Discutii pe scheme de radioreceptoare cu tuburi...

[Vizitator]

Panta caracteristicii se va shimba: tg(alfa)=cateta opusa (abscisa)/cateta alaturata (ordonata) (sau invers)

 

In ceea ce priveste necesitatea discutiei pe concret (ridicarea caracteristicii lampii de 26V/0,15A - sau chiar relevarea ei dintr-un catalog - absolut de acord

[kripton]

Regimul tranzitoriu al becurilor la pornire nu este chiar de scurta durata din cauza inertiei termice mari ale filamentelor tuburilor care sunt cuplate termic la catozi , ceea ce duce la o incalzire lenta a acestora fata de becuri .Daca ar fi lagate in serie cu filamentele , pana la incalzirea acestora ar functiona in regim de supravoltare .rezistenta paralel pe aceste becuri reduce la jumatate acest efect .Normal ca la arderea becurilor tensiunea pe aceasta rezistenta va creste insa in regim normal ( si ) aceasta limiteaza tensiunea pe cele doua becuri .Deci . parerea mea este ca si efectul de stabilizare al acestor becuri este dimiuat datorita rezistenrei paralel .Despre cuplajul termic catod - filament , stim cum se transmite caldura in vid , chiar si asa . de la o temperatura relativ scazuta , acest cuplaj termic exista . ( infrarosu )

[Vizitator]

Drept termen de comparatie cred ca se pot lua tuburile cu curenti de filament de peste 0,6 - 0,7 A. "Mic" relativ la acestea (care in majoritate sunt pentode finale) Un filament de 0,3 A are o grosime a sarmei de domeniul a 0,1 mm sau chiar mai mic. Un filament de 0.6 A are o sectiune a suprafetei firului dubla si lungimi de regula mai mari pentru reglajul rezistentei la rece. Asta inseamna mase relative de peste 2 ori mai mari, care inseamna si inertii (la incalzire) cel putin duble. Teoria cu cuplajul termic filament - catod este valabila, dar hai sa renuntam la ea nefiind relevanta. Ar trebui sa apreciem intr-o masura mult mai mare influenta pinilor de conexiune si a peretilor de trecere din sticla fata de care caldura se transmite prin conductie.

 

Ma opresc aici cu teoria, altfel riscam sa atatam pasiunile, ca la subiectul brum. Astept si de la voi aceeasi atitudine. Cred ca este timpul sa trecem la etajul AFI.

[kripton]

Totusi catodul se incalzeste de la filament.Daca renuntam la acest cuplaj termic , ma intreb cum ar functiona tuburile . De acord, sa trecem la A. F. i. ( Pacat ca nu s-a insistat putin asupra detectorului ).

[feri.visky]

...radioreceptorul romanesc Orion, S512U nu are bec de scala (stabilizator) iar celebrul Philips 204U (asamblat si la noi) are un bec de... neon!!! etc., etc. ......am amintit de circuitul detector mai sus cu dublul sau rol:-de a detecta intre catod si anodul mic tensiunea de radiofrecventa si-de a furniza o tensiune de negativare (cu intarziere printr-un circuit integrator ) cu rol da RAA......am amintit de asemenea si modul de conectare a catodului acestui tub si modul de conectare a potentiometrului care furnizeaza o tensiune pozitiva pe anodul detector crescand sensibilitatea receptorului...Probabil mai sunt si altele...

[kripton]

Da, asa este. scuze, am vrut sa fac referire la tubul detector, un tub mai rar intalnit .Nu am reusit cu poze dar exista acest tub in doua variante, cea in metal ( 6 G 7 ) si varianta in sticla ( 6 G 7 c ) , caracteristicile celor doua tuburi fiind identice , avand in constructie si trioda folosita ca preamplificator audio .

[kripton]

Aici sunt cele doua tuburi detectoare ( poza nu e prea seusita ) Se poate vedea in tubul de sticla, trioda in partea de sus , grila este la ''caciula'' iar in cutiuta dreptunghiulara de mai jos este dubla dioda de detectie .P.S. Am editat eu pozele sa fie mai decupate din zona neinteresanta... este mai interesant asa...

[kripton]

Multumesc foarte mult pentru poze , sunt incepator in fotografie.Despre A.F.I . as aminti ca acesta trebuie sa asigure o amplificare suficienta a semnalului ( este un spectru de semnale ) pentru ca acesta sa poata fi sesizat de detector . Este necesar sa asigure o banda de trecere cat mai apropiata de ecartul de 9 khz si mai ales sa pastreze riguros gradul de modulatie al semnalului util.( 30 % ) Etajul f.i. lucreaza in colaborare cu etajul detector astfel ca la semnale mari, detectorul furnizeaza o tensiune mai mare de negativare ( obtinuta in urma detectiei ) care , asa cum s-a aratat se inseriaza cu tensiunea preexistenta de negativare ( datorata divizorului rezistiv din catodul tubului final ) rezultatul fiind o reducere a amplificarii semnalului si evitarea limitarii acestuia , o alta conditie ce trebuie asigurata de etajul A.F.I. Evident ca la semnale de nivel mici , fenomenele se petrec invers, o micsorare a tensiunilor de negativare mutand punctul de functionare al tubului ( 6k7 sau 6k9 ) incat am plificarea sa creasca .acest peoces are loc si in etajul mixer , si acesta , functie de tensiunea de RAA isi modifica amplificarea functie de nivelul semnalului receptionat urmarindu-se pe cat posibil un nivel constant de amplificare globala a receptorului. In realitate insa lucrurile nu sant atat de simple , exista si distorsiuni de semnal si de anplitudine date chiare de propriu oscilator local sau chiar de etajul in discutie . Pe parcurs sper sa putem clarifica toate tainele acestor minunate procese si fenomena intalnite la aceste receptoare. Daca am gresit pe alocuri...e omeneste.

[Vizitator viobio]

in aparatele cu 6G7C ,apar mari probleme din cauza acestei lampiproblema o constitue diodele din ea,cele care fac detectiaaceasta lampa are 500 de ore de functionare si chiar atit functioneaza!este de preferat sa fie inlocuita cu varianta metalica (militara ) 6G7,acestea sunt mult mai bine construiteam avut mari batai de cap cu cele din sticlala un Rekord am schimbat 3 intr o saptamina,aceasi problema ,diodele care fac detectiaaparatul ReKord nu a fost unul singularacelasi fenomen se intimpla si cu 6B8C si 6B8 cele cu C sunt din sticlacele fara C sunt metalice ,varianta militaravariantele militar,au fost construite dupa americani,toate lampile metalice rusesti aveau la baza tehnologie americana ,ca ajutor de razboi

[kripton]

Buna, Multumesc de precizare , nu am un ''record functional , am vazut insa ca si tubul 6k7 are tot numai 500 ore . Despre 6B8c stiu ca si acesta are varianta metalica ( am si eu doua ) 6B8 , deci inteleg ca cele din metal au durata mai mare de functionare.

[Vizitator viobio]

Buna, Multumesc de precizare , nu am un ''record functional , am vazut insa ca si tubul 6k7 are tot numai 500 ore . Despre 6B8c stiu ca si acesta are varianta metalica ( am si eu doua ) 6B8 , deci inteleg ca cele din metal au durata mai mare de functionare.

cele metalice,sunt mai bunenu au in cod indicativul C

[Vizitator]

in aparatele cu 6G7C ,apar mari probleme din cauza acestei lampi

problema o constitue diodele din ea,cele care fac detectia...

Imi cer scuze viobio, dar (cel putin in acest montaj) detectia nu se face pe anodele suplimentare ale lui 6G7 - asa vad eu problema - sa ma corecteze cineva daca gresesc!

 

Detectia se face intre catodul si grila lui 6G7 (detectie pe grila - clasica) apoi prin mecanismul de reactie pe care l-a relevat foarte bine feri.viski, o fractiune din semnalul de la iesire (cules prin tehnica repetorului catodic de la finala 30P1C si deci perfect adaptat d.p.d.v. al impedantei) este preluat prin potentiometrul de volum, insumat pe grila cu semnalul detectat si amplificat.

 

Pe anodele suplimentare ale lui 6G7, asa dupa cum spuneam mai la deal se face redresarea semnalului de FI in scopul obtinerii unei negativari folosita la CAA - fiind direct proportionala cu amplitudinea semnalului amplificat de etajul AFI.

 

De altfel se poate observa ca bornele pentru auditie in casti sunt amplasate intre capatul inferior al secundarului trafului de cuplaj si masa. Tot de la acest capat este preluat semnalul util si este adus la grila pentru detectie prin R5 si C23. Se mai poate remarca ca datorita legarii filamentelor direct la masa, borna de masa legata la Capacitorul C22 (care are rolul tocmai de a separa masa de tensiunea de negativare provenita de la anodele suplimentare legate impreuna) este ecranata. ACEST LUCRU SE FACE DIN MOTIVE DE BRUM!

[Vizitator viobio]

in aparatele cu 6G7C ,apar mari probleme din cauza acestei lampi

problema o constitue diodele din ea,cele care fac detectia...

Imi cer scuze viobio, dar (cel putin in acest montaj) detectia nu se face pe anodele suplimentare ale lui 6G7 - asa vad eu problema - sa ma corecteze cineva daca gresesc!

 

Detectia se face intre catodul si grila lui 6G7 (detectie pe grila - clasica) apoi prin mecanismul de reactie pe care l-a relevat foarte bine feri.viski, o fractiune din semnalul de la iesire (cules prin tehnica repetorului catodic de la finala 30P1C si deci perfect adaptat d.p.d.v. al impedantei) este preluat prin potentiometrul de volum, insumat pe grila cu semnalul detectat si amplificat.

 

Pe anodele suplimentare ale lui 6G7, asa dupa cum spuneam mai la deal se face redresarea semnalului de FI in scopul obtinerii unei negativari folosita la CAA - fiind direct proportionala cu amplitudinea semnalului amplificat de etajul AFI.

 

De altfel se poate observa ca bornele pentru auditie in casti sunt amplasate intre capatul inferior al secundarului trafului de cuplaj si masa. Tot de la acest capat este preluat semnalul util si este adus la grila pentru detectie prin R5 si C23. Se mai poate remarca ca datorita legarii filamentelor direct la masa, borna de masa legata la Capacitorul C22 (care are rolul tocmai de a separa masa de tensiunea de negativare provenita de la anodele suplimentare legate impreuna) este ecranata. ACEST LUCRU SE FACE DIN MOTIVE DE BRUM!

bine ,daca asa spuneti dv......................

[kripton]

Traseul ecranat de la masa condensatorului de 470 pf ( care decupleaza secundarul transformatorului de F.I., cu alte cuvinte ''il pune la masa '' dar numai in domeniul F.I. ) , nu exista in realitate . este o greseala de tiparire a schemei .In realitate acest traseu este intre borna de intrare pentru pick-up ( unde este conectata si rezistenta de !,5 Mohmi care este conectata cu celalalt capat la condensatorul de 15 nf pentru intarzierea si filtrarea tensiunii de Raa ) si capatul ''cald'' al potentiometrului de volum , situat exact pe diagonala sasiului fat de aceasta borna. Traseul respectiv are o lungime cam de 35 cm si trece pe langa soclul tubului mixer/oscilator, pe langa primul transformator de FI apoi imediat pe sub cel de-al doilea , punctul de conectare la masa < unic > ( pentru a se evita bucla de masa ) se afla imediat in spatele potentiometrului. Prin secundarul celui de-al doilea filtru de FI trece si semnalul de joasa frecventa obtinut in urma detectiei , fara a fi afectat de condensatorul sus mentionat ca la aparatele de tip reflex unde se intoarce tot in tubul AFI pentru a fi amplificat in joasa frecventa iar in acest caz este amplificat de alt tub ( trioda din tubul 6G8 ). acest traseu se poate vedea pe sit-ul proradioantic, colectia d-lui Feri Viski , pagina 9 coltul din stanga jos ( unde aste " record"-ul S-49 U ) in detaliul atasat aparatului , borna pentru pick-up fiind a treia din partea dreapta de jos a sasiului . Acest traseu este ecranat pentru a se evita intrarea in oscilatie a aparatului .

[Vizitator]

Bun. Admit ca ar putea fi vorba de o greseala de editare (oricum argumentul este mai academic decat cel al lui viobio) dar in acest moment am in fata volumul 2 din lucrarea Scheme de Radioreceptoare de Toma Chiric s.a., ed. Tehnica Bucuresti 1973, unde din pacate nu exista schema in dezbatere. In shimb rasfoind-o putin, am mai gasit exemple unde traseul tensiunii de negativare provenita de la anodele suplimentare este ecranat. Ba chiar am dat peste o schema foarte interesanta (rr Belerus 53) unde exista trei lampi cu anode suplimentare: o pentoda - dubla dioda (6B8C) si doua triode - duble diode de tipul 6G2. Doua dintre anodele suplimentare ale acestei scheme sunt furnizoare de tensiuni de negativare (6B8C cu rol de etaj AFI si 6G2 cu rol de etaj de atac AAF) si traseele tensiunilor de negativare sunt ecranate, in timp ce la cea de a doua 6G2 anodele suplimentare au intr-adevar rol de detectie, partea de trioda facand o preamplificare audio cu reactie. Este de asemenea una din schemele cu legarea la masa a filamentelor, legate de aceasta data in derivatie. In concluzie eu nu am studiat indeaproape montjul practic in dezbatere, nu pot sa te contrazic si ma opresc aici cu comentariile.In alta ordine de idei, am pus in atasament caracteristica I - U de filament la unul din tuburile EF80 (6,3V/0,3A) de care dispun, ridicata aseara tarziu (dupa ora 1) Punctele rosii corespund rezultatelor masuratorilor mele. Presupun ca o putem folosi in cazul unei simulari. Aveam candva si o lampa cu incandescenta "baioneta", pe care o mai caut ca sa-i ridic caracteristica. nu am insa nici un tub cu filamentul la 30V/0,3A, asa incat solicit ajutorul unui posesor de astfel de tub sa-mi trimita in mp caracteristica acestuia.