Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Radioreceptor Cosmos. versiuni


whitesnake

Postări Recomandate

buna ziua si la multi ani tuturor de 1 decembrie, ziua nationala a romanilor. ca tot am discutat despre mamaia, gloria, m-am gandit sa dezbatem putin si aparatul de radio cosmos. cate versiuni cunoasteti ca s-au fabricat? am schemele de la cosmos 5 si cosmos 7 prin bunavointa unui coleg de forum. intre versiunile 5 si 7 nu am vazut diferente la partea de radio propriuzisa, doar etajul final audio difera. cosmos 5 e pe germaniu, cosmos 7 pe siliciu. mai am schema de la cosmos 3 luata de pe proradioantic. acolo am vazut diferente si la partea de filtre de intrare pe unde scurte, la bobinele oscilatoarelor locale (lipsesc rezistentele de amortizare), apar diferente si la valorile componentelor din etajul de frecventa intermediara. daca domnul care m-a ajutat cu schemele imi da voie sa le public pe forum, putem sa dezbatem putin care ar fi cea mai buna varianta. de asemenea daca in afara de versiunile 3, 5, si 7 s-au mai produs si altele, putem discuta despre ele.

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 67
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • doru3160

    9

  • kripton

    8

  • +_Florin_+

    7

  • whitesnake

    7

Am un cosmos 7 recent cumparat din "ocska", piata de vechituri din Arad... dar nu am schema, pliant, etc. si nici poze facute inca... Asa, arata bine... dar nu stiu cum functioneaza.... inca...Ar fi interesant de inventariat seria de la 1-7 (sau mai mult), cu diferentele constructive etc....

Link spre comentariu

Toate aparatele din familia ''cosmos'' au fost echipate cu un nou tip de condensator variabil de 2 x 296 pF. prevazut cu demultiplicator si dielectric solid . Bine gandit , s-au intalnit totusi nenumarate cazuri de strapungere a dielectricului manifestata prin zgomote la actionarea condensatorului , defect datorat nefinisarii placutelor de la rotor .

Link spre comentariu

Schema este clasica, observ la amplificatorul de FI solutia cu filtru triplu de banda pe 455kHz urmat de un amplificator aperiodic cu 2 trz si apoi iar filtru simplu. Este cea mai buna solutie in cazul receptoarelor MA si presupun ca avea performante bune pe unde scurte. Mi se pare totusi un neajuns faptul ca nu are condensator in paralel cu CV-ul oscilatorului, pt acord fin atat de necesar pe US. Gloria sufera de aceeasi "boala". Dupa parerea mea orice receptor echipat cu US ar trebui sa aiba asa ceva.In rest, etaj SF clasic si AAF de asemenea.Daca calitatea claviaturii este buna, pare un receptor bun.L.E. Presupun ca multa lume asculta "Europa Libera" pe aceste receptoare :rade: Ma mir ca Tovarasu' accepta productia de aparate cu unde scurte. :)

Link spre comentariu

Calitatea receptiei pe US a acestui aparat e modesta. Se modifica frecventa de lucru daca apropii mana de antena telescopica. De altfel, la toate aparatele cu tranzistoare produse in Romania inainte de '89, realizarea unui circuit de receptie ( ARF, mixer, oscilator ) in US performant a fost o problema mare.Sensibilitatea receptoarelor in US cu tranzistoare este inferioara celor cu tuburi datorita impedantelor mici de intrare ale mixerului ( construit cu bipolar ) si lipsei ARF-ului. Desi cateva variante de receptoare au inglobat ARF in sectiunea de MA cu FET ( cum ar fi radiocasetfonul Stereo Spatial ), ele sunt inferioare din punct de vedere constructiv ( claviatura de calitate slaba, CV cu dielectric solid- cu Q inferior CV cu dielectric aer , lipsa acordului fin in US ) celor cu tuburi. De aceea Europa Libera se receptiona mult mai bine la receptoarele cu tuburi electronice ( desi schemele nu erau deloc complicate fata de cele cu tranzistoare ). Un receptor cu tuburi cu minim 2-3 game de US si scala construita corespunzator ( scala mare ) si fara ARF ( cu ECH81 pe post de mixer-oscilator ) - de exemplu Enescu , e mai sensibil pe US decat un receptor cu tranzistoare ( un Gloria, sau Bucur ).Exceptie la regula ar putea face aparatul tranzistorizat fabricat la Electronica Industriala, Rx2001 care pe US e cu dubla schimbare de frecventa. Orcium constructia e butucanoasa, un receptor profesional din vest din aceeasi perioada bate la fund varianta romaneasca. Singurul merit al romanilor e ca rx2001 s-a construit aproape integral cu piese romanesti. Integratele folosite sunt copii ale celor din vest.

Link spre comentariu

Pe US aparatul lasa de dorit, mai ales la stabilitate in aceasta gama , comparativ cu orice ''vechitura '' cu tuburi , ziua, rareori se putea receptiona postul mentionat. A avut cautare fiind un receptor mic si rezistent la cazaturi , fiind o companie comoda la bucatarie si in locuri unde spatiul era redus . Un alt produs fabricat o data cu acest radioreceptor a fost difuzorul sau ( acest tip s-a folosit mai tarziu la aparatele ''Solo'' ), echipat cu magnet ticonal . A fost un difuzor reusit ( cel cu orificiile circulare in spatele membranei ) , desi voluminos ,( magnetul ) ca ''performante '' acustice , cred ca a fost cel mai reusit difuzor de mici dimensiuni ( ma refer la diametru ) fabricat la noi . Interesant a fost faptul ca s-au gasit din belsug si in comert.Iata documente insotitoare ale receptorului ''cosmos 3 '' :

Link spre comentariu

atasez schemele pe care le am, cosmos 3, cosmos 5 si cosmos 7. au existat cumva variante intre cele enumerate aici? anume cosmos 1, 2, 4, 6?din scheme reiese ca versiunile 5 si 7 sunt indentice pana la etajul audiofrecventa. la cosmos 3, spre deosebire de versiunile 5 si 7, difera modul de realizare al blocului de bobine la unde scurte. de asemenea nu are rezistente de amortizare pe bobinele oscilatorului local ca la 5 si 7. cosmos 3 are cuplata baza lui T1 la blocul bobinelor de acord prin capacitor, cosmos 5 si 7 mai are inseriata o rezistenta de 56 ohm pe acest circuit. comparand aceste 3 scheme care versiune considerati ca e mai buna?

Link spre comentariu

topicul se duce incet incet in jos si i se pierde urma. putem continua discutia despre versiunile cosmos? care dintre cosmos 3 si 5(7) credeti ca ar fi mai buna la partea de unde scurte?

Link spre comentariu

Am un cosmos 7 recent cumparat din "ocska", piata de vechituri din Arad... dar nu am schema, pliant, etc. si nici poze facute inca... Asa, arata bine... dar nu stiu cum functioneaza.... inca...Ar fi interesant de inventariat seria de la 1-7 (sau mai mult), cu diferentele constructive etc....

Daca nu ati gasit schema-pliantul pt Cosmos 7 , va trimit eu unul . Luni puteti sa-l luati . Multa stima .
Link spre comentariu

topicul se duce incet incet in jos si i se pierde urma. putem continua discutia despre versiunile cosmos? care dintre cosmos 3 si 5(7) credeti ca ar fi mai buna la partea de unde scurte?

O antena telescopica are capacitatea echivalenta in jur de 10 pF. Rezulta ca se poate cupla direct la circuitul oscilant de intrare (Cosmos 3 si 5). Semnalul se culege inductiv. Este de asteptat ca la conectarea unei antene lungi la antena telescopica sa fie perturbat acordul pe post. Condensatorul de 10 pF micsoreaza aceasta influenta nefasta. Deci nu este de blamat proiectantul daca noi modificam conditiile de lucru. Influenta se exclude numai daca se adauga un etaj amplificator intre antena si primul tranzistor.Ulterior, la Cosmos 7, s-a realizat alt circuit de intrare pe unde scurte: antena telescopica cuplata puternic cu bobina de intrare (470 pF), iar circuitul oscilant este cuplat magnetic, dar si slab capacitiv (6,8 pF), in incercarea de a obtine un factor de transfer cat mai ridicat si constant in banda. Semnalul se culege, de data aceasta, direct din circuitul oscilant, printr-o priza pe bobina, pentru adaptare cu impedanta de intrare a tranzistorului.
Link spre comentariu

Sigur ca adaugarea unui etaj amplificator RF cu 1 trz. ar fi imbunatatit substantial sensibilitatea pe scurte si influenta corpurilor din jur asupra stabilitatii receptiei. Spunea cineva ca la receptoarele romanesti realizarea unui circuit de receptie performant pe US a fost o mare problema. Un ARF simplu crestea nesemnificativ costul de productie, de aceea cred ca nu s-a vrut sau nu si-a dat nimeni interesul la vremea respectiva.Existau parca tranzistoare cu efect de camp pe vremea aceea, de ex BF245 cu avantajul impedantelor mari de intrare, ar fi putut fi o solutie. Prin anii 87 (eram in cls a 4-a) aveam permanent in buzunar un aparat "RIC", daca isi mai aminteste cineva de ele, echipat cu astfel de tranzistori.

Link spre comentariu

Specialisti in acea vreme au existat destui,si pasionati,in schimb "interesul"era de a receptiona posturile nationale,mai putin cele de afara,unde se putea asculta si altceva decat oda partidului ,si stirile "editate"de regim,de asta nici nu si-au batut capul prea mult cu gama de US,care a fost introdusa mai mult in scop comercial pe aceste aparate,decat scop functional...de asta nici nu au prea avut succes de piata aceste aparate,erau prea mari pt un aparat de buzunar,si prea mici pt unul stationar,cu performante pe masura.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări