Discutii pe scheme de radioreceptoare cu tuburi...

[Vizitator]

M-am asteptat la aceasta minunata intrebare dar spun cu timiditate ceea ce cred .Acest tub, asa cum este conectat il vad ca o trioda unde grila ecran este anod ( anod virtual al triodei ) , paralel cu o pentoda care au ( ambele tuburi ) aceeasi tensiune de negativare dar pantele diferite ( normal panta pentodei mai mare ).La un semnal mic , pentoda va amplifica prima pana la un anumit nivel al semnalului . pe masura cresterii acestuia . incepa si trioda sa conduca ceea ce duce la cresterea curentului prin anodul virtual deci cresterea curentului de ecran la pentoda . aceasta crestere diminuind curentul anodului pentodei care astfel va evita limitarea amplitudinii semnalului in anod . bieanteles ca aceste succesiuni daca sunt controlate si de RAA se poate obtine o amplificare aproape "stabilizata " . Cam asta e ideea , poate un pic fantezista ...sper insa ca e mai mult logica decat ridicola @IGBT 1971 ,Da, asa stiu si eu ca tuburile cu panta variabila au o dispunere a spirelor de la grila de comanda altfel decat la celelalte tuburi adica ''tesatura ''grilei este diferita .

Preocupat de propriul meu "razboi" nu am putut urmari firul logici tale kripton. Cred ca ai putea sa eviti multe discutii incercand sa simulezi pe unul din numeroasele CAD-uri ceea ce consideri ca fiind un adevar. Vezi si raspunsul meu anterior.

[kripton]

Multumesc pentru sfat dar exista o problema mai mult sau mai putin cunoscuta . am amintit si pe forum uneori , eu sunt complet incepator in ceea ce priveste computerul care este inca in garantie ( si primul ). referitor la tuburile electronice , ( pasiunea mea pentru acestea ) este o alta poveste si nu este locul potrivit . Facand referire la simplitatea , alaturi de eficienta aparatelor electronice , cum este si cel in discutie , Eugen Statnic , om al electronicii romanesti , spunea : " piesele care nu exista , nu se strica " .

[Vizitator]

Nu se strica, dar pot fi programate sa simuleze defectiuni.

[Vizitator]

Scuze in simularea de mai sus exista o mica eroare. Tensiunea de negativare a grilei este 0v. Sursa V1 are doar rolul de a inchide la masa circuitului secundar al trafului de FI si eventual face negativarea etajului anterior. Aceasta nu schimba insa cu nimic valoarea de adevar a simularii.

 

Am refacut totusi simularea pentru conformitate (mai uitasem si acea mica rezistenta de 2.5 ohm din catod, care confera o mica negativare grilei) si am pus-o in atasament. Curbele au cam aceeasi alura.

 

In alta ordine de idei, in fisierul Simulare 2 am incercat sa refac conditiile initiale ale schemei folosind o dubla dioda disponibila in program dar rularea da erori (rata de timp pentru simularea procesului de tranzitie este prea mica si programul da erori de genul diviziunii cu zero). Se observa insa un inceput de functionare.

 

In fisierul Simulare 3, am inlocuit tubul dubla dioda cu o simpla dioda semiconductoare si programul a functionat. Se observa ca atat la simularea fara dioda (fisierul Simulare) cat si la celelalte doua simulari, semnalul de intrare este in faza cu semnalul de iesire.

 

Concluzia este aceea ca detectia in cazul radioului in discutie este una pe grila, deci receptorul este intradevar unul de tip super-reactie ceea ce schimba totul.

[feri.visky]

Ceea ce (re)produceti mai sus nu este o simulare ci un simulacru... se pare ca termenul de filosof a fost bland si nu ati inteles nici schema...Exista o zicala in IT "garbage in garbage out" ceea ce in traducere libera inseamna "gunoi bagi gunoi obtii" cam asta este si cu simularea...Voi fi nevoit sa sterg toate interventiile care nu respecta spiritul si regulamentul forumului... incercati sa nu distrugeti continuitatea discursului si sa trageti concluzii bazandu-va pe ipoteze false...Nu spun, nu va sfatuiesc, sa cautati cu Gogu... ci sa cititi cat mai mult, cat de mult se poate...

[Vizitator]

Daca sustii ca este un simulacru, atunci ma astept imediat si la argumente. Am spus ca montajul poate fi verificat in MULTISIM in toate variantele din atasamente. A facut-o cineva? Daca cineva nu are incredere in simulatoare, atunci poate pune pe standul de probe si sa verifice. Exista surse de tensiune modulata. Exista osciloscoape catodice. Exista o gama larga de posibilitati de verificare a faptului ca detectia in cazul de fata apare si in lipsa diodei. Principiul detectiei pe grila este arhi-cunoscut.Sunt convins ca un moderator are puterea necesara sa modifice un topic, insa nu cred ca problema va disparea.

[Vizitator viobio]

@kripton interventiile tale au substanta si cu totii ar trebuii sa ne apropriem de lucrurile despre care credem ca stim (mai ales) totul... cu mai multa smerenie... felicitari pentru cum pui problema...

De viobio sa numai vorbesc cu toate ca este tanar are o experienta si cunostiinte de invidiat...

nicolas e mai filosof...

 

Mai la subiect: in superheterodine, din cate stiu eu nu se foloste detectia pe grila (caracteristica grila-anod) acest tip de montaj (audion si versiunile sale) este intr-adevar antic... anno '20...

 

Sincer sa fiu nu am crezut ca dorinta ta kripton, de a ne intoarce la detectie va declansa asa o "furtuna"... da bine ai facut sa aprofundam lucrurile...

 

Mai ridic o problema, lamparilor mai ales: tubul asta lucreaza ca pentoda sau ca trioda? (Amplificatorui F.I. desigur...). Vezi similitudinea cu amplificatorul final...

6K7 lucreaza ca pentoda, amplificatorul FI

terminalul 4(g2) ,este conectat la + ,la fel este conectat si g2 de la 30P1C

chiar daca rezistenta infasurarii L10 este mica ,masurata in cc,tubul 6K7 functioneaza ca pentoda

tocmai aici este "spilul",ca pentoda amplifica mult,daca ar fi fost conectata ca trioda amplifica putin

in acel etaj avem nevoie de amplificare mare

daca 6K7 ar fi fost conectata ca trioda ,trebuia sa se conecteze g2 la anod

 

 

 

dl ola_nicolas tocmai a inventat un nou detector

nu va suparati pe mine ,in electronica nu prea conteaza virsta,eu am 38,conteaza cunostintele

personal ma lasa rece orice simulare!

nu mai incercati sa ne convingeti cu detectorul dv!!!!

ACEST RECEPTOR ESTE SUPERHETERODINA

6A7 ESTE LAMPA DE AMESTEC,OSCILATORUL ESTE REALIZAT PE CATODA ACESTEI LAMPI

DETECTIA O F A C D I O D E L E ,D I N T U B U L 6K7

daca vreti mai scriu odata ,si mai rar

[feri.visky]

Deci, asta este, diferenta o face amplificarea ... Ca sa terminam problemele detectorului va mai arat o schema cu o solutie tehnica mai rara (nici asta nu este cu detectie pe grila... aviz amatorilor...!).Sunt curios ce parere aveti...

[Vizitator]

Detectia se face intre anod(3) si grila supresoare care este legata intern la catod(incalzire directa).Grila doi a tubului(4) este pe post de anod,formand o trioda cu grila unu si catodul,deci un amplificator cu grila comuna.Intrarea semnalului detectat se face pe catod,iar controlul pe grila unu.Cam asa vad eu functionarea.

[Vizitator viobio]

intradevar este o schema mai raradupa cele doua etaje de FI detectia semnalului de AF este facuta in anoda pentodei2J2Min acest tub se petrec lucruri interesantepe portiunea anod katod se face detectiain acelas timp acest tub este si driver al etajului PPcel mai interesant lucru este cum se foloseste g2 al lui 2J2Mg2 are ca sarcina infasurarea primara a transformatorului defazor,este "un fel de anod "am folosit un limbaj NEACADEMIC pentu a intelege tot poporul!am insemnat si circuitol de negativare al aparatuluiin punctul X cu rosu se obtine semnalul AFastept sa vad ce scrie marele academician ola_nicolas

[Vizitator]

...Reactia negativa se face cu divizorul rezistiv din catodul tubului final . La receptia unui demnal puternic si/sau la marirea volumului , tensiunea pe acest divizor va creste , crescand astfel tensiunea pe fiecare din rezistentele care il compun. aceasta are ca efect marirea tensiunii de negativare a tuburilor deci reducerea amplificarii intregului aparat...

Finalul lucrand in clasa A, curentul continuu prin catodul tubului este constant, deci tensiunea continua existanta in divizor nu este utilizata pentru reglaj/RAA si nu influenteaza dpdv dinamic RAA-ul receptorului.

Dealtfel, constanta de timp a filtrajului tensiunii de RAA este special aleasa suficient de mare in orice receptor astfel incat nici macar tensiunea de AF utila obtinuta in detector si nici cea provenita de la divizorul mentionat sa nu conduca/moduleze RAA-ul si sa nu controleze sau sa patrunda in etajul FI prin RAA.

La receptia MA este de preferat a se evita controlul amplificarii de catre semnalul AF demodulat, aceasta implementare ducand la un comportament dinamic nu foarte bun (la pauzele de modulatie amplificarea creste, la semnale de nivel mic/mediu apare modularea zgomotului).

Tensiunea de RAA la receptoarele MA provine din tensiunea continua obtinuta in detector. Ceea ce conduce RAA-ul este nivelul purtatorului MA (3V specificat in schema, care depinde de semnalul RF de la intrare) si nu nivelul semnalului demodulat AF (care depinde de gradul de modulatie si mai putin de amplitudinea semnalului RF!!!).

 

...Alegerea acestui mode de a conecta detectorul:cu catoda "aproape" la masa are influenta majora la cresterea sensibilitatii receptorului prin imbunatatirea pragului de detectie... Se poate urmari cum se insumeaza tensiunea detectata (cu plusul la masa...!) prin potentiometru apoi prin treapta a doua a rezistentei (15 Ohm)...

Prin divizorul rezistiv, se insumeaza o tensiune pozitiva cu cea (negativa) de RAA obtinuta din detector, reducand negativarea, urcand astfel pragul RAA (practic numai semnalele puternice ajung sa reduca mult amplificarea) si obtinand amplitudinea semnalului de FI necesara/dorita (mai mare) la intrarea in detector.

[Vizitator]

...Mai ridic o problema, lamparilor mai ales: tubul asta lucreaza ca pentoda sau ca trioda? (Amplificatorui F.I. desigur...)....

M-am asteptat la aceasta minunata intrebare dar spun cu timiditate ceea ce cred . Acest tub, asa cum este conectat il vad ca o trioda unde grila ecran este anod ( anod virtual al triodei ) , paralel cu o pentoda care au ( ambele tuburi ) aceeasi tensiune de negativare dar pantele diferite ( normal panta pentodei mai mare ).La un semnal mic , pentoda va amplifica prima pana la un anumit nivel al semnalului . pe masura cresterii acestuia . incepa si trioda sa conduca ceea ce duce la cresterea curentului prin anodul virtual deci cresterea curentului de ecran la pentoda . aceasta crestere diminuind curentul anodului pentodei care astfel va evita limitarea amplitudinii semnalului in anod . bieanteles ca aceste succesiuni daca sunt controlate si de RAA se poate obtine o amplificare aproape "stabilizata " ... .

"Anodul" "triodei" metionate (adica grila ecran a pentodei) este puternic decuplat la masa, deci este exclus ca acea "trioda" sa poata functiona ca un element activ (amplificator) in banda de lucru a amplificatorului FI.

Etajul functioneaza ca pentoda pura amplificatoare de RF controlata de RAA, deci ca o pentoda a carei panta este controlata extern (prin negativarea G1 aici).

In etajele RF de acest gen si in care este necesara obtinerea unei amplificari mari in general se utilizeaza pentoda, nu numai datorita amplificarii mai mari obtenabile si a posibilitatii RAA, ci si datorita capacitatii de reactie mult mai mici (de fapt cele doua aspecte amplificare/capacitate de reactie sunt interdependente prin factorul stabilitate, o capacitate de reactie ridicata impiedica obtinerea unei amplificari ridicate intr-un etaj ce se doreste stabil).

Dealtfel, intr-o asemenea situatie cum este schema Rekord, se doreste obtinerea amplificarii maxime obtenabile de catre etaj, deci intr-un asemenea etaj amplificator de FI (si care este unul singur in tot receptorul!) este nepotrivit sa utilizezi o pentoda in regim de trioda (si oricum, in general se evita asta in RF din motivele mentionate).

[Vizitator]

...In ata?ament este un colaj de screen-uri dupa o simulare f?cuta cu câteva ore mai devreme.... Schema este reprezentata in Fig 1 a colajului, iar in Fig 2 este detaliata sursa de tensiune de FI de 154 kHz modulata cu un semnal sinusoidal de 1000 Hz. ...

Scuze in simularea de mai sus exista o mica eroare... Aceasta nu schimba insa cu nimic valoarea de adevar a simularii.....In alta ordine de idei' date=' in fisierul Simulare 2 am incercat ... In fisierul Simulare 3, .... Concluzia este aceea ca [b']detectia in cazul radioului in discutie este una pe grila[/b], deci receptorul este intradevar unul de tip super-reactie ceea ce schimba totul.

Simularea este gresita chiar si numai datorita semnalului nepotrivit aplicat la intrare.

[iti poti da seama de greseala raspunzand la aceasta intrebare: ce grad de modulatie are "semnalul MA" aplicat acolo?!]

Se aplica acolo doua semnale sinusoidale sumate, ceea ce reprezinta cu totul altceva decat un semnal modulat MA!

Nu, nu este receptor cu superreactie.

[Vizitator]

...Grila doi a tubului(4) este pe post de anod,formand o trioda cu grila unu si catodul,deci un amplificator cu grila comuna.Intrarea semnalului detectat se face pe catod,iar controlul pe grila unu.Cam asa vad eu functionarea.

...dupa cele doua etaje de FI detectia semnalului de AF este facuta in anoda pentodei2J2M in acest tub se petrec lucruri interesante pe portiunea anod katod se face detectia in acelas timp acest tub este si driver al etajului PP cel mai interesant lucru este cum se foloseste g2 al lui 2J2M g2 are ca sarcina infasurarea primara a transformatorului defazor,este "un fel de anod "

Nu, nu este vorba despre amplificator grila comuna, nici G1 si nici G2 nu sunt decuplate la masa, ba chiar semnalul AF demodulat este aplicat in grila iar catodul este la masa, deci este configuratie catod comun.In afara de faptul ca functioneaza si ca demodulator in anod (semnalul AF demodulat apare in anodul T4, este filtrat de reziduul de RF/FI de catre C30 si eventual corectat in frecventa cu C31 apoi aplicat prin C28 potentiometrului de volum), aici este se poate vorbi intradevar despre o "echivalare" a ansamblului catod-G1-G2 al pentodei cu o trioda al carei anod este grila ecran (G2) a pentodei, similar cu ceea a mentionat kripton anterior.Aici sunt indeplinite intradevar toate conditiile pentru aceasta "echivalare": anodul pentodei este conectat la potential foarte redus (sau chiar negativ fata de catod!, potential dat de componenta continua negativa rezultata din detectia purtatorului semnalului de FI MA aplicat in anod, ce constituie negativare si RAA pentru etajele anterioare) iar grila ecran este la potential pozitiv muuuult mai ridicat decat anodul si decat grila de comanda (practic G2 este la potential maxim pozitiv, la alimentare), ceea determina "preluarea" eficienta de catre grila ecran a unei parti foarte importante a fluxului electronic emis de catod si controlat de semnalul AF aplicat in grila, deci la grila ecran se afla inclusiv semnalul util AF amplificat astfel...

[feri.visky]

Ce ziceti de parerea mea?1. AF nu trece prin anod!2. Semialternanta pozitiva a semnalului de IF este "condusa" la catod (masa)=detectie, detector etc. 3. Grupul de detectie este C27 si R6 pe care se va regasi semialternanta negativa si "reziduurile de IF".4. Reziduurile sunt filtrate de filtrul trece jos R7 si C30.5. Condensatorul C28 "preia" semnalul de AF si il aplica potentiometrului apoi pe g1.6. G2 se asimileaza cu o anoda de trioda...@Traian B: esti sigur cu tensiunea contiua, constanta etc. in catod (fara condensatorul de decuplare a rezistentei)?