Legarea la pamant a instalatiei electrice

[blazeu]

S-au spus multe despre "legarea la pamant a instalatiei electrice"; as face si eu cateva observatii:1. Titlul e oarecum incorect; da, distributia energiei electrice prin LEA (linii electrice aeriene) se face cu legarea nulului de lucru la pamant (fiecare stalp din beton are armatura si se constituie intr-o - mica - priza de pamant!). Totusi, ca utilizatori acest fapt e mai putin util. Ceea ce urmareste utilizatorul (sau ar trebui?) e sa asigure protectia persoanelor in caz de defectare a izolatiei echipamentelor (aparataj si instalatii). In secundar, unii se gandesc si sa fie "in regula" fata de eventuale reglementari legale.2. Constructia unei prize de pamant reprezinta un efort tehnic si/sau financiar, care insa poate fi "ocolit" prin urmatoarele masuri:a) Executia instalatiei (in special cablajul) respectand necesarul de sectiune si mai ales de izolatie, corelat cu tensiunea de lucru. Exista cabluri cu izolatia dimensionata pentru tensiuni joase, incepand cu 50 de volti; in stare noua, aceasta nu se va strapunge nici la 250 de volti, insa odata cu trecerea timpului calitatea plasticului (curent PVC) scade, apar microfisuri... Sectiunea e un factor indirect de afectare a izolatiei: utilizarea unui conductor cu sectiune mica, incarcat cu o densitate de curent excesiva se va incalzi; daca pe termen lung aceasta produce imbatranirea prematura a izolatiei, inmuierea plasticului poate cauza in zonele de presiune subtierea si atingere intre conductori aflati la tensiuni diferite, urmata de scurtcircuit.b) Calitatea aparatelor electrice: exista inca standarde de izolare pentru aparate care sa functioneze pe 2 (doua) fire, fara mistica impamantare!!!...3. Unii se gandesc la riscul de a fi trasnit. Ca sa nu va trimit la postul meu anterior, riscul e semnificativ redus in cazul existentei in apropiere a unor cladiri sau forme de relief (deal, stanca) inalte, care "produc" o zona de protectie. De asemeni, invelitorile si burlanele metalice asigura, tehnic, protectie suficienta in caz de trasnire. (acestea sunt prevazute in normativul de protectii la trasnet) Cazurile unde este necesar un paratrasnet sunt relativ putine; pe de alta parte, o asemenea instalatie nu strica, daca sunteti dispus sa scoateti banii...In concluzie, priza de pamant nu strica sa existe, insa o instalatie bine executata si aparatele electromenajere bine alese o fac neobligatorie.Parerea mea!Spor!

[Spitfire]

La prizele in care se introduce un PC, este obligatoriu sa existe impamantare, altfel pe carcasa PC-ului apar 115V, nepericulosi, dar care pot defecta componentele din PC, in cazul in care utilizatorul tine o mana pe carcasa, si atinge cu cealalta o componenta din calculator.Plus disconfortul de a fi "ciupit" de carcasa neimpamantata. La cuptoarele cu microunde, masini de spalat, frigidere, boilere, iar e obligatorie prezenta prizei de pamant.

[mișa]

Am tot vazut comentarii gresite referitoare la impamintare. Impamintarea e o conexiune separata si nu are nici o legatura cu nulul din retea, indiferent ca ne referim la monofazat sau trifazat. Impamintarea nu provine din conexiunile furnizorului de energie electrica. In toate situatiile se face local si nu se leaga sub nici o forma la nul. O mare gresala si confuzie o fac multi electricieni, in special prin sate, prin faptul ca leaga firul de impamintare al instalatiei electrice la nulul retelei. Hai sa va spun de ce: Borna de impamintare a oricarui aparat cu impamintare e legat de carcasa metalica a acestuia. Acum presupunem o masina de spalat in functiune, conectata la o retea electrica cu firul de impamintare legat la nul. Presupunem ca in urma unei defectiuni a retelei electrice, pe stilp de exemplu, de intrerupe firul de nul. Ghici ce se intimpla? Carcasa masinii de spalat va fi conectata la faza prin rezistenta de incalzire sau prin motorul masinii de spalat! Carcasa curenteaza si te poate omori chiar daca masina nu mai functioneaza!Impamintarea se face separat, se conecteaza cu fir separat (al treilea, verde/galben) la bornele prizelor si nu are sigurante, intrerupatoare sau alte dispozitive. Destinatia finala a impamintarii este de a fi conectata la carcasele metalice ale aparatelor pentru a asigura un potential cit mai apropiat de zero a acestora.NINIODATA nu trebuie conectata la nul, contrar parerii unor "electricieni" care cred ca daca asa procedeaza ei e corect. Am vazut asemenea instalatii si m-am ingrozit cind am auzit ca au fost conectate de "electricieni autorizati" adica de "profesionisti"Daca nu ai acea platbanda ingropata sau alta conexiune de impamintare, mai bine nu legi la nimic firul galben/verde al instalatiei electrice.Ha sa vedem si noi normativul de care se pomeneste mai sus si care zice ca impamintarea se leaga la nul. Presupun ca e un normativ public...

[high_voltage_tm]

In functie de situatie, exista mai multe moduri de legare a nulului de lucru respectiv de protectie; daca studiati un bransament facut recent, dupa normativ, o sa vedeti in blocul de masura si protectie (BMP - cutia aia transparenta unde se afla contorul, disjunctorul, protectia maximala de tensiune, etc.) ca la intrare nulul este legat impreuna cu impamantarea (conductorul comun notat cu PEN), iar dupa disjunctor nulul de lucru este separat de cel de protectie (conductorul N respectiv PE, total diferite).

Actul oficial ce reglementeaza proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000[V] c.a. si 1500[V] c.c. este normativul i7/2002

[attachment=0]Normative domeniul electric.zip[/attachment]

Conexiunile se realizeaza dupa o anume schema predefinita, in functie de caz. La bransamentele despre care vorbeam se foloseste schema TN-C pe reteaua ce alimenteaza consumatorul si schema TN-S pt. instalatia interioara a consumatorului, desi multa lume ar fi tentata sa creada ca se utilizeaza conexiunea de tipul TT... dar nu-i asa.

 

 

 

 

 

 

* Detalii

 

Edit: vezi normativul, de pe la pag. 28 in jos

[mișa]

Discutam de bransamentele la locuinte. Recent, mi s-a facut un bransament trifazic. Impamintarea e complet separata de nul. Inclusiv carcasa de tabla a bransamentului e legata la impamintare separata (a fost sapat un sant special pentru acea impamintare) Nulul nu e legat de acea impamintare.Bineinteles, in cadrul sistemului de distributie a energiei electrice, nulul e legat la pamint. Locuintele au toate (sau ar trebui sa aiba) impamintare separata, tocmai din motivul expus mai sus. Nu poti sa excluzi faptul ca exista posibilitatea sa apara o defectiune prin care sa se intrerupa conexiunea de nul.Situatia prezentata de tine in desenele expuse e tratat doar cazul in care consumatorul (locuinta) ARE impamintare proprie (sau macar una suplimentara undeva pe fir). Situatia foarte grava e cind acea locuinta NU are impamintare proprie dar instalatia electrica e facuta cu 3 fire, deci cu fir de impamintare care e legat la nul. Asta e o situatie foarte des intilnita. In aceasta situatie e pericolul maxim.Un caz in care s-a intrerupt nulul s-a intimplat chiar la firma unde lucrez eu. Daca nu aveam impamintare separata iar zecile de calculatoare aveau carcasa legata la nul cam ce crezi ca se intimpla? In cazul de fata, datorita consumatorilor conectati, am masurat cu un aparat de masura 220V pe ambele borne ale prizei fata de impamintare. Intreruperea a avut loc undeva intr-o firida inainte de contor.

[cristi_74]

Sa va spun cum am realizat eu impamantarea la mine acasa,fara calcule academice si fara cheltuieli suplimentare(afara de juma de tuica home made).Cand au venit baietii platiti de renel sa schimbe cablurile vechi din sarma de Al de pe stalpi si sa puna cablu torsadat,am discutat cu sefu lor si pentru jumica mai sus mentionata am facut rost de vreo 20m de cablu de Al.Am facut in curte cat mai apropiat de doza de unde am legat priza din curte,o groapa de aprox 1,5 m adincime,aprox 70 cm diametru unde am pus sarma facuta colac.Puneam 2..3 spire,puneam carbune de la soba udam ;mai puneam 2..3 spire iar puneam carbune udam iar, samd pana am terminat cablul.Am pus papuc la capatu care ramane afara si de undeam tras firu care merge la doza unde am facut legatura cu cablu de la instalatie.Groapa am astupat-o bine si am batut bine pamantul de deasupra ca sa se mentina umezeala cat mai mult timp.Tensiunea si acum dupa 5 ani de cand am facut impamantarea intre faza si impamantare este de 230v.

[mișa]

Acum, hai sa vedem ce s-ar fi intimplat in situatia povestita de mine, in cazul in care impamintarea locala ar fi fost legata la nul in blocul de protectie din cladire. Deci, s-a intrerupt nulul din afara cladirii. Circuitul s-ar fi inchis prin impamintarea proprie. Considerind un curent de 20A si rezistenta prizei de pamint de 4 ohmi, rezulta ca potentialul prizei de pamint urca la 80V. De asemenea, carcasele echipamentelor legate fiind la impamintare vor urca la 80VAC, cu toate implicatiile de rigoare.Bineinteles, o impamintare perfecta ar fi facut fata situatiei, dar cit timp? Ce sa mai vorbim de calitatea impamintarilor facute pe principiul "las' ca-i bine si asa". Cite impamintari casnice au 4 ohmi sau mai putin? Eu am masurat citeva si nici una nu se incadra in norme...da' ce sa-i faci. Impamintarea cu sirma de aluminiu aruncata in groapa cam ce rezistenta poate avea? 20 ohmi? 100 ohmi?

[Vizitator]

Sa va spun cum am realizat eu impamantarea la mine acasa,fara calcule academice si fara cheltuieli suplimentare(afara de juma de tuica home made).

Cand au venit baietii platiti de renel sa schimbe cablurile vechi din sarma de Al de pe stalpi si sa puna cablu torsadat,am discutat cu sefu lor si pentru jumica mai sus mentionata am facut rost de vreo 20m de cablu de Al...Tensiunea si acum dupa 5 ani de cand am facut impamantarea intre faza si impamantare este de 230v.

Cam atata este toata viata unei impamantari din aluminiu - trecand peste faptul ca rezistenta specifica la pamant este relativ mare fata de impamantarea din cupru. Aluminiul in contact cu solul umed da combinatii bazice si se degradeaza mult mai repede decat otelul in aceleasi conditii. Faptul ca ai masurat 230 V de la priza de pamant la faza retelei nu este o garantie a faptului ca impamantarea ta este in buna regula. Eu iti sugerez sa dezgropi cablul si sa-l inlocuiesti cu un vas degradat din cupru. In prima mea postare, am pus si un linck spre un exemplu de cum se procedeaza in acest caz. Acea priza de impamantare realizata cu aproximativ 25 de ani in urma, o verific periodic si sunt absolut convins ca mai rezista inca 25 de ani. Ca fapt divers - intr-o perioada in care aveam foarte putina experienta, am folosit un recipient din aluminiu, confectionat din tabla de 2 mm grosime pe post de bazin de apa ridicat la o inaltime de 5 m. Dupa aproximativ 5 ani de utilizare, am constatat ca in preajma bazinului a inceput sa "ploua" in plina zi insorita. Dupa golire si inspectie, am constatat ca tabla de aluminiu se ciuruise intr-o multime de locuri, iar procesul de "dizolvare" al aluminiului continua. Nu astepta sa aflii toate astea abia cand vei avea un soc palpand vre-o instalatie protejata de impamantarea ta infailibila. O jumatate de tuica te-a costat - tot cam asta este si valoarea ei reala.

[vfp_marius]

in electromotoarele auto de tractor sunt 4 bobine pe stator , o bobina are un platbant de cupr de aprox, 8mm pe 2mm si lungimea de 3 metri aprox, se pot pune aceste platbanturi , in pamant la o adancime de aprox 1 metru ingropate intrun sant si trase direct la panou , deci grosimea conductorului sa nu se modifice , cam ce suprafatza ar trebi sa aibe conductorul sa aiba o eficienta maxima si cam cat ar trebi sa fie de lung? si cam cu ce fel de pamant ar fi recomandabil de astupat ?

[The Stressmaker]

La intreruperea nulului in instalatiile aeriene realitatea contrazice putin teoria (@misa). Spun asta, povestea fiind auzita de la un electrician batran scolit in constructii care si-a construit propria impamantare, la casa fiind, legata la tabloul electric de distributie impreuna cu nulul de la retea. In momentul in care s-a rupt nulul aerian, in alta parte, tot consumul pe acea zona a fost preluata de impamantarea aceea. Neintrand in detalii precum distributia potentialului pe sol si pericolul de electrocutare in zona prizei de pamant, acea priza de pamant a preluat consumul din zona pana au venit cei de la electrica iar conductorul de legatura spre priza, frigea. Am scris asta pentru ca exista si asemenea persoane intr-o zona si in acest caz nu s-a aplicat teoria care spune ca apare tensiune pe nul la ruperea conductorului de pe stalp.Oricum in cazul unei ruperi de nul, tensiunea rezultanta pe conductorul de nul este in functie de incarcarile pe cele 3 faze. Daca sistemul este dezechilibrat atunci si tensiunea este mai mare.Avantajul tehnologiei in aceasta situatie este existenta "diferentialelor" si echipamentului din BMP care, combinate, te protejeaza de asa ceva.Referitor la blocurile mai vechi in tehnologie "intenc" aici impamantarea se face la nivelul tabloului de distributie din casa, nulul si impamantarea se leaga la cadrul tabloului impreuna cu firul de nul de la retea. O posibila solutie la mine ar fi, ca sa nu sparg peretii, sa folosesc "diferentiale". Priza de pamant in acest caz, este un fir legat la centura blocului (spart putin in zona prizei pana dau de armatura). Este o ocolire a standardelor dar este functionala (in teorie) si nu va forta decat 30 mA prin acel fir pentru o perioada redusa de timp pana declanseaza "diferentialul". Pentru cine nu stie instalatia "intenc" are cablurile asemanatoare ca principiu cu cele de la radio cu ceas (de exemplu). Cablurile de prize trec prin podea si cele de iluminat trec pe la vecinul de sus prin podea (aici mai exista varianta ca sa fie intinse pe tavan, dar este mai rara). Instalatia "intenc" era folosita la blocurile cu pereti portanti (din placi de beton). Am specificat acest lucru pentru a evidentia simplitatea solutiei cu fir legat la armatura si "diferentiala".

[Vizitator]

in electromotoarele auto de tractor sunt 4 bobine pe stator , o bobina are un platbant de cupr de aprox, 8mm pe 2mm si lungimea de 3 metri aprox, se pot pune aceste platbanturi , in pamant la o adancime de aprox 1 metru ingropate intrun sant si trase direct la panou , deci grosimea conductorului sa nu se modifice , cam ce suprafatza ar trebi sa aibe conductorul sa aiba o eficienta maxima si cam cat ar trebi sa fie de lung? si cam cu ce fel de pamant ar fi recomandabil de astupat ?

Nu conteaza doar sectiunea unui conductor de legatura la pamant, ci si masa (masivitatea) obiectului folosit ca terminal la impamantari. Exista obiecte metalice grele - spre exemplu o sarja de otel cu masa de peste 1 t, care fara a avea legatura cu pamantul se comporta - relativ la puteri electrice mici (tensiuni si curenti mici) - exact ca o priza de pamant. De aceea dupa parerea mea un cablu facut sul la orice adancime nu are eficienta unui vas - sa zicem de 10 litri - de preferinta din Cu, umplut cu carbune de retorta (praf de grafit) sau in lipsa, praf dintr-un carbune de pamant, pe cat posibil de calitate superioara. Acest vas se aseaza la randul sau pe un strat substantial din acelasi praf de carbune. Locul se alege in vecinatatea unei surse de apa naturale - ex. un burlan al instalatiei pluviale a unei locuinte si/sau se uda periodic din abundenta. Este bine chiar ca de jur imprejur sa existe vegetatie. Pentru a inlesni patrunderea apei din stratul de carbune aflat in vas catre cel folosit ca pat, este bine sa se foloseasca vase din Cu neetanse. In acest scop se pot da chiar si in mod voluntar cateva gauri in fundul vasului folosit. Banda de legatura - de preferinta tot din cupru, trebuie fixata cu un nit din Cu (sau surub) si sudata suplimentar cu o instalatie de sudura autogena, folosind ca adaos o sarma groasa din Cu, sau in lipsa - alamita/cositorita. Chiar si unei instalatii profesionale cu tarusi din teava de otel galvanizati ingropati la adancimi oricat de mari, este recomandabil sa i se asocieze o astfel de solutie, in scopul micsorarii rezistentei electrice echivalente a prizei de pamant. Banda de Cu, venind de la vasul umplut cu carbune se va nitui si suda (alami/cositori) de asemenea de stalpul de impamantare, sau de banda din otel galvanizat folosita ca centura de impamantare. In ceea ce priveste tipul pamantului, acesta trebuie sa permita patrunderea cu usurinta a apei la adancimea terminalului de impamantare si sa impiedice pe cat posibil eliminarea ei rapida. O zona acoperita cu vegetatie este tocmai potrivita.

[Vizitator pascudann]

Consider ca este absolut necesara instalatia de legare la pamant, care poate fi priza de pamant naturala (constituita din elemente conductoare ale unor constructii in contact cu pamantul direct sau prin fundatii de beton si care prezinta continuitate electrica perfecta) sau priza de pamant artificiala (elemente metalice ingropate in pamant formata din electrozi metalici din teava sau profile din otel zincat, orizontale sau verticale, ingropate la o adancime de 1m - se considera ca adancimea de inghet in Romania nu a depasit 80cm).

La acest link http://www.circuiteelectrice.ro/curent- ... curentului veti gasi o explicatie interesanta despre "Drumul curentului în cazul electrocutării", pe intelesul tuturor.

Toata lumea stie ca daca bagi un cui in priza pe faza si nu esti izolat fata de pamant, vei fi electrocutat (acest lucru poate fi evitat prin montarea unui disjunctor diferential si care il recomand in fiecare instalatie electrica, dar asta e o alta discutie). Problema e daca, datorita umezelii sau atingerii accidentale, carcasa aparaturii electrice care initial nu prezinta nici un pericol, spre exemplu masina de spalat, va fi pusa la un potential periculos. Impamantarea este pentru a pune la acelasi potential pamantul si elementele metalice ale aparaturii electrice pe care le poti atinge.

[mișa]

La intreruperea nulului in instalatiile aeriene realitatea contrazice putin teoria (@misa). Spun asta, povestea fiind auzita de la un electrician batran scolit in constructii care si-a construit propria impamantare, la casa fiind, legata la tabloul electric de distributie impreuna cu nulul de la retea. In momentul in care s-a rupt nulul aerian, in alta parte, tot consumul pe acea zona a fost preluata de impamantarea aceea. Neintrand in detalii precum distributia potentialului pe sol si pericolul de electrocutare in zona prizei de pamant, acea priza de pamant a preluat consumul din zona pana au venit cei de la electrica iar conductorul de legatura spre priza, frigea. Am scris asta pentru ca exista si asemenea persoane intr-o zona si in acest caz nu s-a aplicat teoria care spune ca apare tensiune pe nul la ruperea conductorului de pe stalp.Oricum in cazul unei ruperi de nul, tensiunea rezultanta pe conductorul de nul este in functie de incarcarile pe cele 3 faze. Daca sistemul este dezechilibrat atunci si tensiunea este mai mare.Avantajul tehnologiei in aceasta situatie este existenta "diferentialelor" si echipamentului din BMP care, combinate, te protejeaza de asa ceva.Referitor la blocurile mai vechi in tehnologie "intenc" aici impamantarea se face la nivelul tabloului de distributie din casa, nulul si impamantarea se leaga la cadrul tabloului impreuna cu firul de nul de la retea. O posibila solutie la mine ar fi, ca sa nu sparg peretii, sa folosesc "diferentiale". Priza de pamant in acest caz, este un fir legat la centura blocului (spart putin in zona prizei pana dau de armatura). Este o ocolire a standardelor dar este functionala (in teorie) si nu va forta decat 30 mA prin acel fir pentru o perioada redusa de timp pana declanseaza "diferentialul". Pentru cine nu stie instalatia "intenc" are cablurile asemanatoare ca principiu cu cele de la radio cu ceas (de exemplu). Cablurile de prize trec prin podea si cele de iluminat trec pe la vecinul de sus prin podea (aici mai exista varianta ca sa fie intinse pe tavan, dar este mai rara). Instalatia "intenc" era folosita la blocurile cu pereti portanti (din placi de beton). Am specificat acest lucru pentru a evidentia simplitatea solutiei cu fir legat la armatura si "diferentiala".

Ca ce chestie sa preia impamintarea mea defectiunile de distributie a energiei electrice? Impamintarea din curtea mea am construit-o doar pentru mine, doar pentru a proteja casa mea. Nu ma intereseaza sa preia "tot consumul din zona aia". Cine vrea sa fie protejat sa-si faca impamintarea proprie.Intr-adevar, prin intreruperea nulului in reteaua trifazata e posibil sa "incasezi" pe monofazat o supratensiune sau subtensiune, functie de consumatorii de pe celelalte faze. In cazul asta nu te ajuta nici impamintarea nici disjunctoarele diferentiale montate in blocul de protectie al casei. Rolul impamintarii si al disjunctoarelor diferentiale e sa te protejeze impotriva electrocutarii, nicidecum sa protejeze aparatura. Asa trebuie gindit sistemul. Faptul ca protejaza si aparatura e pe planul secund.Cum adica nu s-a aplicat teoria cu supratensiunea pe nul? Electricianul de care vorbeai a masurat ceva sau numai s-a laudat? Bine ca t-a spus ca era fierbinte conductorul dar nu ti-a povestit nimic despre tensiuni...

[rasputin]

Zic şi eu, legat de prizele de pămînt artificiale:

- În cazul prizelor cu electrozi orizontali ( numai cu ), adîncimea de montaj este de minim 800mm;

- În cazul prizelor cu electrozi verticali, adîncimea de montaj este de minim 600mm;evident conductoarele de legătură între electrozii verticali, atunci cînd se montează îngropat, sînt asimilate unor electrozi orizontali. Acest ultim aspect nu impune însă montajul la 800mm, adîncimea de montaj va fi de 600mm.

Valorile de 600, şi respectiv 800mm, trebuie să facă priza de pamint independentă de variaţiile sezoniere de umiditate din sol.

Legat de electrozi:

-Nu se folosesc drept electrozi piesele confecţionate din aluminiu şi funiile din oţel (şufă )

- Electrozii din oţel, dacă nu sînt protejaţi prin zincare, nu se folosesc în soluri cu pH-ul mai mic de 6;

- Electrozii din cupru nu se folosesc în soluri cu pH-ul mai mare sau egal cu 6;

- Electrozii din oţel zincat nu au restricţii de utilizare.

Pentru fiecare din cele trei cazuri, normativele recomandă secţiuni,grosimi, respectiv diametre minime ale electrozilor.

 

Acolo unde clădirile, elementele de rezistenţă ale clădirilor, sînt metalice sau conţin armătură metalică aflată în contact nemijlocit cu solul, priza de pămînt artificială se leagă cu elementele sus menţionate, pentru egalizarea potenţialului, altfel apar fenomene aparent dubioase şi nu tocmai de dorit.

Numărul de electrozi ai unei prize de pămînt nu este normat,pe baza caracteristicilor solului şi a caracteristicilor reţelei (instalaţiei) se face dimensionarea instalaţiei de legare la pămînt. Rezistenţa de dispersie a prizei de pămînt se măsoară, valorile mai mici sau egale cu patru ohm, certifică utilizarea prizei.În cazul valorilor mai mari de patru, se mai adaugă electrozi la priza în cauză.

Priza de pămint nu se măsoară cu voltmetrul, nu la maniera fază-priză de pămînt.

 

PS.În cazul prizelor cu electrozi verticali, adîncimea de montaj este de minim 600mm; acei 600mm, reprezintă adîncimea şanţului în care se bat electrozii.

[valer650]

am 3 prize cu circuite separate in aceeasi incapere.As vrea sa stiu daca trebuie sa merg cu trei conductori de impamintare ,din tablou pina la prize sau ma ramific din ultima doza.multumesc.