Amplificator PP GU50_PA

[sebi_c]

Felicitari pentru realizare in primul rand . Acum si critica , la 1KHz semnalul trebuie sa fie cat mai perfect , nu e acceptat ceea ce zici tu cu legatura intre supracrestere si banda la inalte ...

In mod normal, daca viteza de crestere a frontului semnalului dreptunghiular este mare (adica pe osciloscop nu vezi frontul) din generator, amplificatorul va reactiona cu supracresteri si pe nivelul pozitiv si pe cel negativ, pentru ca ai condensatoare in amplificator care, inerent creeaza diferente de faza la frecvente inalte (si joase). Poti sa faci sa nu se vada supracresterile, atunci cand micsorezi banda amplificatorului, dar atunci frontul este vizibil. Mai mult, atunci, la 20KHz nu vei mai vedea sinus. Altcumva, daca ai un generator in care poti sa reglezi viteza de crestere a frontului (sau generatorul e mai prost), atunci nu vei mai vedea supracresteri, dar vei vedea frontul. Bineinteles, ca aici mai lucreaza si sondele de la osciloscop (nu le mai am pe alea Tektronix, dupa 19ani s-au terminat).Mie imi place ca viteza de ridicare a frontului. E mai buna ca la amplificatorul cu GU19, pe care l-am compensat in frecventa mai puternic. Si acolo era o mica supracrestere, dar amplificatorul suna asa cum n-am auzit alt amplificator (parere subiectiva). Poate sa o confirme si cei care l-au facut (tot pareri subiective).PS. Eu folosesc la semnale dreptunghiulare, termenul de "nivel", adica portiunea paralela cu Ox si "front", trecerea dintre nivelul pozitiv si cel negativ. Un semnal dreptunghiular perfect are frontul invizibil.

[Vizitator vdrapaca]

Transformatoarele sunt facute la Petra dupa cerintele mele. Trafo de iesire au istorie ceva mai speciala. Initial am primit doua bucati care cadeau dupa 10KHz. Dupa o discutie amicala, a reiesit ca este nevoie de mai mult fier pentru a micsora nr. de spire. In final am primit doua transformatoare (histereza e la subiectul dedicat) care satisfac exigentele mele. Despre preturi, trebuie sa vorbiti cu ei. Oricum nu sunt scumpe ca unele de la Plitron.

Nu stiam ca Petra se ocupa si cu trafo de iesire Sunt plini de surprize. Daca comand la ei, or mai fi pastrat caracteristicile trafo-urilor dvs?Multumesc mult pentru informatii!

[Depanatoru]

Felicitari pentru realizare in primul rand . Acum si critica , la 1KHz semnalul trebuie sa fie cat mai perfect , nu e acceptat ceea ce zici tu cu legatura intre supracrestere si banda la inalte ...

In mod normal, daca viteza de crestere a frontului semnalului dreptunghiular este mare (adica pe osciloscop nu vezi frontul) din generator, amplificatorul va reactiona cu supracresteri si pe nivelul pozitiv si pe cel negativ, pentru ca ai condensatoare in amplificator care, inerent creeaza diferente de faza la frecvente inalte (si joase). Poti sa faci sa nu se vada supracresterile, atunci cand micsorezi banda amplificatorului, dar atunci frontul este vizibil. Mai mult, atunci, la 20KHz nu vei mai vedea sinus. Altcumva, daca ai un generator in care poti sa reglezi viteza de crestere a frontului (sau generatorul e mai prost), atunci nu vei mai vedea supracresteri, dar vei vedea frontul. Bineinteles, ca aici mai lucreaza si sondele de la osciloscop (nu le mai am pe alea Tektronix, dupa 19ani s-au terminat).Mie imi place ca viteza de ridicare a frontului. E mai buna ca la amplificatorul cu GU19, pe care l-am compensat in frecventa mai puternic. Si acolo era o mica supracrestere, dar amplificatorul suna asa cum n-am auzit alt amplificator (parere subiectiva). Poate sa o confirme si cei care l-au facut (tot pareri subiective).PS. Eu folosesc la semnale dreptunghiulare, termenul de "nivel", adica portiunea paralela cu Ox si "front", trecerea dintre nivelul pozitiv si cel negativ. Un semnal dreptunghiular perfect are frontul invizibil.

Orice supracrestere e o tendinta de oscilatie pe o frecventa undeva peste banda audio , a explicat misa destul de frumos si asa e scris in orice teorie , asta e valabil si la tranzistoare si lampi . Daca vizualizezi semnalul direct din generator si nu apar supracresteri , e clar ca nu sondele sunt de vina . Am mai construit si eu un amplificator , doua , eu pot sa fac sa am palierul drept si banda peste 20KHz .

[sebi_c]

De acord cu oricine in sensul in care punerea la punct a durat ceva pana s-au lamurit problemele in discutie. Am reglat sondele pentru un semnal dreptunghiular si am marit condensatorul din reteaua RC a primei lampi de la 100p la 150p. Verifcarile au fost facute pe frecvente din toata banda si daca nu e bine compensat (corectat in frecventa) apar "floricele"(oscilatii) in diferite pozitii ale sinusului la semnale de frecventa mica. Daca "floricelele" se manifesta la frecvente mai ridicate compensarea trebuie reconsiderata, nu mai vorbesc daca autooscileaza pe o frecventa foarte ridicata. Compensarea a fost facuta considerand precizarile de mai sus, chiar in conditii drastice de limitare (putere pana la 120W!) pana a fost exclusa orice tendinta de aparitie a autooscilatiilor. Cu compensarea refacuta si sondele reglate pun doua imagini, unde nu mai apar supracresteri. Una din ele este cu baza de timp la 20uS, unde se poate vedea slew rate-ul (viteza de ridicare), care este sub 10uS.Masuratorile s-au facut, deschis, asa cum se vede pe masa. Transformatoarele sunt sensibile la atingere, mai ales cu amplificatorul necompensat corespunzator. Nu exclud si ceva reactii, dar in acest context, eu spun ca merge bine.

[mișa]

Ca semn de respect pentru constructia care ai facut-o, am sa-ti descriu un experiment pe care l-am facut cu un amplificator care tot asa, avea o tendinta de supracrestere respectiv oscilatie:Am apreciat frecventa respectiva (la mine era cam 17KHz, la tine e mai sus de 20) si am dat la intrare frecventa variabila in jurul acestei frecvente. La iesire, pe masura ce ma apropiam de frecventa cu pricina,(la zeci de Hz distanta) sinusul incepea sa se strimbe. (putin) Fix pe frecventa respectiva, amplitudinea crestea semnificativ. La mine, fiind in zona audio, era foarte grav. Am rezolvat-o aproape complet cu niste condensatori de compensare. Nu a fost suficient doar condensatorul de pe rez. de reactie. La tine vad ca s-a cam rezolvat!

[sebi_c]

Mai arat alte imagini. As putea sa spun ca nu am inrosit inca lampile!Distorsiunile sunt acceptabile, adica sub 0.8% in conditiile cele mai grele, asa cum am artata intr-o poza cu curentul prin sarcina. Sursa de 800V se comporta admirabil, lampile lucreaza lejer.Amplificatorul este "All pentodes"!

[sebi_c]

Ca semn de respect pentru constructia care ai facut-o, am sa-ti descriu un experiment pe care l-am facut cu un amplificator care tot asa, avea o tendinta de supracrestere respectiv oscilatie:Am apreciat frecventa respectiva (la mine era cam 17KHz, la tine e mai sus de 20) si am dat la intrare frecventa variabila in jurul acestei frecvente. La iesire, pe masura ce ma apropiam de frecventa cu pricina,(la zeci de Hz distanta) sinusul incepea sa se strimbe. (putin) Fix pe frecventa respectiva, amplitudinea crestea semnificativ. La mine, fiind in zona audio, era foarte grav. Am rezolvat-o aproape complet cu niste condensatori de compensare. Nu a fost suficient doar condensatorul de pe rez. de reactie. La tine vad ca s-a cam rezolvat!

Corect ce spui! Condensator in reactia globala prea mare poate sa aduca amplificatorul in oscilatie!Eu la primele trafuri de iesire am constatat ca merge dezastruos peste 10KHz. Un sinus deformat si din ce in ce mai mic ca amplitudine. Apoi la cele noi, din cauza amplificarii mari in etajul diferential, se facea foarte greu compensarea. La frecvente sub 100Hz erau prezente "floricele" chiar cu compensari puternice(limitare de banda). Acum este usor de pus la punct si reactioneaza foarte bine la intrarea si iesirea din limitare.PS. Acum dupa ultima compensare, banda la 1dB neuniformitate a scazut la 35KHz. La 3dB este intre 50 si 60KHz.Pt. Misa: Respect si pentru tine, care ai facut un amplificator si l-ai aratat aici, la toata lumea, avansati si incepatori!

[sebi_c]

.....Pe cand cea cu OT100 ???? .

Dl-e, cu OT100 (All triodes) pe la anu' cu 250W la iesire. Nu stiu ce-o sa fac cu atatea amplificatoare! Urmeaza un mic amplificator cu GU17 (2x12W), intr-o formula mai redusa ca gabarit. Imi plac mult dublele tetrode de RF!Pt. d-l Valderama, rezistenta de iesire este de 10K. Am facut etimari complexe pana am ajuns la aceasta valoare, esentiala pentru o putere de iesire adecvata. Am avut cateva impuneri initiale: AB1 cat mai aproape de puterea maxim disipata. Astfel am ajuns sa aleg Uanod=800V (real cam 810V, ca sa nu influientez stabilizarea) si 10K. In mod teoretic, pentru o mai buna adaptare mi-e mi-a iesit 10.4K, dar am simplificat la 10K.Daca luam 700V, Raa trebuia mai mic, dar pentru o buna exploatare a tuburilor ar fi trebuit sa lucreze si cu ceva curenti de grila. La 600V in aceleasi conditii, trebuie AB2 pentru o putere semnificativa.Vad ca nimeni nu i-a atitudine cu limitarea rezolutiei la figuri, 1024, ar fi una buna. Cand am postat amplificatorul cu GU19 se putea! O schema micsorata nu se ma vede bine!

[mișa]

Pina la urma ce putere maxima ai obtinut? Ce sectiune are miezul?Si eu am comentat undeva aici pe forum despre faptul ca o groaza de proiecte cu GU50 sunt cu alimentare la tensiuni foarte mici (250-400V) si ca ar trebui marita tensiunea de alimentare pentru performante.

[sebi_c]

....Nu stiam ca Petra se ocupa si cu trafo de iesire Sunt plini de surprize. Daca comand la ei, or mai fi pastrat caracteristicile trafo-urilor dvs?Multumesc mult pentru informatii!

Este acolo Dl.Voicu, cel cu partea tehnica si de proiectare. Spunetii ca doriti exact ca ale mele (Sebi Carjan)! La fel se poate si pentru altceva. Adevarul e ca design-urile astea au nevoie si de verificare practica, ori ei nu au un sector pentru asta (atelier de amplificatoare). Eu le precizez anumite valori, pentru a tine contact cu proiectul si chiar si atunci se poate gresi. Asta v-o spun din proprie experienta! Personal sunt multumit de colaborarea cu dl. Voicu, adica discutam acelasi limbaj.

[sebi_c]

Pina la urma ce putere maxima ai obtinut? Ce sectiune are miezul?Si eu am comentat undeva aici pe forum despre faptul ca o groaza de proiecte cu GU50 sunt cu alimentare la tensiuni foarte mici (250-400V) si ca ar trebui marita tensiunea de alimentare pentru performante.

Puterea-i o chestiune variabila la lampile care le am (vreo 14buc). Eu consider puterea medie maxima sinus atunci cand apare limitarea (da-i inapoi putin). Ei, lampile cele mai tari sunt la 85W (am numai 2, Ia=26.4mA, cand Ua=400, Ug2=200, Rcatod=1K). In medie sunt pe la 75..78W. Cele mai slabe (obosite, cred) scot 65..72W. Lampile din acest subiect, scot 78W. Transformatoarele suporta ceva mai mult de la 30Hz in sus. Trafo iesire toroidale au cam 22cm patrati sectiunea fierului. In rest au histereza de la subiectul cu verificare trafo iesire, aproape identica (este o mica diferenta, parca unu' are histereza o idee mai inclinata, poate vad eu rau, ca am obsesii din astea).Sigur, GU50 merita tensiuni de alimentare mai mari. In RF unii amatori folosesc 1000V (Ug2 nu mai mare de 250V!). Eu am constatat ca am cateva tuburi care fac scantei inauntru, chiar la 400V. Alte cateva o iau razna dupa un timp si se inrosesc. Bineinteles ca le-am exclus pe astea cu bube! Unu chiar mi-a prajit rezistoarele de balast de la 6N13S. Asta avea structura din balon putin stramba (probabil ca le manevreaza vanzatorii sau recuperatorii cu prea multa grija).

[blue]

Felicitari Sebi, tot mai frumoase lucrarile tale, alimentarile sint elaborate si elegante, cablaje profesionale, pe scurt admirabil . Poate n-e intilnim o data cei din partea de vest a tarii , la o auditie de testare a amplificatoarelor DIY construite de noi, concluzile pot fi benefice tuturor, inclusiv acestei sectiuni de forum !

[sebi_c]

Blue, deabia astept un astfel de eveniment! Chiar si la Bucuresti, daca se mai face o intrunire, imi iau sculele si vin. Problema mea principala raman cutiile. O cutie bine facuta (estetic si realizare) poate crea un confort vizual pozitiv, care se adauga performantelor tehnice. Asa cum cablajul imprimat a fost o inventie remarcabila, care ne scapa de multe disfunctii, o cutie poate desavarsi o creatie! Mie mi-ar place sa arat un amplificator si pe fata si pe dos, si sa pot zambi.In fine, astea deocamdata sunt deziderate, sa vedem ce mai putem face.Acest amplificator a consumat destule ore de analiza, simulari si teste de mai multe feluri. Una din cerinte a fost sa impac doua chestiuni contradictorii. In conditiile in care ai o reactie negativa, se urmareste la iesire ca asta sa-si faca treaba si sa ai un semnal cu distorsiuni spre zero. Dar, fiind o bucla de feedback, are o serie de comportamente printre care timpul de stabilizare a curentului prin tuburile de iesire la un tren de semnale sinusoidale (un semnal treapta de ca). La semnale de peste 800Hz nu e o problema, dar la 100Hz (de ex.) este, si asta la 75W. Acest lucru se poate intampla in background la nesfarsit (ca o cautare, daca lucrurile nu merg bine), desi la iesire iese un semnal puternic si extrem de curat. De cele mai multe ori cei doi curenti (de la lampile finale) balanseaza intre ei ca doua oscilatii amortizate. Ei, desi nu am urmarit treaba asta, la GU19_PA se intampla in 100mS la 100Hz (zero la 30W) si cu un dezechilibru intre cei doi curenti de max 10%. Ceea ce-i un timp bun, iar oscilatiile amortizate sunt de un sfert de perioada (imaginati-va cum se comporta un PID, iar obiectivul sunt curentii finalelor). La amplificatorul de fata acest timp e de circa 100mS, de la zero la 75W, cu perioada de amortizare de circa 2.5Hz si cu un dezechilibru de amplitudine sub 10%. La amplificatoarele cu reactii negative slabe este mai greu de observat fenomenul, dar si distorsiunile sunt mari. La 1000Hz, dupa 4..6mS curentii sunt aproape egali. Nu stiu daca am fost inteles!

[blue]

Am observat acest fenomen in prezenta unei reactii negative de 9dB la un PP cu PL36, daca i-mi amintesc , dar dupa o imperechere mai stricta a finalelor, amplitudinea balansului cred ca a scazut, nu i-mi amintesc prea bine cu cit. Oricum , eu prefer amplificare fara reactie negativa, cred ca sunetul este mai cald, bineinteles intervine doza de subiectivitate, de acea cred ca merita facute niste teste comparative .

[mișa]

Fenomenul asta apare frecvent si la amplifuri cu semiconductoare si tot pe frecvente foarte joase. (citiva Hz) Nu cred ca e din reactia negativa. La amplifuri cu semiconductoare foarte rapide (zeci-sute de v/us) si reactia negativa globala in cc, justificat ar fi sa apara fenomenul pe frecvente mai mari sau sa nu apara niciodata.Mai degraba cred ca apare din fluctuatia unor tensiuni din schema. Un exemplu ar fi fluctuatia tensiunii din anodul primei pentode datorita rezistentelor si a condensatorului de 22u/400 sau in punte similare. E doar o presupunere. Nu am studiat amanuntit fenomenul.