 50 poate fi condus (parerea mea) doar de anumite tuburi ce se incadreaza in categoria asa numitelor super tuburi, gen DF3, 6J52, E280F, E180F, toate au in comun o amplificare si panta mare , liniaritate excelenta si de obicei sint S.Q. pretul , pe masura ! Recent am testat un E180F pe care intentionez sa-l folosesc intr-un corector RIAA, este intradevar un tub la superlativ... Link spre comentariu
Kosmin Postat Decembrie 26, 2009 Partajează Postat Decembrie 26, 2009 Pe langa tuburile prezentate de blue as incadra si 6j9p care e similiara lui e180f.Eu zic sa continuam discutia la topicul cu gu50 si sa lasam loc triodelor aici. Link spre comentariu
florin70il Postat Ianuarie 25, 2010 Partajează Postat Ianuarie 25, 2010 Asta ar fi amp GU50 cu tuburi rusesti, 65W Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 25, 2010 Partajează Postat Ianuarie 25, 2010 Tot citind pe forumul asta nu prea am gasit discutii si scheme cu ECC83 care e construita special pentru audio. De ce? Nu suna bine? Chiar nu stiu. Exista amplificatoare celebre in care EL34 (chiar mai multe in paralel) sunt atacate cu ECC83 sau ma rog, cu 12AX7.Dar E83CC? Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 25, 2010 Partajează Postat Ianuarie 25, 2010 Pe mine ma inervat intotdeauna modul de aprindere a filamentului la ECC83 , chiar si atunci cind filamentul era conectat paralel-(ECC83="In case of series supply a current-limiting device must be inserted in the heater circui for limiting the current when switching on"=in cazul alimentari filamentului serie este necesar in circuit un dispozitiv de limitare a curentului la pornire=in decursul timpului datorita acestei deficiente am pierdut ceva tuburi de acest gen chiar si atunci cind filamentul era in conexiune paralel ). Astfel am evitat sa utilizez aceast tip de dubla trioda,lampa in sine nu are nici o problema !, atit ca nu stie de curenti prea mari(Ia0,etajul in cauza avind astfel rezistenta mare interna) si nici panta nu este prea grozava(1,5mA/V in mare pentru un cistig oarecare necesita rezistente de valoare mare in anod),desigur sint foarte multe configuratii(numeroase-raspindite) care folosesc acest tub,este o chestiune mai mult de apreciere a fiecarui utilizator. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 27, 2010 Partajează Postat Ianuarie 27, 2010 Alegerea punctului de functionare in mod grafic la triode clasa A se face foarte usor conform exemplului de mai jos. Trebuie sa avem grija un singur lucru=variatia curentului anodic sa se produca intro zona cit mai rectilinie("dreapta" de culoare verde din figura). ESTE GRESIT!Este o confuzie intre "liniaritatea" unei caracteristici de transfer ce exprima valoarea constanta a pantei triodei, si liniaritatea amplificatorului de tensiune cu sarcina rezistiva, aceste doua aspecte fiind total diferite... O trioda nu poate functiona niciodata ca amplificator in tensiune pe portiunea caracteristicii de transfer "liniara" desenata cu verde mai sus de valderama!!! Caracteristicile Ia = f(Ug) sunt caracteristici de transfer si sunt specificate intotdeauna pentru regim de Ua constant. Ele sunt destinate pentru, si pe ele se poate alege un PSF si se determina panta tubului pentru diverse conditii de Ua/Ug/Ia (panta S si rezistenta interna Ri a triodelor variaza puternic cu Ia, mai ales in zona de curenti Ia redusi), iar in zona curentilor medii si mari (zona desenata mai sus cu verde) panta are variatie mai redusa. Cu alte cuvinte, caractreristicile individuale de transfer sunt liniare pe portiunile respective, adica in zona de curenti Ia medii si mari desenata cu verde mai sus de valderama, dar masurarea/trasarea lor se face in conditii de Ua constanta, la masurarea/trasarea lor tubul este alimentat dintr-o sursa de tensiune si fara sarcina in anod, ceea ce nu este cazul la un amplificator de tensiune (daca s-ar aplica in practica ar insemna fara rezistenta/sarcina anodica si deci semnal util de tensiune la iesire zero). Nu e nimic nou si nici gresit in asta, asa trebuie sa fie masurate/trasate, deoarece panta este definita S = delta Ia / delta Ug cand Ua = constant !!! De aceea o singura caracteristica de transfer in sine, sau o portiune din ea este absolut inutila in determinarea parametrilor amplificatorului de tensiune. Teoria si segmentul desenat cu verde de valderama pe caracteristica de transfer sunt valabile de exemplu atunci cand se proiecteaza un stabilizator de tensiune paralel, cand tubul lucreaza ca element regulator intr-un stabilizator de tensiune de tip paralel, caz in care intradevar tubul functioneaza in regim de Ua constant. Ma mira faptul ca nimeni nu a observat eroarea, deoarece aceasta eroare majora contrazice insasi toata proiectarea amplificatoarelor, functionarea si parametrii lor... ===================== Caracteristica de functionare a amplificatorului liniar de tensiune cu sarcina rezistiva se alege in mod corect pe familia caracteristicilor de iesire (anodice) Ia = f(Ua), astfel incat pe cat posibil excursia semnalului util pe dreapta de sarcina sa intersecteze caracteristicile de iesire in puncte echidistante, adica la delta Ug egale sa rezulte delta Ua egale pe cat mai mult din portiunea utila dreptei de sarcina, ceea ce defineste de fapt chiar liniaritatea etajului. In fapt, chiar aceasta simpla relatie de proportionalitate intre tensiunea de iesire (delta Ua) si cea de intrare (delta Ug) este cea care defineste liniaritatea unui amplificator in tensiune! Desigur, in anumite cazuri practice (mai ales in amplificatoarele de semnal mare si/sau de putere) se face un compromis determinat de nivelul semnalului necesar la iesire si de randamentul etajului, de aceea pentru etajele de semnal mare sau finale se admit distorsiuni mai mari. De exemplu, in imaginea de mai jos,am definit pe familia caracteristicilor de iesire Ia=f(Ua) dreapta de sarcina ce contine segmentul de sarcina util delimitat de punctele A (Vg = -5V, Ia = 3 mA, Ua = 150 V) si B (Vg = -1 V, Ia = 8 mA, Va = 80 V). Acestei drepte si respectiv acestui segment AB de pe familia caracteristicilor de iesire Ia=f(Ua) parcurs de semnalul util le corespund dreapta si respectiv segmentul determinat de punctele A' si B' pe familia caracteristicilor de transfer Ia=f(Ug), care este desenat in mod corect in aceasta imagine atasata. Acest segment A'B' este cel corect desenat pe familia caracteristicilor de transfer, si nu cel desenat anterior cu verde de valderama. In mod evident si necesar, tuturor punctelor de pe segmentul AB de pe familia caracteristicilor de iesire trebuie sa le corespunda in mod biunivoc puncte pe segmentul A'B' de pe familia caracteristicilor de transfer, avand exact aceleasi coordonate de Ua, Ia si respectiv Ug. De aceea, zona liniara poate fi aleasa si acolo unde familiile caracteristicilor de transfer sunt intersectate de segmentul A'B' tot intr-o zona in carea cestea sunt intersectate in puncte echidistante, cele doua "echidistante" se implica reciproc dupa cum o familie de caracteristici constituie transpusa celeilalte, dar nu se poate alege pe un segment al unei singure caracteristici de transfer. [pe caracteristicile practic desenate in cataloage pot apare mici diferente in coordonatele exacte datorate faptului ca la vremea respectiva acestea au fost determinate practic prin masuratori simple in mai multe puncte si mediate pe mai multe tuburi]. Aceasta echidistanta corespunde corect cu liniaritatea etajului amplificator de tensiune cu sarcina rezistiva (cand nu numai Ug si Ia sunt variabile, ci si Ua!), pe cand zona subliniata cu verde de valderama anterior indica doar o zona in care panta este constanta la variatia curentului anodic si numai pentru cazul Ua constant =120V. Deasemenea, tot acest segment A'B' este cel ce determina in mod corect excursia curentului anodic delta Ia in functie de delta Ug, la fel cum AB determina pe caracteristicile de iesire delta Ua in functie de delta Ug. [era normal, de asteptat si absolut necesar aceasta corespondenta, deoarece cele doua marimi de iesire sunt proportionale prin valoarea rezistentei de sarcina: delta Ua = delta Ia * Ra] excursia tensiunii anodice este delta Ua = 150V - 80V = 70V excursia curentului anodic este delta Ia = 8mA - 3mA = 5mA excursia tensiunii de grila delta Ug = -1V - (-5V) = 4V Ra = delta Ua / delta Ia = 70V / 5mA = 35 kiloohmi amplificarea etajului este A = delta Ua / delta Ug = 70V / 4V = 17,5 Se observa imediat ca in acest caz, amplificarea acestui amplificator de tensiune cu sarcina rezistiva este mai mica decat valoarea maxima permisa de parametrii intrinseci tubului, adica ceea ce stie toata lumea ca este normal: cu sarcina reala rezistiva nu se poate atinge amplificarea u a triodei. [intrebare de zero puncte: ce amplificare de tensiune s-ar obtine in cazul functionarii triodei pe segmentul desenat mai sus cu verde de valderama? ] Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 27, 2010 Partajează Postat Ianuarie 27, 2010 Da domnule ai dreptate !, referitor la segmentul verde care nu intersecteaza caracteristicile fiind in fapt pt o tensiune constanta !corect este asa cum ai reprezentat dumneata,si intrebarea de zero puncte este perfect justificata.intradevar in prima imagine sa strecurat o eroare regretabila(acea dreapta verde trebuie sa intersecteze caracteristicile,segmetul verde este valabil in cazul unei trasari la tensiune constanta), asta nu inseamna ca dreapta de sarcina nu este buna sau punctul static de functionare ales pt fiecare lampa in parte nu este bun. In imaginea care faceti referire intradevar segmentul verde poate fi considerat numai o complectare a caracteristilor(un segment de dreapta ca facind parte dintr_o caracteristica suplimentara si nereprezentata pe graficul initial)dar asa cum sint botezate pe desen "zona rectilinie 128V" si respectiv "modulatie curent Ia" lucrurile ramin valabile !(in cazul in care tin tensiunea constanta).Desigur ca tensiunea nu ramine constanta in cazul unui etaj de amplificare in anod si aveti dreptate !(este o situatie propie unui etaj de stabilizare).Asadar acea dreapta verde este reprezentata ERONAT pentru situatia de fapt.(Mati prins in "defect",nu pot sa nu recunosc !,sper sa reusec sa i_mi iau revansa,ma rog daca se va ivi ocazia...). Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum