Avantajele amplificatoarelor SEPP

[Vizitator]

Acuratetea si simetria aproape pefecta din schema japonezului...

Eu simpatizam mai mult cu schema niponului...cred ce de aici provine incurcatura...,fiecare cu ce are mintea ocupata...vorbeam de scheme diferite fiecare in parte...

[mișa]

Cum se calculeaza impedanta transformatorului de iesire pentru o astfel de schema? Presupunem ca as vrea sa experimentez schema japonezului cu EC360.

[Vizitator]

De regula este impedanta necesara in anod Ra/4 a unui singur tub,alimentat la 1/2Ua(modo-groso)...adica daca 6AS7 in SE ar avea nevoie de 1k6 la un Ua=225v in situatia SE-PP ar fi 1k6/4=400...,bineinteles lucrurile sint un pic mai complicate si gradul de reactie negativa are o contributie in acest caz asupra impedantei ,pt ca in realitate 6AS7 SE are nevoie de 1k8-2k la 225v...,Pt EC360 ar trebui atentie la Uf/k_max sau alimentat unul din filamentele finalelor separat si dus la potential separat preferabil 1/2Ua,daca se foloseste o tensiune mai mare,respectiv Ua> 300V.

[blue]

Cum se calculeaza impedanta transformatorului de iesire pentru o astfel de schema? Presupunem ca as vrea sa experimentez schema japonezului cu EC360.

Misa, se poate face si un calcul , dar eu prefer sa improvizez etajul final si in loc de transformator inserez o rezistenta de 100-1000 ohm/30w, momentul aparitiei distorsiunilor se vede clar la injectarea semnalului !

[THOMAS]

Dar de schema asta ce spuneti????...se zice ca are si o putere ceva mai marisoara?!Se pare ca are si un traf de iesire la fel de simplu si usor de realizat.

[RockDok]

Dupa parerea mea este o schema interesanta iar daca s-ar putea folosi drept trafo iesire un traf toroidal de 220V-12V/150W din comert chiar asi dori sa o experimentez.

[sebi_c]

Dar de schema asta ce spuneti????...se zice ca are si o putere ceva mai marisoara?!Se pare ca are si un traf de iesire la fel de simplu si usor de realizat.

Cred ca este puntea intreaga ca schema din 1963 pe care am pus-o la subiectul 6N13s. Buni rusii astia! O mai pun o data!

[THOMAS]

Dar de schema asta ce spuneti????...se zice ca are si o putere ceva mai marisoara?!Se pare ca are si un traf de iesire la fel de simplu si usor de realizat.

Cred ca este puntea intreaga ca schema din 1963 pe care am pus-o la subiectul 6N13s. Buni rusii astia! O mai pun o data!

Ai dreptate,etajul final este o punte clasica cu patru triode si trei defazoare;unul diferential pentru H si doua cu sarcina distribuita pentru atacul celor doua PP-uri din din punte.Schemele sunt aproape identice in afara arhitecturii etajului de intrare.Negativarea etajului final este automata si se face cu ajutorul rezistentei de 240 ohm/15W,respectiv 390 ohm/15W din catodul comun al triodelor dinspre minus (masa).Cu un asemeenea montaj se poate obtine o putere de patru ori mai mare decat intr-o simpla configuratie PP clasica.Atentie,nici aici nu se scapa de rezistentele de putere mare!!!!!! Am un dubiu totusi la punerea in fuctiune dar mai ales la stabilitatea acestui montaj.Nu stiu cat de bine va fi tinut sub control curentul de mers in gol mai ales dupa cateva ore de functionare.Trebuie sa ne gandim ca o deriva cat de mica a curentului anodic prin cele patru triode va duce la aparitia unei componente DC prin traful de iesire si cu totii stim ce inseamna asta in ceea ce priveste distorsiunile si randamentul amplificatorului dar si in privinta vietii tuburilor. Transformatorul se poate calcula,mai ales ca se da tensiunea alternativa pe bornele primarului si se va sti si curentul alternativ ce trece prin el.Schema este simpla dar destul de "asezata" din punct de vedere al reactiilor negative,locale si totale si nu cred ca ar face subiectul unei dezbateri a "firului in patru",stim cu totii cum functioneaza dar cred ca cei mai multi ar dori o realizare practica a acestui montaj. Daca poate d-l Sebi sa incerce o mica simulare,ne-ar fi de mare ajutor!

[Vizitator]

Chestiuni legate de impedanta @misa http://www.vnav.vn/forum/viewtopic.php?f=46&t=11828

[Kosmin]

Schema propusa de dl. Lazaroiu e "imprumutata" de aici http://www.audioton.republika.pl/6N13S.htmlpt cine doreste click aici pt googletranslate din poloneza in engleza(cu toate ca nu e chiar atat de exact)Am vazut ca sunt cablajele deja desenate pe site, in caz ca se incumeta cineva...Ba mai mult da si detaliile trafului de iesire cu un mic desen de aranjare a straturilor de sarma.

[Vizitator]

As avea ceva de obiectat la aceasta schema prezentata de domnul lazaroiu,nu imi plac valorile din defazor,adica curentul comun catozi cca 2mA sa zicem ca nu ar fi o problema,dar rezulta ca prin fiecare anod al defazorului circula cite 1mA in aceasta situatie tensiunea in repaos pe rezistentele din anod este de cca 51V mult prea mica,ar fi de preferat cca 100V,de ce 100v ? pt ca asa defazorul ar fi capabil sa furnizeze o tensiune efectiva de atac pe fiecare ramura de cca 60Vef in situatia cu 50v cadere pe Ranod defazor nu af fi decit 35Vef pe fiecare ramura care mi se pare cam mica,daca dorim sa facem sa zicem aceasta modificare ar trebui micsorata rezistenta comuna din cdatozi de la 30k cam la 12k si recalibrata rezistenta de polarizare din catozi de 0,6k*... sau rezistenta comuna din catozi dusa la 15k in loc de 30k si majorate rezistentele din anozi de la 51k la 68K din nou refacuta rezistenta de polarizare din catozi de 0,6k*...spun toate acestea pt ca defazoarele cu sarcina distribuita din final au cistigul unitar(subunitar putin)...E una sa am posibilitatea sa obtin cca 60Vef pe fiecare ramura chiar daca nu am nevoie decit de 30Vef sa zicem si alta sa am posibilitatea sa obtin cca 35Vef si sa am nevoie de 30Vef.cam asa vad lucrurile:ar fi practic o ameliorare a performantelor obtinute din defazor ( excursia de tensiune maxima obtinuta din defazor).

[Depanatoru]

Nu prea vad nici un avantaj real pentru puntea cu lampi , in afara ca e ceva mai simplu traful , care oricum pentru 6n13 nu e prea complicat , numai dezavantaje , incepand cu faptul ca se folosesc 4 triode pentru a obtine puterea ce se poate obtine cu 2 si continuind ...

[blue]

Variantele de SEPP sint solutii foarte bune pt OTL-uri, oare se incumenteaza cineva pt o abordare mai putin conventionala , monotonia de SE si PP chiar nu deranjeaza ?Personal am folosit 6 tuburi PL504 pt un OTL de 40 ohm si cu toata neadaptarea pt 8 ohm sunetul a fost fascinant, cred ca lucrul pe impendante scazute reprezinta totusi solutia de compromis a tuburilor, la urma urmelor sunetul este esential, distorsiunile diferentiaza doar gradul de acceptare a sunetului...

[VTP]

SI TOTUSI: dece 99,99% din amplificatoarele cu tuburi din TOATE timpurile au scheme mai mult sau mai putin CLASICE???Din inertie?Alte cauze???

[blue]

Pai simplu, doar 0,01% din constructori au avut curiozitatea de a incerca ceva diferit, totusi sunetul la un SEPP se apropie de cel al SE-ului iar randamentul de PP, teoretic transformatorul de impendanta scazuta si fara intrefier este superior celorlante categorii . Prin anii 70 sau experimentat si construit asemenea configuratii, in special de catre japonezi, dar o data cu aparitia amplif. cu semiconductori sa pierdut interesul pt tuburi, aceasta o stim cu totii si astazi ,prin redescoperirea tubului se continua constructia de SE , PP, hibride nu-i asa din ...inertie, alte cauze nu prea stiu !