Radioreceptor Gloria, versiuni

[doru3160]

 

 

Un element interesant din componenta "Gloriei auto" pe care o detin ('72 cred) este puntea redresoare. Se vede in partea de jos a pozei, cea metalica aurie. Nu scrie nimic pe ea si nu am mai vazut ceva asemanator. Sa fie vorba de o punte cu germaniu fabricata la noi?

Mai repede as crede ca e o punte cu seleniu,au existat formatul ala,din 4 placute cu seleniu,iar partea aurie de care spui,e o tabla otelita ce le tine presate intre ele...posibil sa ma insel,nu se vede prea bine in poza,dar o sa caut o astfel de punte pe la mine,si cu putin noroc,posibil sa o si gasesc.Si sigur e din 1974 cel mai devreme,in 72 nu visam sa producem asa ceva. Majoritatea erau gri sau albastru deschis,insa sigur trebuie sa aiba ceva marcat pe ea,poate pe partea care nu o poti vedea(macar plusul si alternativul...),si cele pe care le-am avut eu,nu erau romanesti,cel putin din marcaj nu reiesea acest aspect.Nu are nici o piesa pe care sa fie marcata o data de fabricatie?(ma refer la aparat in sine,nu la punte)

 

In vremea respectiva, tata voia sa asculte Radio Oltenia Craiova, dificil de receptionat in bloc de beton in RM.VL. .

Mare noroc a avut ca erau scumpe,altfel,constata ca a dat banii degeaba...la mine de cum ma indepartez de geam mai mult de 1m e tare cuminte,nu mai zice nimic

[+_Florin_+]

Nu are nici o piesa pe care sa fie marcata o data de fabricatie?(ma refer la aparat in sine,nu la punte)

Are piese cu diverse date de fabricatie si de aici deruta: condensatori PMP din'71 (0.01uF/250V cubici), are si unii cilindrici, tot neelectrolitici din '72, doar doi electrolitici erau din '74 si nu stiu daca au fost schimbati cu ocazia vreunei depanari sau au fost de la inceput. Spun asta pentru ca i-am schimbat si eu, nu mai erau ok.Aparatul nu mai avea nici o serie/inscriptie cand l-am cumparat, asa ca data fabricatiei ramane o enigma oricum undeva intre '71 ... '75.Referitor la punte ai dreptate, studiind-o mai cu atentie am observat ca este ca un sandwich de placute tinute presate de acea tabla otelita aurie. Eu exclusesem varianta seleniului deoarece stiam (eronat se pare) ca nu se foloseste la tensiuni mici, doar la tuburi si nici acolo nu am intalnit vreuna, doar EZ80-81 sau siliciu.

[doru3160]

Poate daca prinzi o camera mai buna decat cea de la telefon,sa-i dai difuzorul jos si sa faci o poza fata verso la aparat,personal am mari indoieli ca Electronica a produs tipul asta in 71 si l-a distribuit doar la "protocol"vreme de 3-4 ani,pana au aparut pe piata...poate ne formam o idee ce si cum e original si ce nu.Banuiesc sub capacul central de la baterii, nu mai are timbrul cu seria de fabricatie...sub segmentul mic prins in surub,acolo unde e si mufa auto,cele de Electronica aveau lipit un timbru,care la majoritatea a rezistat destul de bine pana la primul set de baterii care au curs...la al meu de ex.sunt putine ore de functionare la baterii,majoritatea orelor de functionare au fost la retea,si banuiesc multi l-au folosit ca si stationar.In alta ordine de idei,amplificatorul de Gloria a fost o sursa de inspiratie pt mine in anii 76-77 si am ciocanit dupa aceeasi arhitectura un amplif ce avea ca finali EFT250,mai tarziu ASZ18,iar ca prefinali AC180K-181K...scoteam la vremea aia cca 10-15W,si eram tare incantat de felul cum suna.

[+_Florin_+]

O sa-i fac o sedinta foto mai amanuntita cu o camera performanta sa ne putem da seama ... Daca zici ca au aparut pe piata in '74 ...'75, poate ca atunci o fi fost construit, condensatoarele este posibil sa fi fost fabricate cu un an-doi inainte. Oricum, modelele de condensatoare la care ma refer se intalnesc si la aparatura cu lampi, mult mai veche. Daca s-ar mai gasi tranzistoare cu germaniu as face si eu un amplificator dupa arhitectura Gloriei cu AC -uri si ASZ18. Si tranzistoarele AD151/152 sunt foarte "simpatice", dar ... lipsesc cu desavarsire

[Ouletz]

Aparatului meu de tip Gloria S ii lipsesc capacele de jos de la baterie si siguranta. Din pacate, din cauza bruiajelor din bloc. functionarea pe unde medii este afectata iar pe baterii nu put conta, pentru ca lipsind capacul nu le pot tine in aparat.Rog frumos, daca are cineva timp si bunavointa sa posteze o poza cu acele capace, pentru a putea sti ce sa caut in targul local sau sa incerc sa improvizez ceva din plastic.Sincere multumiri!

[radianr]

Salut.Capacele mari sunt identice. Sunt fixate in carcasa de capacul cel mic care este prins de carcasa cu un surub.Toate capacele sunt in acelasi plan.

[Ouletz]

Iti multumesc mult, Radianr pentru pozele cu capacele Gloriei.Nu stiam ca sunt trei. Toate imi lipsesc. Cel mai probabil voi improviza ceva, pentru a tine bateriile in el.

[doru3160]

La Gloria S au simplificat lucrurile,au pus capace din 2 parti,si se pot reface din 2 bucati de placat,pt a putea lipi pe interior aripioarele de fixare...stiu ca am refacut un set la un aparat care nu le mai avea,dar nu am poze,daca nu reiese prea clar din ce-am postat acum,revin cu detalii.

[nicolaus]

+_Florin_+,, Eu exclusesem varianta seleniului deoarece stiam (eronat se pare) ca nu se foloseste la tensiuni mici, doar la tuburi si nici acolo nu am intalnit vreuna, doar EZ80-81 sau siliciu.''Eu am ,,Select 2'' ce are in alimentare(din fabrica) punte redresoare cu seleniu,daca imi aduc aminte bine este de productie Siemens.In catalogul albastru de scheme nu am intalnit aceasta varianta.

[kripton]

salut .La " Select 2 " este posibil sa aveti varianta cu seleniu dar aceea nu este punte . Sunt doua coloane de seleniu cu borna pozitiva ( catod ) comuna , incapsulate in aceeasi cutie de aluminiu , echivalente cu doua diode sau cu un tub cu doi anozi si catod comun . Are 3 terminale . Seleniul s-a utilizat atat la aparatele cu tuburi cat si la cele cu tranzistoare in toate cele trei modalitati clasice de redresare : monoalternanta ( in general numai la tuburi ) unde s-au folosit placi inseriate ( coloana ) , dispozitivul avand doua terminale , apoi dubla alternanta, unde s-au utilizat doua coloane cu borna " + " comuna ( cazul d-vs .) si unde dispozitivul are 3 terminale si redresarea in punte, unde sunt 4 coloane conectate ca atare avand 4 terminale . La aparatura tranzistorizata , deci la tensiuni reduse , in locul coloanelor s-a utilizat doar cate o singura placa dar in aceleasi configuratii . In aparatura sovietica ( in special ) s-au folosit si diode redresoare cu germaniu inainte de aparitia celor cu siliciu atat pentru tranzistoare cat si la tuburi .

[+_Florin_+]

Eu am ,,Select 2'' ce are in alimentare(din fabrica) punte redresoare cu seleniu,daca imi aduc aminte bine este de productie Siemens.In catalogul albastru de scheme nu am intalnit aceasta varianta.

Iata puntea scoasa din aparatul meu "Select" care credeam ca e cu siliciu dar acum nu mai sunt sigur . Pe ea scrie "AEG", apoi "B250 C100/40ZP".

[kripton]

Va salut,@< Florin>, Acest redresor este o punte numai daca este conectat ca atare ( cu terminalele extreme " minus " conectate impreuna ) Este cu seleniu si se poate echivala cu 4 diode inseriate doua cate doua , cele din mijloc avand catodul comun . Se poate folosi si in dubla alternanata ( transformator cu mediana ) atat la 250 V ( tensiune inversa max. pe un segment de placi ) cat si la 500V alimentat la bornele " minus " ( cand sunt cate doua sectiuni inseriate ) . La fel se poate folosi si ca o coloana in redresarea monoalternanta atat la 250V cand tensiunea alternativa se aplica pe terminalele " alternativ " ( unite ) cat si la 500V daca se aplica tensiunea la terminalele " minus " ( unite ) de la extremitati . Notatiile indica tensiunea inversa max . si curentul max. la conectarea in punte . ( nu stiu ce reprezinta ultima ) .In atasament jos , unul demontat ,similar si defect .

[kripton]

Va salut,Multumesc @< Florin > pentru lamuriri , am inteles ca exista intr-adevar "Select-2" cu seleniu si are transformator de retea dedicat , am intalnit si eu dar nuam retinut acest amanunt . Profit de ocazie de a mai arata cateva tipuri de redresoare cu seleniu , din nefericire, pe moment nu am si cele folosite la aparatura tranzistorizata dar la aproape toate aparatele roamanesti fabricate la "Electronica" , primele variante au avut redresoare cu seleniu ; descrierea facuta de @< doru 3160 >( undeva mai "sus" ) este a unui asemenea redresor cu seleniu din aparatele " Gloria " . Toate aceste redresoare au fost importate . In poza sunt : in stanga placi simple , urmeaza o coloana simpla , jos este o coloana cu seleniu incapsulata urmata de doua punti redresoare . In dreapta jos , printre primele tipuri de diode redresoare cu germaniu sovietice DG-T24 ( cu " T " rusesc de la "Tiriac" ) mentionate in lucrarile lui I.C. Boghitoiu , " Construiti aparate de radio " .

[marik2500]

Are cineva schema de Gloria S, un fel de Gloria 4 simplificat, adica fara bec de scala, fara CAF si audio final facut cu BD-uri. As vrea sa-l repar in loc sa-l arunc la tomberon, sunt un nostalgic al acelor vremi!!! Dupa ce i-am schimbat pot. de volum si dupa ce i-am aplicat niste spray contact la claviatura a luat-o, însă pe FM nu zice nimic, nici măcar fâșâitul specific!!!

[ChRS]

Are cineva schema de Gloria S, un fel de Gloria 4 simplificat, adica fara bec de scala, fara CAF si audio final facut cu BD-uri. As vrea sa-l repar in loc sa-l arunc la tomberon, sunt un nostalgic al acelor vremi!!! Dupa ce i-am schimbat pot. de volum si dupa ce i-am aplicat niste spray contact la claviatura a luat-o, însă pe FM nu zice nimic, nici măcar fâșâitul specific!!!

Sper sa te ajute mult. http://dl.transfer.ro/transfer_ro-30jun ... 0881ab.zip... link-ul este valabil 30 de zile