Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Amplificator PP GU50_PA


sebi_c

Postări Recomandate

Daca s-a tot vorbit de GU50 pe forum, m-am gandit sa pun ultimul meu amplificator, deja trecand de faza de reglaje si teste pe rezistenta de sarcina artificiala. Inca nu l-am ascultat, dar cred ca o sa sune bine. Nu am indraznit sa-l pun pe boxele mele RFT de 50W, pentru ca deja am ars una (bobina prajita si aruncata de pe membrana). Asta sa intamplat la 60W, 30Hz, cand am inlocuit sarcina cu o boxa, dupa cateva minute de la conectare. Noroc ca mi-a reparat-o Dl. Lazaroiu, caruia ii multumesc inca o data.Pricipalele caracteristici ale amplificatorului sunt:-Puterea medie de iesire, inainte de limitare la distorsiuni sub 1%, si semnal de intrare de amplitudine 100mV: 75W.-Rezistenta de iesire 4 sau 8Ohm;-Banda de frecvente la neuniformitati de +/-1dB: 30Hz..40KHz; Banda la +/-3dB 20Hz..60KHz;Mi-a fost greu sa ma decid ce putere sa spun, pentru ca am lampi care scot 80..85W si altele in jur de 70W. Asa ca am luat lampile de la mijloc (Ua=400V, Ug=200V, cu o rezistenta in catod de 1K, Ia a fost 25mA). Variabilitatea vine si de la faptul ca am cumparat lampi care se zice ca sunt noi, dar eu nu cred.Amplificatorul are regulatoare pentru toate tensiunile. Astfel: Uanod_finale=800V; Uecran si celelalte etaje=250V; Tensiune negativa = -90V (din ea se face negativare si alimentare spliter tensiune negativa). Suresele au si o succesiune de conectare, astfel: -90V-master control, la aparitia ei se conecteaza regulatorul de +800V; cand 800V este disponibil, conecteaza +250V.

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 61
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • sebi_c

    32

  • mișa

    8

  • Depanatoru

    6

  • blue

    4

Top autori în acest subiect

Vizitator vdrapaca

Felicitari! :aplauze Foarte frumos arata! Puteti divulga doua secrete?1. Puteti publica schema de automatizare la pornire;2. Cam cat au costat si de unde ati procurat transformatoarele de iesire toroidale?Multumesc!

Link spre comentariu

Amplificatorul are 4 placi: placa cu regulatoarele de +800V, doua surse separate pentru fiecare canal, placa +250V si -90V, tensiuni stabilizate cu tranzistoare, 2 placi identice cu cele doua amplificatoare. Se va adauga si un dB-metru (postat mai inainte, imi place f. mult).Regulatorul tensiunii de +800V este realizat cu 2x6N13S si 2xECC83. ECC83 este montat in cascoda cu rol de amplificator eroare. Am optatat pentru aceasta cascoda din cauza tensiunii mari de comanda la 6N13S. Placa are transformator separat, iar tensiunile de filament sunt agatate la catozii triodelor 6N13S. ECC83 au tensiune de filament separata. Variatia tensiunii la iesire cu sarcina este de maximum 1V, iar riplul de retea nu depaseste 80mV.Regulatorul de -90V si +250V sunt realizate cu tranzistoare si realizeaza o excelenta filtrare, avand un riplu la -90V de sub 5mV, iar la +250V, de circa 20mV. Sursele sunt protejate la supracurenti, evitand astfel si cresterile mari de curent la conectarea tensiunii. In scheme, apare tensiunea de -100V, in fapt, am decis sa o reglez la -90V. Placa are transformatorul ei, care furnizeaza si tensiunile de filament pentru amplificatoare (cu priza mediana, antibrum), astfel: 12.6V pentru GU50 si 6.3V pentru celelalte lampi.Intrucat nu am gasit NTC-uri mai mari, am facut un montaj adiacent care conecteaza regulatorul de 800V pe intrarea de retea cu un releu ce are o rezistenta de 100 Ohm/10W intre contacte. Astfel la conectarea amplificatoarului nu se depasesc 1.5A.

Link spre comentariu

Inca o executie marca sebi_c, bravo!Ca o completare pt cei ce vor sa realizeze sursa aia, se recomanda folosirea lui ecc83 asta pt ca 6n2p are o tensiune anodica ceva mai mica.Oricum eu cred ca era mai practica o varianta cu mosfet sau chiar igbt, 6n13s sunt mari consumatoare de energie si nu prea se justifica folosirea lor. Chiar si sursa de la gu19 mergea cu un pic de adaptare.

Link spre comentariu

O sa raspund interpelarilor, dar sa termin o data cu prezentarea asta! Multumesc de intelegere!Schema amplificatorului, are in afara de GU50, numai 6J9PE. Intrarea e clasica, cu o amplificare ceva mai mica decat sunt eu obisnuit. Urmeaza un etaj diferential cu pentode (6J9P) care au in catod o sursa de curent constant tot cu 6J9PE. Amplificarea acestui etaj poate atinge si 50dB, asa ca pentru a-l mai calma, am introdus un trimer rezistiv (P2) de echilibrare de valoare mai mare (2k5), decuplat la frecvente inalte, care strica amplificarea, dar inbunatateste semnificativ caracteristica de frecventa. In acest fel s-a imbunatatit slew rate-ul si stabilitatea intregului amplificator. Asa cum e schema acum, etajul de intrare contribuie cu 24dB, iar etajul diferential cu 33dB, masuratori in bucla inchisa.Curentul de mers in gol se poate regla intre 20..30mA. Creste ceva puterea la 30mA, dar diferente notabile referitoare la calitatea semnalului nu sunt.Etajul final e PP clasic cu negativare fixa.Sarcina utilizata, mi-a fabricat-o un prieten din nichelina, bobinata pe ceva de azbest (sau ca azbestu') antiinductiv (asa zice el) si are circa 4.5Ohm.

Link spre comentariu

In urma testelor am obtinut urmatoarele oscilograme. Imi place imaginea cu 1KHz limitat. Limitarea e simetrica si la intersectia cu zero nu are ruperi. E o diagonala frumoasa! Dreptunghiul de 1KHz are ceva supracresteri, aratand ca face un mic avans de faza la frecvente inalte, inerent oricarui amplificator care vrea inalte.

Link spre comentariu

Si alte teste!La 30Hz sinus, la limitare nu se vad urme de saturatie a miezului! De regula apar la intersectia cu axa timp, la frecvente mai mici, cand se mareste nivelul peste cliping. La 30Hz, dreptunghiular, un nivel mai mare decat cel din imagine declanseaza saturatia pe fronturi.O imagine cu Fluke la 20Hz. Peste aceasta putere (39W), miezul da semne de saturatie. Constructorul de transformatoare mi-a facut trafuri cu fminim la 3dB la 20Hz. Se pare ca a are dreptate.Am pus doua imagini analitice cu Fluke la 50Hz. Curentul arata 0.8% distorsiuni (THD). Tensiunea arata 1.1% distorsiuni. Tensiunea este masurata mai prost din cauza ca Fluke e facut pentru tensiuni mari. Generatorul are 0.7% distorsiuni (vezi amplificator GU19).

Link spre comentariu

Mai pun o imagine si cu semnal de 50KHz, care arata destul de bine. Ca tensiune pare sa fie la fel cu celelalte.PS: Sonda la Osciloscop e pusa cu atenuare 1/10 in toate oscilogramele prezentate, deci sunt 10V/div.

Link spre comentariu
Vizitator viobio

nu pot spune decit EXCELENT!!!! :aplauze un user care mai si construieste cevao realizare deosebit de frumoasa si ingrijitacel mai mult imi place defazorul cu pentodedin aceasta schema se pot inspira si alti useri ,vis a vis de negativarea lui GU50,poate vor intelege ca aceasta lampa se negativeaza cu tensiune FIXA!!!!poate vor renunta la negativarea automata cu "rezistenta de resou in catod"schema pare stufoasa (pentru unii) dar are calitati deosebitepoate concura oricind cu fitele de mii de euromerita prezentata la HI-FI ARENAunde faci trafurile de iesire???

Link spre comentariu

Felicitari pentru realizare in primul rand . Acum si critica , la 1KHz semnalul trebuie sa fie cat mai perfect , nu e acceptat ceea ce zici tu cu legatura intre supracrestere si banda la inalte ...

Link spre comentariu

Felicitari. Sa-ti spun ce am constatat eu referitor la semnalul ala de supracrestere din poza la 1KHz:Acel virf care se vede in poza e de fapt o oscilatie. Daca te uiti la el cu o baza de timp mai mica vei observa acest lucru. Mai mult, frecventa oscilatiei e aceeaci cu cea care se vede clar in poza de la 20KHz. Asta denota o oarecare tendinta de oscilatie pe frecventa aia, din multiple cauze. (capacitati parazite, inductante nedorite, etc.) Incearca sa o elimini experimental prin introducerea unor mici condensatori de compensare in diverse puncte. Eu as incepe prin a tatona diversi condensatori de ordinul 10-220pF peste rezistenta de reactie negativa... Orcum e super fain din punctul meu de vedere. Si eu vizam in viitor un amplif cu lampi in care sa folosesc NUMAI pentode, folosite ca pentode nu ca triode.... asa, sa vad cum suna.

Link spre comentariu

Observatia si solutia @misa este pertinenta !,va scadea si foarte mult distorsiunile armonice la fregvente superioare,in oscilograma de 20Khz acel palir se va inbunatati si va deveni mai neted prima cocoasa se va diminua mult in amplitudine...,oricum o realizare deosebita si de clasa!.

Link spre comentariu

Excelent,Sebi!....ai spart gura targului!Comentarii nu mai am,am vb destul de mult la telefon pe aceasta schema si cred ca in curand o sa o termin si eu.Pe cand cea cu OT100 ???? :aplauzeP.S sursa este ceva deosebit,ti-am mai spus asta,o astfel de schema poate fi facuta pentru laborator.

Link spre comentariu

Multumesc pentru aprecieri la toata lumea! Revenind la chestiunile amplificatorului, voi raspunde pe scurt la intrebari.Pt dl. vdrapaca: 1.Nu este un bloc separat de automatizare a conectarii tensiunilor. Tensiunea de -90V este esentiala, asa ca la aparitia ei se va conecta tensiunea de +800V. Cand aceasta este valida (incalzirea lampilor de acolo), va comanda conectarea +250V (Vecran si pre) pe intrarea +250STR la regulator Low voltage. Pe placa de +800V este un circuit SI cablat care generaza semnal de pornire +250V. Inexistenta uneia din tensiunile de +800V va inhiba tensiunea +250V.2. (Si pt. dl. Viobio) Transformatoarele sunt facute la Petra dupa cerintele mele. Trafo de iesire au istorie ceva mai speciala. Initial am primit doua bucati care cadeau dupa 10KHz. Dupa o discutie amicala, a reiesit ca este nevoie de mai mult fier pentru a micsora nr. de spire. In final am primit doua transformatoare (histereza e la subiectul dedicat) care satisfac exigentele mele. Despre preturi, trebuie sa vorbiti cu ei. Oricum nu sunt scumpe ca unele de la Plitron.Pt. Kosmin227: Intradevar, se putea face regulatorul de 800V cu tranzistoare. Am fost un pic nemultumit ca nu sunt tranzistoare gen MPSA la 800V, asa ca trebuia sa fac niste artificii sa obtin ce voiam. Pana la urma m-am decis sa proiectez unu' cu lampi ca am destule 6N13S, asta si pentru placerea de face altceva.Cea mai mare bataie de cap mi-a dat-o diferentialul cu 6J9PE. Ei bine, puteam sa le pun ca triode si terminam repede, dar nu cu aceleasi calitati. M-a luat prin surprindere amplificarea lor f. mare si dificultatea de a reduce cu folos amplificarea. Solutia aplicata cu artificiul din catod a redus amplificarea (o reactie negativa independenta), a uniformizat lampile (potentiometrul sta aproape pe mijloc), si a largit banda de frecvente.Schema nu e asa stufoasa, dar e inghesuita (pagina mica si nu am vrut sa o fac pe doua pagini).

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări