Radioreceptor Gloria, versiuni

[kog]

traful s-a ars din cauza ligheanului cu apa...

[augustin87r]

Dl. Doru,De ce are Gloria Nova scala asa de scurta? Eu am un Gloria S care are scala tot scurta, dar pentru ca are CV gen Cosmos. Al dvs vad ca are CV cu aer, cum aveau toate Gloriile. De ce are totusi scala asa scurta, ca doar nu o avea un sistem invers decat reductorul ?

[kripton]

Salut,Este o poza cu C.v . de la ''cosmos" la subiectul respectiv pentru comparatie . Reductorul are aproximativ acelasi raport , difera diametrul tamburilor . ( cer scuze lui < doru 3160 > ca am raspuns dar nu aveam somn ).

[ChRS]

E prima data cand aud de gloria nova, sau de gloria plus, de gloria S am auzit, oricum am 3 glorii: gloria1, 3, 4, dar sincer sunetul e mult mai bun la gloriile cu finali pe germaniu decat la gloria 4 cu finalii pe siliciu. Am realizat conversia la gloria 3 la blocul de UUS pe banda vest plus mici modif, cum ar fi, indicator de acord pus in locul butonului de lumina (de fapt e un led care daca il apas se aprinde si lumina) apoi am facut legaturile de la intrerupator alimentare la butonul de caf (cafu l-am pus pe automat) si i-am schimbat potentiometrele alea vechi cu potentiometre noi cu model nou cu zimti pe margine (a trebuit sa modific si butoanele).

[kripton]

Salut,Aveti perfecta dreptate in legatura cu acustica . Diferenta mentionata de dvs. se observa clar si la alte tipuri de aparate ( in special "Pacific" ). Am crezut initial ca difera materialul lemnos din care sunt confectionate casetele dar apoi am realizat ca si la casete din material plastic sunt diferente evidente .

[doru3160]

Ar fi multe de spus,diferente au fost in principal pt ca nu se "respecta reteta"de la un exemplar la altul,ca de ex la condensatorii din corectiile de ton,unele au 2n2 altele 3n3 si exemplele pot continua,chiar si intre difuzoare exista diferente in functie de cat de rigide sunt suspensiile,respectiv in functie de ce materiale au avut pt lotul respectiv,intre 2 exemplare cu finalul pus la punct(germaniu amandoua) dupa toate canoanele(generator,osciloscop,voltmetru electronic...)exista diferenta fina la ureche,am patit asta zilele trecute,cand a trebuit sa schimb difuzoarele intre ele ca sa constat ca de aici era diferenta...Cat despre scala scurta de la Gloria Nova,imi aduce aminte de povestea cu Scufita Rosie...de ce ai urechile asa lungi? chiar nu-mi explic de ce au facut-o mai scurta,in detrimentul acordului pe US,dar cred ca au vrut sa obtina o fata noua,pt ca tehnologic vorbind,mare economie nu au facut,s-a marit suprafata vopsita la scala,sfoara e de aceeasi lungime,doar tamburul e ceva mai mic in diametru,da' nu cred ca asta a fost principala cauza de modificare,cred ca au avut in vedere doar aspectul si obtinerea unui aparat cumva diferit de precedentele.La Gloria S finalul e cu TBA790T(echivalent cu TBA810,dar mai slabut),pe MA merge bine,dar ca de obicei trebuiau sa dea cu batul in balta,la blocul de UUS au facut o mare magarie,in sensul ca nu l-au mai ecranat,si condensatorul variabil e cu dielectric solid,ca cel de Cosmos,cu demultiplicare,oricat am tras de reglaje si imbunatatiri,nu am ajuns la performantele unui Gloria 1 (full option,de Electronica,primele tipuri)Asta e,cine are un Darclee,stie cam ce gaseste in majoritatea sasielor romanesti,cine are o Glorie,habar nu are cate tipuri au fost si ce va gasi in fiecare in parte

[+_Florin_+]

Desi teoretic, d. p.d.v. al tranzistoarelor nu exista o teorie solida pt a explica diferenta dintre sunetul amplif audio pe germaniu si cele pe siliciu, cert este ca cele pe germaniu suna mai bine in toate cazurile Am avut inclusiv 2 radiocasetofoane auto "Blaupunkt" pe germaniu - rusine mie ca le-am defrisat - care aveau un sunet mult mai cald, moale si placut decat cele moderne pe siliciu care suna mai "intepat" si metalic, desi sunt mai performante ca putere si pe partea radio.O explicatie ar fi topologia schemelor mai vechi, unele valori la corectia de ton - cum spunea si Doru - dictate de impedantele usor diferite, posibil si difuzoarele. Dar in cazul meu, diferentele s-au constatat pe aceleasi difuzoare cu care era echipat un "Ford" care l-am detinut pana nu demult.L.E. Sunetul metalic se datoreaza distorsiunilor crossover specifice unui curent mic de mers in gol la clasa B. Am constatat practic ca trz pe germaniu se ambaleaza termic mult mai usor decat cele pe siliciu si curentul de mers in gol se mareste mult la cald, cu toate masurile de compensare termica care se iau. Clasa reala tinde spre AB iar sunetul metalic dispare. Poate fi o explicatie foarte plauzibila.

[feri.visky]

Este foarte adevarat... Audiofilii, atunci cand ajung sa combine tuburile electronice cu dispozitive semiconductoare prefera germaniul...

[ChRS]

Ceea ce-mi place la schemele cu tranzistoare pe Ge., este faptul ca sunt mai simple (asa le vad eu) decat alea pe Si. Pacat ca tran. pe Ge., nu prea se mai gasesc in magazine.

[+_Florin_+]

Schemele pe germaniu au o topologie specifica anilor '70 in materie de amplificatoare audio si intr-adevar sunt mai simple. Tocmai aceste scheme clasice si simple suna bine si din cauza "vitezei mari" a amplificatorului (slew - rate) specifice unor configuratii minimale ale schemelor.De exemplu, reactia negativa globala si puternica pe mai multe etaje este de evitat deoarece inrautateste parametrul slew - rate, desi are unele avantaje majore in ce priveste distorsiunile si curba de raspuns a amplificatorului.Aceste avantaje se pot obtine si cu reactii negative LOCALE pe fiecare etaj, pastrand bun parametrul mai sus mentionat.Curentul mare de mers in gol al finalului de asemenea aduce un plus de calitate sunetului, dupa cum am explicat intr-un topic anterior.Trz cu Ge nu se mai fabrica deoarece tehnologiile au evoluat mai simplu si mai rapid pentru siliciu.

[ChRS]

Ca bine zici Florin, singura deficienta la aceste amplificatoare este ca daca sunt montate pe radiouri portabile, consuma mult curent, un exemplu bun ar fi Solo 100, care avea finalii Ac-uri180, din cate tin minte, dar calitativ se auzea mai bine ca un Iris. O intrebare am si eu, nu am intalnit termenul de Slew-rate, ai putea sa-mi explici ce inseamna? Multumesc.

[+_Florin_+]

Parametrul slew-rate inseamna "viteza de crestere a impulsului" la iesire si se masoara in V/uS (volti / microsecunda). Acest parametru caracterizeaza raspunsul amplificatorului la semnal dreptunghiular, cu alte cuvinte exprima capacitatea acestuia de a amplifica cat mai nedistorsionat semnale cu fronturi abrupte.Un ampl. cu viteza mare suna mult mai placut. Un slew - rate ridicat se obtine utilizand scheme mai simple, cu o anume topologie, fara reactii negative globale puternice (de la iesire direct la primul etaj amplificator), folosind tranzistoare finale si driver rapide (cu frecv de tranzitie cat mai ridicata) si ar mai fi multe de spus in ce priveste topologia schemei.

[ChRS]

Am inteles, multumesc mult pt. raspuns.

[nostrom]

Cred ca faceti o gluma daca aduceti in discutie parametrul SR la un radio gen SOLO etc.

[doru3160]

Cred ca faceti o gluma daca aduceti in discutie parametrul SR la un radio gen SOLO etc.

Erau doua chestiuni total diferite,SR la germaniu,si consumul la mers in gol la solo,iris...simte si tu atmosfera Craciunului, nu mai fi asa "scortos"