Vizitator Postat Decembrie 4, 2009 Partajează Postat Decembrie 4, 2009 Schema nu o am ca e prea simpla a stat numai in cap... este defazorul prezentat aici de curind cu 6n2p(am o gramada de 6n2p NOS si vroiam sa le gasesc o utilitate si el500-pl500 vre trei cutii de pantofi pline si o tirna cel putin de 6p3s-NOS,asa ca...) si doua finale amarite Rc la finale separat fiecare 510 ohmi/470uF, G2 270 ohmi fiecare conectate la +200v si Ua 320V,negativare automata clasa A, astai tot si nimic mai mult,uite pun aspectul fizic(in test),pun si o schema dar mie lene acum sa o desenez...Vroiam sa fac totul din cablaj(cu ceva ramforsari in zona trafuri)bineinteles sa fie ceva asa ieftin si usor de abordat...Initial fusese proiectat pt UL dar acum nu exista traf cu infasurari separate pt G2(fiind tensiuni diferite Ug2-Ua),in final va fi UL. Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 4, 2009 Partajează Postat Decembrie 4, 2009 ...Nu poti incerca si o imagine Lissajous la 1KHz, 20KHz si 50Hz?...Pot dar saptamina ce vine Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 5, 2009 Partajează Postat Decembrie 5, 2009 Uite c_au venit mai devreme...la 50Hz se vede o usoara pierdere de amplitudine si dif de faza ceva mai mare(nu am putut sa asigur o inductanta exagerata ca nu mai faceam NIMIC sus la 20khz)___dar la 20khz va spun eu ca merge impecabil chiar daca apare o usoara dif de faza(pt un transformator cu tole fe-si E16),cea mai ramas...schema,o sa o pun curind,cu toate ca nu e nimic deosebit....Am mai spus pe undeva pe forum____ UN AMPLIFICATOR FINAL CU TUBURI NU POATE SA MEARGA MAI BINE DECIT TRANSFORMATORUL LUI DE IESIRE ! (ma repet dar asta E !).Cu alte cuvinte schema este ultimul criteriu ce trebuie avut in vedere!,transformatorul de iesire fiind criteriul principal care dicteaza toate limitele____putem folosi o schema mai putin deosebita daca avem un traf de iesire bun____daca avem un traf de iesire prost putem folosi mama schemelor tot degeaba...____singurul artificiu pt calmarea trafurilor mai proaste fiind reactia pe traf(UL CATOD SAU G2),ori ce alta reactie negativa este aproape ineficienta in raport cu transformatorul de iesire !!!,eficienta reactiei de tip UL este deosebita ! in raport cu transformatorul de iesire mai ales la joase si la inalte acolo unde ne si intereseaza de altfel... ___Transformatorul de iesire este cel mai mare compromis ! dintr_un etaj final cu tuburi. Link spre comentariu
sebi_c Postat Decembrie 5, 2009 Partajează Postat Decembrie 5, 2009 Merge excelent la 20KHz! Aveti un traf de iesire foarte bun. Link spre comentariu
EmyRulz Postat Decembrie 5, 2009 Partajează Postat Decembrie 5, 2009 Intervin si eu un pic in acest subiect interesant de altfel, deoarece nu prea sunt de acord cu anumite afiramtii care s-au facut pe aici(si e pacat sa ramana asa). Legat de ce a afirmat sebi_c, un front rapid crescator nu are nicio treaba cu "jumatate de impuls dirac"(Daca ar fi sa definim "jumatate de impuls dirac" acesta ar arata tot ca un implus dirac, doar ca integrala sa pe tot domeniul ar fi 1/2 si nu 1), un astfel de semnal este mai degraba o treapta heaviside in jurul punctului de discontinuitate(ca pana la urma asta este treapta heaviside, o trecere bursca, discontinua, intre 2 valori constatnte. De aceea se si foloseste la caracterizarea raspunsului tranzitoriu, pentru ca ea forteaza sistemul sa treaca dintr-un regim stationar in altul).Acum legat de stabilitate, teoretic ea se poate evalua cu orice semanl marginit, in sensul ca daca iesirea este marginita atunci sistemul este stabil. Problema este ca intr-un caz asa de general este greu sa evaluam si gradul de stabilitate. Pentru asta, mai util este semanlul treapta decat impuls dirac. Raspunsul la impuls este functia pondere(a carei convolutie cu intrarea da iesirea - de aceea este important impulsul dirac, este foarte util dpdv teoretic in identificarea sistemelor, el fiind element neutru in raport cu operatia de convolutie). La treapta avem raspunsul indicial, din care putem obtine mult mai usor informatii legate de gradul de stabilitate masurand suprareglajul, perioada oscilatiilor amortizate etc. O unealta si mai buna, desigur, sunt diagramele in domeniul frecventei(bode, nyquist, nichols - din acestea extragem f usor marginea de faza, marginea de amplitudie- atentie, pentru o caracterizare completa a stabilitatii trebuie evaluate amandoua(adica marginea vectoriala), nu doar marginea de faza!). Foarte important este testul fara reactie. Daca un amplificator oscileaza fara reactie (margine de faza negativa), trebuie compensat sa nu mai oscileze fara reactie, adica i se modifica faza cu diferite mijloace, sa ajunga cu margine de faza pozitiva la amplificare zero dB. Dupa acest artificiu se trateaza ca orice amplificator care nu autooscileaza.Sunt de acord ca un amplificator care oscileaza fara reactie nu este ok, dar conceptul de margine de faza si amplitudine se aplica doar atunci cand vorbim de sisteme in bucla inchisa. Ceea ce vreau sa spun este ca un sistem care are marginea de faza mica nu neaparat oscileaza in bucla deschisa, dar in mod sigur va oscila in bucla inchisa. Criteriile lui Nyquist sunt facute pentru a evalua stabilitatea in bucla inchisa pe baza informatiilor sistemului in bucla deschisa. In bucla deschisa nu ne deranjeaza deloc daca iesirea are defazaj mai mare de 180grade cand amplificarea este >1! Ne deranjeaza doar cand vrem sa inchidem bucla de reactie. Si exista sisteme stabile in bucla deschisa(adica cu toti polii in semiplanul stang) care au defazaje mari. Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 5, 2009 Partajează Postat Decembrie 5, 2009 Domnilor de regula dezbaterile pur teoretice nu aduc servicii practice decit foarte greu si rar, o cale naturala este practica urmata (complectata) de teorie atunci cind ne impiedicam(practica cu suport=sprijin teoretic)...parerea mea...Sar putea sa plictisim audienta si sa devina greu de urmarit...Principal este sa avem realizari bune...iar atunci cind reusita e mai mica(slaba) sa descoperim teoretic si practic ce erori am comis(sa gasim remediu).Asa cum "Transformatorul de iesire este cel mai mare compromis" si cunostintele teoretice si practice trebuiesc balansate(pentru realizari bune si eficiente) tot un gen de compromis.Nu este suficient numai sa filozofam, mai "trebuie tinut si pistolul(letconul) in mina" de parte mai putin incinsa !vorba cuiva(care mi_a placut tare mult)... Link spre comentariu
EmyRulz Postat Decembrie 5, 2009 Partajează Postat Decembrie 5, 2009 De acord cu dvs, dar acesta este un forum public pe care se uita multa lume si daca ne apucam sa scriem teorii sau informatii eronate iarasi nu este bine, de aceea am intervenit. Link spre comentariu
sebi_c Postat Decembrie 5, 2009 Partajează Postat Decembrie 5, 2009 EmyRulz, asa cum spune si Valderama, sa nu teoretizam mai mult decat trebuie. Cand am spus de jumatate de impuls Dirac, am spus de fapt ca efectul nu este intocmai. Adica, saltul la Dirac (laplacian=1) este urmat de revenirea in pozitia zero cu efectul axat pe zero, pe cand la treapta (laplacian=1/s) nu mai are loc revenirea in zero ci asezarea pe palier a efectului. Efectul este produs de raspunsul circuitului. Oricum, si treapta si Dirac sunt teoretice, practic ele sunt asa cum stim, imperfecte. La stabilitate nu am incercat sa fac teoria ta, care nu are finalitate practica imediata in contextul de aici. Eu nu voi face un expozeu teoretic care nu poate fi verificat imediat ci aprecieri pe care le poate desprinde oricine cu un minim de cunostinte. M-am referit la criteriul de stabilitate Bode, mai simplu de evidentiat de oricine. Mare atentie: Bode se face la amplificatorul fara reactie! In esenta, un amplificator are doua componente functie de frecventa: amplificare (amplitudine) si faza, care sunt studiate la iesire fata de intrare. Putem masura ambele marimi la diferite frecvente si le punem pe un grafic. Faza se masoara cu Lissajous cel mai usor, sau direct prin comparatie (mai dificil la frecvente mari). Teoria este urmatoarea: Se inspecteaza cand faza ajunge la (180grade-45). Se citeste amplitudinea si se concluzioneaza ca reactia va putea reduce amplificarea pana la aceasta valoare, fara vreun risc de instabilitate. Daca amplificatorul oscileaza fara reactie, se compenseaza (avans sau intarziere de faza) sa numai oscileze (de ex. LM741 are o compensare inauntru pt asta). Dupa asta se poate proceda ca mai inainte. Daca se doreste o amplificare sub (180grade-45), atunci introduci compensari sa obtii ca la amplificarea respectiva sa ai conditia de stabilitate (180grade-45=135grade). Nyquist e bun pentru sisteme cu reactia pusa. E usor de aplicat la simulari, dar practic este extrem de dificil in practica (necesita instrumente vectoriale). PS. Dupa ce ai pus reactia poti sa faci din nou diagrama Bode sa vezi cum stai, adica daca ai estimat cum trebuie situatia. Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 5, 2009 Partajează Postat Decembrie 5, 2009 ... De aceea se si foloseste la caracterizarea raspunsului tranzitoriu, pentru ca ea forteaza sistemul sa treaca dintr-un regim stationar in altul) .... La treapta avem raspunsul indicial, din care putem obtine mult mai usor informatii legate de gradul de stabilitate masurand suprareglajul, perioada oscilatiilor amortizate etc... Sunt de acord ca un amplificator care oscileaza fara reactie nu este ok, dar conceptul de margine de faza si amplitudine se aplica doar atunci cand vorbim de sisteme in bucla inchisa. ...Chiar ma intrebam ieri daca mai merita sa intervin din moment ce parca pentru unii as fi scris in chineza...Ma bucur ca macar acum cineva mentioneaza si confirma in sfarsit ca exista ceea ce se numeste raspuns tranzitoriu si ca exista chiar si un raspuns tranzitoriu de tip oscilant amortizat, despre care eu am afirmat anterior ca el este cel vizibil pe palier in oscilograma 6P3S si am explicat de ce. In schimb, valderama pur si simplu isi batea joc de mine cand am scris asta mai sus, ca si cand ar fi auzit pentru prima oara de raspunsul tranzitoriu oscilant amortizat si ca amplificatorul lui este "altfel", fara vreo forma de raspuns tranzitoriu, nici macar pe sarcini reactive... Si nimeni nu a intervenit ... valderama insista ca el, prin acea masuratoare, confirma ceea ce a masurat Karpov, ceea ce este fals. In afara de faptul ca valderama sustine ca oscilatia amortizata de pe palier reprezinta "armonicele 4-5" ceea ce numai asta ar infirma masuratorile lui karpov unde A4 si A5 sunt la nivele reduse ce nu ar putea fi detectate in oscilograma, mai sunt si alte probleme, inclusiv legate de faptul ca o armonica cu pondere in THD nu poate avea un caracter amortizat precum este asa zisa lui "armonica 4-5"... Karpov a masurat tubul in montaj SE si nivelul armonicelor masurat in acele conditii (nu cele mai bune pentru acest tub) este intradevar mare, asa este. [nu asta incerc eu sa infirm, ci numai ca "masuratoarea" lui valderama nu demonstreaza neaparat acest lucru, fiind nerelevanta pentru THD]. Numai ca -si ceea ce este cel mai interesant- la 6P3S in SE armonica a 2-a este cea care este preponderenta, cu muuuult peste nivelul tuturor celorlalte armonici considerate la un loc, urmata (dar de foarte departe) de a 4-a, deci armonicele pare A2 A4 sunt cele care contribuie in mod determinant la acest THD mare, armonicele impare au o pondere in THD la 6P3S muuult mai redusa. Insa valderama masoara un etaj PP, nu SE! Asta inseamna ca practic armonicele pare vor fi la nivel mult mai redus decat in SE, o reducere chiar si de pana la 20 dB a armonicelor pare (in special cele de ordin inferior) fiind verosimila pentru un etaj atent realizat (ce in analiza dau acea distributie a nivelurilor armonicelor tipica pentru PP, de "dinti de fierastrau"). Din acest motiv, chiar Karpov recomanda in mod expres 6P3S numai pentru etaje PP! In consecinta, ceea ce mai ramane de masurat ca THD ar fi <2%, imposibil de masurat cu osciloscopul din foto, iar ceea ce se vede in foto nu poate fi folosit ca justificare pentru THD, ca sa nu spun ca este cu atat mai putin posibil de masurat diferenta de THD generate de tuburi care sunt si mai reduse decat THD al fiecarui tub. In plus, situatie cu totul neobisnuita (si eu zic ca este chiar gresita, este copacul din cauza caruia unii nu au vazut padurea si piatra aruncata de el in lac pe care unii dintre noi in mod gresit s-au repezit sa o scoata la suprafata), valderama efectueaza o masuratoare de THD utilizand semnal dreptunghiular, ceea ce in practica nu se utilizeaza, deoarece mascheaza armonicele generate de elementul activ! In aceasta situatie, armonicele impare de niveluri deja mici generate de neliniaritatea tubului (si care in masuratorile lui Karpov sunt <<1%) sunt mascate de armonicele impare de nivel foarte mare caracteristice semnalului dreptunghiular. Deci, daca armonicele pare sunt atenuate de simetria configuratiei PP iar cele impare sunt mascate datorita utilizarii si prezentei semnalului dreptunghiular, atunci intrebare: Ce mai ramane relevant ca THD in masuratoarea lui valderama? Este raspunsul din imagini un raspuns tranzitoriu oscilant amortizat sau efectul sarcinii reale complexe date de transformator si nu neaparat efecte ale THD generate de elementul activ? Domnilor, subiectul topicului sunt distorsiunile armonice la 6P3S determinate prin masuratoare cu semnal dreptunghiular si osciloscop analogic, in speta interpretarea unei oscilgrame prezentate de valderama. Unele observatii facute mai sus legate de faza armonicelor nu sunt relevante, deoarece THD reprezinta o marime scalara, masurata -de exemplu prin analiza spectrala- scalar: un analizor spectral masoara valoara amplitudinii fiecarei componente spectrale fara a lua in consideratie faza ei relativa (exista totusi si unele analizoare care fac ceva mai mult). La fel se masoara THD cu distorsiometrul, cu voltmetrul selectiv sau cu receptorul de masura, faza armonicelor nu importa in aceste masuratori de THD! valderama, pana acum orice observatii la obiect si la subiect le-ai tratat cu aroganta si chiar jigniri, fara a raspunde la ele tot la obiect... Parerea mea este ca initial ai vrut "sa pui pe tapet" ceea ce (numai) tu crezi ca ar fi o mare descoperire, adica masurarea THD in modul acela, asteptandu-te (si acesta cred eu ca a fost motivatia puternica) la urale de genul "Stima noastra si mandria / Valderama - Romania!". Numai ca, detectand unii problemele, s-a intamplat cu totul altfel decat te asteptai, in loc de Congresul al XV-lea s-a produs o lovilutie (ca tot se apropie aniversarea)... De aceea ai insistat de mai multe ori sa scriem numai la subiect in timp ce ai dispretuit orice observatie pertinenta la subiect ce conducea la alte concluzii decat ceea ce urmaresti tu, fara a le comenta la obiect, si in acelasi timp ai permis orice alt comentariu care nu te critica, inclusiv de-al tau si chiar si off-topic... De aceea a ajuns topicul la transformatoare, defazaje, margine de faza, etc. valderama, afirmatia ta ca tu nu ai nevoie de analizoare spectrale, FFT, distorsiometre pe motiv ca tu ai sti sa masori THD utilizand semnal dreptunghiular si osciloscopul acela din foto, reprezinta o enorma penibilitate in practica masuratorilor in electronica, mai ales in cea audio. Parca si vad in foto la tine, langa osciloscopul acela, un analizor Audio Precision System Two, un UPV sau UPD de la Rohde Schwarz, un analizor spectral FSU, un distorsiometru UPA3 si toate tinute sub masa si apoi aruncate la gunoi, ca sa masori tu altfel THD, cu osciloscopul acela si semnal dreptunghiular... Pe cand si o masuratoare THD cu semnal in dinti de fierastrau? Dar ai grija sa fie dinti de fierastrau cu ceaprazul bun, nu orice! Daca nu are ceaprazul bun, du generatotul la un "mester", dar nu la un electronist ci la un "specialist in amplificatoare audio cu tuburi", absolvent si doctorand al "Universitatii de Amplificatoare Audio cu Tuburi" si care o sa-l faca sa nu aiba in spectru nici o componenta peste 20 kHz, deoarece asa cum mi-ai afirmat odata (in mod penibil) intr-un alt topic, aceste componente nu te intereseaza si le ignori in audio, pentru tine ele nu exista... (in timp ce acum sustii ca masori "armonica 4-5" a semnalului de 10 kHz)... Succese pe ramura! Link spre comentariu
sebi_c Postat Decembrie 5, 2009 Partajează Postat Decembrie 5, 2009 Imi cer scuze pentru teoria asta, dar m-am straduit sa extrag ceva cat se poate de practic sa lamuresc marginea de faza. Poate foloseste cuiva!Pun doua imagini imagini simulate de la urmatorul amplificator cu GU17. In prima imagine este diagrama Bode (amplitudine, faza). Marginea de faza este 180grade-FI. In prima imagine este amplificatorul fara reactie, fara compensare. "Amplificare minima" stabila fara nici o interventie este cam 38dB, unde mf=45grade, asa cum spune teoria. Eu vreau 30dB si se vede ca mf=25grade, adica nu tocmai stabil. Atunci compensez amplificatorul si obtin imaginea a doua unde mf=75grade. Se vede ca am introdus un pol pe la 400KHz (10K+10pF de pe rezistenta de reactie, asa cum ii place lui Valderama). Imaginea este a amplificatorului fara rezistenta de reactie care reduce amplificarea la 30dB.Practic, ar fi interesant sa fac toate aceste masuratori cand amplificatorul este gata. E mai dificil sa masor faza, dar cu o eroare de 5% cred ca se poate.PS: Acolo unde am scris "oscilatie sigura", este A=20dB si mf=0. Asta inseamna ca daca vom forta 20dB din circuitul de reactie, precis vom avea un amplificator-oscilator. Intre aceasta margine de faza si mf=45, stabilitatea nu e tocmai sigura. Link spre comentariu
sebi_c Postat Decembrie 5, 2009 Partajează Postat Decembrie 5, 2009 Traian B, recunosc ca nu am citit tot topicul, dar tonul dvs. nu este chiar politicos. Sa nu judecam modul de perceptie al unora care, chiar cu mijloace putine au demonstrat implicare in domeniu si realizari destul substantiale.THD este numai pt semnale sinusoidale, si atat. Ca poti trage niste concluzii globale exacte folosind anumite metode, sincer, nu m-as hazarda sa fac aprecieri. Eu chiar am masurat distorsiuni, dar folosind o scula cu DSP(FFT), cei drept pentru frecvente de pana la 200..300Hz, dar m-am multumit si cu atat.Referitor la analiza cu semnal dreptunghiular, pentru a fi corecti in aprecierea acestui test, trebuie facut ca dreptunghiul sa mai fie dreptunghi si la iesire, astfel poate fi util doar sa observam ce armonici mai trece prin amplificator. Nu poti sa mai observi corect eventuale probleme de stabilitate care se manifesta, fiind amestecate cu probleme de faza sau lipsa armonici. Daca chiar vrei sa observi acest lucru, excita amplificatorul cu dreptunghi de 1KHz si lupeaza fronturile si inceputul palierelor. Atunci poti sa depistezi pe unde esti cu stabilitatea. La amplificatoarele de aici nu cred ca este o problema de stabilitate. Chiar sunt surprins de defazajele realtiv mici pentru un amplificator fara reactie.Altfel, chiar daca vrei sa faci un test adevarat, trebuie ridicata caracteristica Bode si aplicata teoria asta practic. Determini marginea de faza si gata. Alte metode vectoriale sunt destul de dificil de abordat pentru regim amator. Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 5, 2009 Partajează Postat Decembrie 5, 2009 ...Ce mai ramane relevant ca THD in masuratoarea lui valderama? Este raspunsul din imagini un raspuns tranzitoriu oscilant amortizat sau efectul sarcinii reale complexe date de transformator si nu neaparat efecte ale THD generate de elementul activ?... Afirmatiile dumneavoastra ma determina sa cred ca:__ sigur NU ati facut in viata dumneavoastra de pina acum un transformator de iesire pentru audio fregventa !.(va situati total in afara problemei semnalate). __"raspuns tranzitoriu oscilant amortizat sau efectul sarcinii reale complexe date de transformator" sa modificat substantial in prezenta altui element activ= elementul activ are o pondere enorma=majora in situatia practica data.(lucru de care toti cei rau intentionati fac abstractie, ca asa vor ei ! in schimb sugereaza instabilitate si tot ce doresc ca de !, atit pot). __ori ce aparitie suplimentara pe acel palier de semnal dreptunghiular in final cind voi determina THD va avea un cuvint greu de spus. ASTEPT KW AIA DE AF convertiti-obtinuti din RF CRED CA ATIT PUTETI ! Sa fiti sanatos ! Link spre comentariu
Depanatoru Postat Decembrie 5, 2009 Partajează Postat Decembrie 5, 2009 Ma bucur ca a mai observat cineva ( Traian B ) ca masurarea sau aprecierea distorsiunilor armonice din raspunsul la semnal dreptunghiular al amplificatorului e o prostie , parca vorbeam singur ... Unii tin prea mult ciocanul de lipit in mana si nu cunosc mai deloc teoria . Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 5, 2009 Partajează Postat Decembrie 5, 2009 Desigur ca e o prostie atunci cind limita se situeaza prea jos...si totul se bazeaza pe pura filozofie...practica lipsind cu desavirsire...ca inca nu se vede nimic... Link spre comentariu
EmyRulz Postat Decembrie 5, 2009 Partajează Postat Decembrie 5, 2009 Cand am spus de jumatate de impuls Dirac, am spus de fapt ca efectul nu este intocmai. Adica, saltul la Dirac (laplacian=1) este urmat de revenirea in pozitia zero cu efectul axat pe zero, pe cand la treapta (laplacian=1/s) nu mai are loc revenirea in zero ci asezarea pe palier a efectului. Efectul este produs de raspunsul circuitului. Oricum, si treapta si Dirac sunt teoretice, practic ele sunt asa cum stim, imperfecte. Din pacate nu e asa cum spui(sau modul tau de exprimare lasa asta de inetels)! Impulsul Dirac nu are un "salt si revine" asa cum sugerezi tu in textul de mai sus! El este zero peste tot iar in punctul 0 are o valoarea nedefinita(e o distributie). Proprietatea esentiala este ca integrala sa (de la - inf la +inf) este 1 - deci impulsul dirac NU este un salt. Poti sa te gandesti la el ca la un dreptunghi care are o latura x(pe axa timpului) si inaltimea 1/x. E clar ca aria este 1 iar impulsul dirac se obtine facand ca x sa tinda la 0. Treapta unitara intr-adevar are un salt din 0 in 1 si ea este integrala impulsului dirac. Legat de laplacian, cred ca vroiai sa spui "Transformata Lapalce" deoarece Laplacianul este altceva(un operator diferential). Eu cred ca nu strica sa incercam sa folosim cat mai corect conceptele teoretice in discutii, deoarece "pocirea" lor poate duce la confuzii. La stabilitate nu am incercat sa fac teoria ta, care nu are finalitate practica imediata in contextul de aici. Eu nu voi face un expozeu teoretic care nu poate fi verificat imediat ci aprecieri pe care le poate desprinde oricine cu un minim de cunostinte.M-am referit la criteriul de stabilitate Bode, mai simplu de evidentiat de oricine. Mare atentie: Bode se face la amplificatorul fara reactie! Iarasi confuzie. Nu exista "criteriu bode" exista diagramele bode(pe care le stie toata lumea de amplitudine si faza). Criteriul de stabilitate pe care il stim cu totii si la care ai facut si tu referire mai devreme este criteriul lui Nyquist(el are mai multe formulari e adevarat - alte criterii, total diferite, sunt Hurwitz, Lyapunov etc).La aceelasi criteriu m-am referit si eu. Afirmatia in rosu este corecta, amendamentul meu era ca un sistem in bucla deschisa, chiar daca are MF<0 nu este neapart instabil in bucla deschisa, asa cum ai spus tu mai sus: Daca un amplificator oscileaza fara reactie (margine de faza negativa).... Adica daca un amplificator are margine de faza negativa NU inseamna ca e instabil in bucla deschisa. Inseamna doar ca SIGUR E instabil in bucla inchisa. Teoria este urmatoarea: Se inspecteaza cand faza ajunge la (180grade-45). Se citeste amplitudinea si se concluzioneaza ca reactia va putea reduce amplificarea pana la aceasta valoare, fara vreun risc de instabilitate. Daca amplificatorul oscileaza fara reactie, se compenseaza (avans sau intarziere de faza) sa numai oscileze (de ex. LM741 are o compensare inauntru pt asta). Aceeasi confuzie. La op-ampul respectiv(si alte amplificatoare) compensarea NU este pentru a stabiliza amplificaotrul in bucla deschisa(adica ampliful nu oscileaza in bucla deschisa neaparat) ci pentru a asigura ca va fi stabil in bucla inchisa. Nyquist e bun pentru sisteme cu reactia pusa. E usor de aplicat la simulari, dar practic este extrem de dificil in practica (necesita instrumente vectoriale). Vezi mai sus. PS. Dupa ce ai pus reactia poti sa faci din nou diagrama Bode sa vezi cum stai, adica daca ai estimat cum trebuie situatia. Foarte corect aici. P.S. - acum am vazut, in penultimul tau post ai explicat foarte corect fenomenul, totusi amendamentele anterioare raman valabile. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum