blue Postat Noiembrie 10, 2009 Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 Acest tip de amplificator prezinta certe avantaje si se poate construi usor, de acea propun sa discutam aceasta tema, Kosmin chiar a prezentat o schema interesanta foarte potrivita pt o analiza ! Link spre comentariu
Kosmin Postat Noiembrie 10, 2009 Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 Cred ca aici s-ar incadra:Si murrayCu documentatia originala de la aparitia conceptului in anii `60 in AustraliaSi inca ceva adaugiri Link spre comentariu
sebi_c Postat Noiembrie 10, 2009 Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 Am o nedumerire: De ce-i spune SE si PP in acelasi timp? Eu simt aceasta schema ca un PP AB, mai spre clasa A. Ma gandesc ca principial schema seamana cu amplificatorul de la radioul Turist ( cu tranzistoare, cvasi-complementar).PS: M-am prins, " O singura iesire, PP"! Eu asimilam cu "o singura lampa". Scuze! Link spre comentariu
danzup Postat Noiembrie 10, 2009 Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 Ma gandesc ca 10 lampi in paralel ma duc la 4 ohmi ....(Hmmm.)Ar fi un proiect perfect asa fara traf de iesire !In final ca sa fie stereo mi-ar trebui 20 lampi numai pentru finale si inca 4 lampi pentru atac .SUUUPPPEERRR !Mai ales ca tipul ala de pe diy audio care are OTL -ul cu cate 8 PL509 in paralel pe iesire zice ca sunetul nu se poate compara cu nimic si ala a avut pe acasa scule adevarate . Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 10, 2009 Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 Acuratetea si simetria aproape pefecta din schema japonezului va avea un efect definitoriu in calitatea sunetului reprodus(amplificat).Fuga fazei va fi minima la ambele capete ale spectrului audio(daca am face testul sugerat de sebi_c,am constata o fuga minima a fazei),lipsa orcarui curent de mers in gol prin traful de iesire va diminua mult posibilitatea acestuia de saturatie prematura,lipsa intrefierului va spori randamentul acestuia(transferul de putere primar-secundar facinduse aproape integral),numarul relativ mic de spire si inductanta relativ mica(+defazaje minime,inductanta mica de scapari,etc) vor genera un plus de liniaritate a transformatorului care asociata cu reactia negativa globala va largi mult raspunsul linear la capetele benzi audio(stinga-dreapta)-neliniaritate foarte mica si mult extinsa banda de raspuns liniar,numai un cuplaj direct pe sarcina(fara transformator)l_ar mai putea [email protected] este @sebi_c principiul este identic in schema japonezului ca si la cvasi-complementar(numai ca nu mai avem de aface cu traful defazor parca? in cadrul rad.rec. turist). Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Noiembrie 10, 2009 Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 @ Danzup: Parerea mea e ca trebuie facute mai multe modificari la etajul de atac, la atatea tuburi paralel nu cared ca mai merge cu un EF86, ca sa luam exemplu ultimei scheme.Am vrut sa fac si eu un 100W cu 20 de EL84 in paralel (ce-i drept era PP, nu SRPP) si am renuntat din mai multe motive, unul fiind consumul monstruos al filamentelor si munca la sasiu Totusi ar merita un SRPP in stilul acesta, faptul ca nu mai depinzi de capriciile trafului de iesire, banda de frecvente si sunetul exceptional sunt argumente suficiente.Eu nu as merge chiar pana la 4 ohmi, 8 chiar 16 ar fi ok. Link spre comentariu
blue Postat Noiembrie 10, 2009 Autor Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 Acuratetea si simetria aproape pefecta din schema japonezului va avea un efect definitoriu in calitatea sunetului reprodus(amplificat).Fuga fazei va fi minima la ambele capete ale spectrului audio(daca am face testul sugerat de sebi_c),lipsa orcarui curent de mers in gol prin traful de iesire va diminua mult posibilitatea acestuia de saturatie prematura,lipsa intrefierului va spori randamentul acestuia(transferul de putere primar-secundar facinduse aproape integral),numarul relativ mic de spire si inductanta relativ mica(+defazaje minime,inductanta mica de scapari,etc) vor genera un plus de linearitate a transformatorului care asociata cu reactia negativa globala va largi mult raspunsul linear la capetele benzi audio(stinga-dreapta)-nelinearitate foarte mica si mult extinsa banda de raspuns linear,numai un cuplaj direct pe sarcina(fara transformator)l_ar mai putea depasi... Buna sinteza in plus transformatorul de iesire nu are solicitare de tensiune anodica, geometria lui poate fi foarte complexa pt a minimaliza scaparilor oricum mai mici decit in cazul transf. SE sau PP Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 10, 2009 Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 Buna sinteza in plus transformatorul de iesire nu are solicitare de tensiune anodica, geometria lui poate fi foarte complexa pt a minimaliza scaparilor oricum mai mici decit in cazul transf. SE sau PPBuna remarca !,si complectare !(si foarte importanta)i_mi cer scuze pt omisiune...PS.Tare mar bate gindul sa proiectez un cablaj pt ampl. japonezului... Link spre comentariu
sebi_c Postat Noiembrie 10, 2009 Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 Asa este @sebi_c principiul este identic in schema japonezului ca si la cvasi-complementar(numai ca nu mai avem de aface cu traful defazor parca? in cadrul rad.rec. turist).Corect! Dar puteau sa faca si aia defazor cu tranzistor. Imi aduc aminte de schemele cu ASZ! Off topic. Tatal meu a cumparat un Turist, printre primele radiuori (1961). Bineinteles ca n-a scapat de mana mea. Chestiunea ce-mi placea era ca nu avea condensator de iesire. Difuzorul era legat la inserierea bateriilor.Asa si aici, daca s-ar scoate condensatorul de iesire si s-ar alimenta la 1/2 Vanodic, cred ca ar merge mai bine. Nu am studiat treaba, banuiesc ca n-am gresit.PS: Chiar daca capata ceva defazaj iesirea, nu-i musai sa fie distorsionata. Se zice ca urechea chiar nu percepe eroarea de defazaj, dar ma gandesc eu ca la un semnal audio mai complex, la defazaje mari poate se simte ceva. Am simulat o multime de amplificatoare sa vad daca sunt fara defazaj. Numai la AO mai de viteza am gasit defazaj zero de la DC pana peste banda audio.La trafo in discutie, sunt putin sceptic! Tot va avea ceva defazaje. Chestiunea e sa nu treaca de 10grade! Am constatat ca inductanta de dispersie (scapari, eng. leackage) influienteaza major defazajul. Capacitatea mai putin. Chestiunile sunt contradictorii. Bobina putina, inductanta de dispersie mica, capacitate mica, dar si inductanta mica (joase slabe). Rezulta ca trebuie fier mult ca sa se faca inductanta acceptabila. La OTL, precis ca nu mai sunt problemele astea! Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 10, 2009 Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 ...Asa si aici, daca s-ar scoate condensatorul de iesire si s-ar alimenta la 1/2 Vanodic, cred ca ar merge mai bine. Nu am studiat treaba, banuiesc ca n-am gresit...NU ai gresit eu am incercat sa sugerez...viewtopic.php?f=28&t=48962&start=60., @blue chiar sa prins cam ce vreau sa sugerez...,eu am folosit ca pretex condensatori electlolitici de 500v,sar putea impusca doi iepuri dintr_un foc,singura chestiune ar fi sa fie mentinut cit de cit 1/2 la iesire ,chiar un mic dezechilibru(1v,-2v,-3v) nu va afecta citusi de putin Link spre comentariu
sebi_c Postat Noiembrie 10, 2009 Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 ...Asa si aici, daca s-ar scoate condensatorul de iesire si s-ar alimenta la 1/2 Vanodic, cred ca ar merge mai bine. Nu am studiat treaba, banuiesc ca n-am gresit...Nai gresit eu am incercat sa sugerez...viewtopic.php?f=28&t=48962&start=60.,@blue chiar sa prins cam ce vreau sa sugerez... Nu le-am citit pe toate! Scuze!Pana la urma tot un PP este! Nu cred in superioritatea lui! E un fel de jumatate punte pana la urma. Am aratat la subiectul cu 6N13S o punte intreaga. E mai lejer de lucrat cu o singura bobina in primar. Nu mai sunt probleme de traf echilibrat, etc. Si la schema aratata de Kosmin e rezistenta de iesire mai mica.Dar problemele complicate sunt la driving! Drivingul nu mai e ceva simetric. Asa ca ce iei pe pere, cam le dai pe mere! Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 10, 2009 Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 Dar problemele complicate sunt la driving! Drivingul nu mai e ceva simetric. Asa ca ce iei pe pere, cam le dai pe mere!Ce ti se pare asimetric la driving este aproximativ unu si acelasi lucru cu drivingul tau de la GU50,explicane(te) te rog...?Ma refer la schema japonezului care nu mai are decit un circuit de polarizare a grilei in plus in rest drivingul tau nimic altceva...Trage 0 linie verticala imaginara dupa rezistentele din anod la 12BH7A si vei constata ca este acelasi driving numai ca in defazor are o dubla-trioda si nu doua pentode... Link spre comentariu
blue Postat Noiembrie 10, 2009 Autor Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 Sebi, driver-ul poate sa difere de imaginea clasica , verifica schema MURRAY, aparent nu este vorba de simetrie ! Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 10, 2009 Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 Eu asa m_am exprimat...ca un considerent in plus la schema japonezului ar fi tocmai solutia perfect simetrica de driving...,sint doua scheme trebuie probabil sa facem si o referire directa la cite una din ele !cred... Link spre comentariu
sebi_c Postat Noiembrie 10, 2009 Partajează Postat Noiembrie 10, 2009 Dar problemele complicate sunt la driving! Drivingul nu mai e ceva simetric. Asa ca ce iei pe pere, cam le dai pe mere!Ce ti se pare asimetric la driving este aproximativ unu si acelasi lucru cu drivingul tau de la GU50,explicane(te) te rog...?Ma refer la schema japonezului care nu mai are decit un circuit de polarizare a grilei in plus in rest drivingul tau nimic altceva...Trage 0 linie verticala imaginara dupa rezistentele din anod la 12BH7A si vei constata ca este acelasi driving numai ca in defazor are o dubla-trioda si nu doua pentode...Ma refeream la schema australianului! Mi se pare destul de interesanta. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum