Selena Postat Decembrie 2, 2009 Partajează Postat Decembrie 2, 2009 Prima lampa, 6A10S, functioneaza ca heterodina si etaj de amestec: semnalul de la circuitul de intrare se aplica pe grila3, iar oscilatia locala se aplica pe grila1. Sarcina acestui tub este filtrul C5L7, C6L8 acordat pe frecventa intermediara 465 kHz.A doua lampa, 6B8S, functioneaza in montaj reflex si indeplineste trei functii: amplificator de frecventa intermediara, detector cu dioda si preamplificator de audiofrecventa - aceasta a treia functie corespunde atributului "reflex" si conduce la economisirea unui tub.Sarcina amplificatorului de frecventa intermediara este circuitul oscilant L9C17 acordat pe 465 kHz. Tensiunea de frecventa intermediara amplificata este trimisa prin C19 la anozii lampii 6B8S conectati impreuna; sarcina diodelor este grupul serie R10+potentiometrul de volum R6. Urmeaza filtrul detectorului R5C16, dupa care se obtine semnalul audio, dozat de potentiometrul R6.Acest semnal audio se aplica prin C15 si L8 la grila lampii 6B8S. Sarcina acestei lampi pentru semnalul audio este rezistorul R9: de aici se culege semnalul audio si se aplica prin C23 la tubul final 6P6S, clasa A.Reglajul automat al amplificarii de inalta frecventa (simpla, fara intarziere) este realizat astfel: tensiunea la iesirea detectorului este filtrata prin R8C4 si aplicata grilei lampii 6B8S prin R8 si L8, respectiv grilei lampii 6A10S prin L4 sau L2 (in functie pozitia comutatorului de unde).(Scuzati, pana am redactat, deja a raspuns colegul...) Link spre comentariu
c_anicai Postat Decembrie 2, 2009 Partajează Postat Decembrie 2, 2009 la aceast? schem? economic? al doilea tub are triplu rol amplificator FI, detector si preamplificator AF. Link spre comentariu
kripton Postat Decembrie 2, 2009 Partajează Postat Decembrie 2, 2009 Da, asa este , s-a mentionat acest lucru, tubul respectiv s-a fabricat in doua variante , una cu invelisul metalic ( 6b8 ) iar a doua varianta si cea mai intalnita , cu balon de sticla ( 6b8c ,) fiind acoperit cu un frumos invelis de culoare aurie care este de fapt un ecranaj al acestui tub Baza acestor tuburi ( ca si celelalte din receptor ) este de tip "octal ". Link spre comentariu
Selena Postat Decembrie 2, 2009 Partajează Postat Decembrie 2, 2009 Ma repet, nu va suparati pe mine... Folosirea autotransformatorului pentru alimentare conduce la economie de conductor de cupru ( ca lungime si ca diametru), deasemenea miezul poate avea sectiune mai redusa. Insa produce neajunsuri mari, in cazul in care se introduce stecherul in priza astfel ca faza retelei sa fie la sasiu:- posibilitatea electrocutarii ( prin suruburile de prindere a cartonului din spate);- daca se stramba o placuta a condensatorului variabil de intrare C3 (si astfel apare un scurtcircuit intre armaturile fixe si cele mobile) si, in plus, firul de antena se atinge de un obiect pus la pamant (burlan, calorifer), are loc un scurtcircuit faza retelei-pamant, cu topirea bobinelor circuitelor de intrare! Asa a patit exemplarul de care am facut rost. Acest dezastru se evita adaugand in serie cu antena un condensator de 1 nF / tensiune inalta. Aparatul inca mai avea prins cu sfoara de cartonul din spate un cartonas pe care scria : daca se aud zgomote ciudate la receptie, sa se inverseze stecherul in priza.In schema, sunt prevazute borne pentru conectarea unui picap. In realitate, aceste borne nu exista. Link spre comentariu
c_anicai Postat Decembrie 2, 2009 Partajează Postat Decembrie 2, 2009 am 20 de ani de când nu am mai f?cut un receptor radio pe tuburi, parc? mixer se folosea ech91 ?i ebf89 amplificare FI, îmi amintesc c? nu eram mul?umit de atenuare redus? a frecven?ei imagine în unde scurte pentru variabil cu dou? sec?iuni.Am o întrebare pentru cunosc?tori, dac? pot folosi tubul 6i1p ?i ca amplificator frecven?? intermediar? deoarece nu mai am tuburi pentru a?a ceva. Aveam un gând s? încep o dubl? schimbare frecven?? prima pe la 4,1 mhz sau chiar 2,5mhz, ?i a doua la 110 khz pentru band? îngust? SSB.are cam aceia?i amplificare o heptod? 6i1p pentru a fi utilizat? ca pentod? în frecven?a intermediar? ? Link spre comentariu
c_anicai Postat Decembrie 2, 2009 Partajează Postat Decembrie 2, 2009 - daca se stramba o placuta a condensatorului variabil de intrare C3 (si astfel apare un scurtcircuit intre armaturile fixe si cele mobile) si, in plus, firul de antena se atinge de un obiect pus la pamant (burlan, calorifer), are loc un scurtcircuit faza retelei-pamant, cu topirea bobinelor circuitelor de intrare!Am construit pe vremuri un etaj rf cu dublor f?r? traf de alimentare anodic?, ?i folosind condensatori nu corenta nicidecum carcasa metalic?, odat? cuplat bnc-ul antenei cu tresa legat? la p?mânt pericolul disp?rea definitiv. o recomandare pentru cei ce lucreaz? frecvent cu tensiuni mari ar fi utilizarea prizelor engleze?ti la care nu ai cum s? inversezi faza cu nulul re?elei, ?i în plus mai dispun ?i de o siguran?? montat? în ?techer ca m?sur? suplimentar? de protec?ie la scurtcircuit. Iar ca rezisten?? în timp aceste prize sunt cele mai bune, ghici?i aici de ce. ========= mai am întrebare: vreau s? fac câteva game de unde scurte ?i m-am gândit c? pot adapta un tor la intrare ?i la oscilator ca în schema ata?at? pentru a evita complica?iile comutatorului de game, oare nu stric? torul în paralel pe bobinele de acord ? Link spre comentariu
feri.visky Postat Decembrie 2, 2009 Autor Partajează Postat Decembrie 2, 2009 ...dupa 20 de ani... ech91 e de fapt ech81, identic si egal cu 6i1p (i rusesc, p rusesc)... Link spre comentariu
kripton Postat Decembrie 2, 2009 Partajează Postat Decembrie 2, 2009 Foarte corect , pericolul de electrocutare exista mai ales la ''pionier''s-503 A unde vad ca nu este condensator de cuplaj pentru antena . categoric in acest caz la contactul dintre placile condensatorului variabil , faza retelei poate intra in antena ( intamplare relatata de colegul < selena > .initial am crezut ca este o greseala in schema dar citind cele relatate nu este asa . Sa fi fost o ''scapare '' a proiectantilor ? ( nu posed acest tip de aparat ) Referirea la consum am mentionat-o pentru ca la acest aparat nu mai este nevoie de rezistente aditionale care, la 220 "consuma ''cam cat un aparat similar alimentat cu transformator .@c_anicai, Nu ar merge EF183 in F.I. ? aceste tuburi s-au folosit in tV-uri la AFI cale comuna .Sau 6k4p folosite de sovietici in unele receptoare .detectia se poate face cu diode sau tub separat( 6x2p) Link spre comentariu
Selena Postat Decembrie 2, 2009 Partajează Postat Decembrie 2, 2009 Imi pare rau @c_anicai, intradevar, bobinele sunt cuplate inductiv, insa sunt legate galvanic intre ele, cu antena si cu armaturile fixe ala condensatorului variabil C3. Acum, daca se stramba putin armaturile, antena va fi cuplata galvanic si cu sasiul. Daca la sasiu este faza retelei si daca firul antenei se atinge de un obiect la pamant, are loc distrugerea bobinelor.Mosneagul care mi-a daruit acest aparat mi-a relatat cum s-a intamplat; facea curat de Pasti si a atins o parte dezizolata a firului de coborare a antenei cu caloriferul. A facut o flama mare, a sarit siguranta, iar bobinele fierbeau in suc propriu (email, ceara etc.). Uite cum arata carcasele bobinelor de intrare, dupa ce am scos cat s-a putut din bobinaje. Carcasele sunt deformate, miezurile sunt intepenite ( bobina de UM este cel mai afectata, comutatorul era pe UM). Link spre comentariu
c_anicai Postat Decembrie 2, 2009 Partajează Postat Decembrie 2, 2009 Imi pare rau @c_anicai, intradevar, bobinele sunt cuplate inductiv, insa sunt legate galvanic intre ele, cu antena si cu armaturile fixe ala condensatorului variabil C3. Acum, daca se stramba putin armaturile, antena va fi cuplata galvanic si cu sasiul. Daca la sasiu este faza retelei si daca firul antenei se atinge de un obiect la pamant, are loc distrugerea bobinelor.am f?cut o gre?eal? care am ?ters-o imediat din postare, nu am crezut c? a citit cineva ?i s? m? fac de ru?ine, înc? o dat? scuzele de rigoare, ai perfect? dreptate.@c_anicai, Nu ar merge EF183 in F.I. ? aceste tuburi s-au folosit in tV-uri la AFI cale comuna .Sau 6k4p folosite de sovietici in unele receptoare .detectia se poate face cu diode sau tub separat( 6x2p)detectia fac cu dioda germaniu doar pentru control RAA, dar pentru af tre sa fac extragerea benzii laterale unice cu o dubl? trioda ca detector de produs ?i oscilator cred.eu tuburi vreau s? folosesc numai în partea de radiofrecven??, pentru reducerea la extrem a intermodula?iei ?i a zgomotului specific tranzistorilor, îmi aduc aminte c? aveam pe timpuri un radio cu tuburi pe norma UUS OIRT f?r? nici un pic de fâsâit între posturile recep?ionate.M? intereseaz? în mod special conectarea unui tor cu priz? la 1/3 de la mas? aplicabil ca în schema postat?, acel tor s? aib? inductan?a mult mai mare ca bobina de acord pentru a nu influen?a prea mult circuitul acordat, vreau acest lucru doar pentru priza de cuplare necesar? la oscilator ?i cuplajul cu antena, pentru simplificarea la extrem a comutatorului de game Link spre comentariu
Selena Postat Decembrie 2, 2009 Partajează Postat Decembrie 2, 2009 Scuze, la randul meu, ca m-am grabit sa raspund, fara sa am cunostinta de modificarea mesajului. Cred ca am citit doar eu... Link spre comentariu
kripton Postat Decembrie 2, 2009 Partajează Postat Decembrie 2, 2009 Am uitat sa mentionez ca la aparatele ''Pionier'' ( mai precis ''pionier Electromagnetica ") s-a folosit pentru prima data tubul redresor 6T5C ( T de la Tiriac ), un tub folosit de aici incolo la aproape toate radioeceptoarele de tip RP. ( cu mici exceptii unde s-a folosit 5T4C ).( zic doar in soapta : asa este @C_anicai , la BLU , oscilator si celelalte dar daca facem o "alunecare" de la frecventa/subiect , este posibil sa primim o ''conversie" la alt topic ). Link spre comentariu
c_anicai Postat Decembrie 2, 2009 Partajează Postat Decembrie 2, 2009 ( zic doar in soapta : asa este @C_anicai , la BLU , oscilator si celelalte dar daca facem o "alunecare" de la frecventa/subiect , este posibil sa primim o ''conversie" la alt topic ).m? ab?in, am s? mai caut pe aici ce ?i cum, m? gândeam dac? e legat de receptoare cu tuburi e permis anumite discu?ii legate de, ?i u?or pe lâng? subiect, oricum mersi de aten?ionare, chiar nu m? gândeam c? am sc?pat pe ar?tur?. Link spre comentariu
kripton Postat Decembrie 2, 2009 Partajează Postat Decembrie 2, 2009 Asa-i , la urma urmei , sper sa nu fie o problema, chiar si la biserica se mai susoteste ... Link spre comentariu
kripton Postat Decembrie 2, 2009 Partajează Postat Decembrie 2, 2009 O problema privind aceste tipuri de aparate este si documentatia precara existenta . desi schemele electrice sunt asemanatoare , existand cateva scheme de baza ,(ma refer la cele cu tuburi sovietice dintre care cred ca "bicaz'' s-573 a fost ultimul ) in afara de datele din ''cartea albastra " nu se stiu altele , uneori nici aspectul exterior al aparatelor .imi amintesc un tip de radio ''pionier ''care avea scala amplasata deasupra casetei ( S-521) insa dupa schema nu se poate sti care este ( Se poate prin deductie , dupa desenul care arata detaliul de montare al snurului de scala, tipul de aparat exista pe situl Pro Radio Antic ). Chiar disparitia acestor aparate s-a petrecut brusc , posibil si din cauza duratei scurte de viata a unor tuburi din dotare .Cred ca rugamintea de a avea macar cate o poza cu fiecare aparat in discutie, sa aiba acest rezultat... suntem la ''Pionier'' S-503 A . Multumesc in numele tuturor . Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum