feri.visky Postat Octombrie 30, 2009 Partajează Postat Octombrie 30, 2009 Deschid acest topic pentru a demara discutii concrete pe scheme de radioreceptoare cu tuburi electronice, pentru a facilita intelegerea schemelor si a usura depanarea aparatelor. Va fi un topic adiacent celui deschis de viobio...Incep prin a discuta pe marginea schemei radioreceptorului Record S49U, primul radioreceptor fabricat la Radio Popular in 1949, dar folosind schema originala, adica aceea de la Record 47 (1947) rusesc...Cum, intr-un alt topic am discutat modul de realizare a tensiunii de negativare a tuburilor (pentru stabilirea corecta a punctului de functionare), m-am gandit sa pornim cu acest punct...Asteptam interventia unor specialisti consacrati in domeniu ca misa, viobio, blue, doru3160, depanatoru, nichisoru,... etc., etc. lista putea sa mai continue....O solutie originala in schema este realizarea negativarii din rezistenta de catod al etajului final (R9,R10,R11). Avantajele solutiei, dincolo de economicitate rezida in faptul ca se realizeaza si o reactie negativa globala, care are ca efect stabilitatea finalului dar si reducerea distorsiunilor... etc. Defectele generate de aceasta rezistenta ar fi...Practicienii sa-si spuna cuvantul.... Link spre comentariu
sebi_c Postat Noiembrie 1, 2009 Partajează Postat Noiembrie 1, 2009 Am vazut ca mai multe radiouri folosesc ca drosel o bobina pe trafo de iesire. Stie cineva ce implicatii are acest lucru in functionarea transformatorului (amplificatorului)? Cum e fazata bobina fata de primar si daca nu cumva are implicatii in anularea efectului componentei continui a amplificatorului SE?Acelasi stil de circuit l-am vazut si la Oberon. Link spre comentariu
mișa Postat Noiembrie 1, 2009 Partajează Postat Noiembrie 1, 2009 Filtrarea cu ajutorul unei bobine in transformatorul de iesite e facuta din motive economice. Componenta magnetica continua se anuleaza, sau ma rog, se micsoreaza. In felul asta poate fi micsorata sectiunea transformatorului. Philips a folosit mult aceasta metoda. Dezavantajul e ca scade intrucitva randamentul trafului pentru ca o parte din semnalul audio e "consumat" pe acea bobina. De asemenea risti sa ai un pic de brum. Cu toate astea, Oberon suna foarte bine.Feri, nu ar fi rau sa pomenesti de valorile gresite ale rezistentelor din toate cartile rominesti unde a fost publicata aceasta schema. Link spre comentariu
blue Postat Noiembrie 1, 2009 Partajează Postat Noiembrie 1, 2009 Inductant serie cu primarul transformatorului , este a difuzorului electromagnetic, o solutie economica de creare a cimpului magnetic pt difuzor+ un drossel pt alimentare Link spre comentariu
mișa Postat Noiembrie 1, 2009 Partajează Postat Noiembrie 1, 2009 Aia e alta poveste. In cazul in discutie e o infasurare chiar pe traful de iesire. Uite aici: http://www.proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=188 unul din multele exemple care pot fi date de la Philips. Traful de iesire e foarte mic. Cel care se vede in poza e cel de alimentare. La un moment dat am vrut sa fac un experiment cu un amplif SE in care sa fac pe traful de iesire o infasurare care sa anuleze componenta continua a cimpului magnetic. Infasurarea urma sa o alimentez dintr-un generator de curent constant performant. Generatorul de curent are impedanta interna teoretic infinita si nu "fura" din semnalul audio. Proiectul a ramas la faza "am vrut sa fac..." Link spre comentariu
sebi_c Postat Noiembrie 1, 2009 Partajează Postat Noiembrie 1, 2009 Am al doilea Oberon, care are niste manifestari ciudate la AJF, adica se aude cand mai tare, cand normal. Cand apesi pe placa AJF, sunetul vine la taria normala. Am sa incerc sa-mi dau seama cum e cu amplificatorul lui. Deci bobina de filtrare trebuie sa faca un camp contrar curentului de mers in gol.Misa spuneai ca Oberon (am unu' in "casa mare", in biroul meu, impecabil de la furnir pana la montaj) se aude foarte bine, chiar cu bobina asta pusa pe traf, fara pic de brum. Asa e! Sunt incantat ori de cate ori il ascult! Pe al doilea vreau sa-l pun in atelier.PS: Designul Oberonului e mult mai placut decat al Philipsului din link-ul tau. As zice ca e opera de arta! Link spre comentariu
mișa Postat Noiembrie 1, 2009 Partajează Postat Noiembrie 1, 2009 Constructiv vorbind, alimentarea e facuta pe o priza din primar. Sensul bobinajului se pastreaza. Cimpurile magnetice se anuleaza daca sunt corect calculate bobinele. Curentii nu sunt egali, deci numarul de spire e diferit. Link spre comentariu
feri.visky Postat Noiembrie 1, 2009 Autor Partajează Postat Noiembrie 1, 2009 Sa le luam pe rand: @sebi_c: exista un alt topic care trateaza pasii de urmat pentru reparatii... vezi acolo... aici vom discuta schema asta pentru a elucida probleme de functionare... @blue: ceea ce spui tu este adevarat, si ceea ce spune sebi_c este asa, numai ca aici este o solutie aparte folosind acelasi miez al transformatorului de iesire ca si filtru, in celula de redresare... Dupa redresare se folosesc (in general) urmatoarele metode de filtrare: -filtru PI cu condensator-rezistenta-condensator -filtru PI cu condensator- inductor-condensator, inductorul, adica bobina, prin inductanta respectiva "opreste" componenta alternativa. Bobina poate sa fie o constructie de sine statatoare, poate sa fie bobina de excitatie de la difuzoarele cu electromagnet (situatie la care s-a referit blue) sau o infasurare amplasata chiar pe traful de iesire... ca si in cazul de fata... Adica, plusul tensiunii redresate din catodul tubului redresor se aplica pe plusul condensatorului de filtraj, apoi pe infasurarea respectiva. Prin infasurarea primarului trafului de iesire tensiunea se aplica pe anodul tubului final... Insa iesirea din aceasta infasurare de filtrare printr-un rezistor serie de 2k2 se aplica celui de al doilea condensator de filtraj din elementul PI... se observa valoarea mai mica al acesteia (25uF) tocmai pentru ca un inductor are eficienta mai mare la filtrare decat rezistorul... @misa: in plus si componenta importanta a tensiunii de brum se anuleaza generindu-se campuri in opozitie... Greselile la care misa face trimitere, se refera la notarea condensatorului de filtraj in pF si la valoare rezistentei din catodul tubului final, care in loc de 470 ohm este de 85 Ohm... erorile fiind in schema aparatului Romanesc... probabil de copiere... Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Noiembrie 1, 2009 Partajează Postat Noiembrie 1, 2009 acest aparat este cu alimentare univesalapoate fi alimentat cu curent alternativ sau continuupartea de alimentare este compusa din redresor si circuitul de alimentare al filamentelorse poate alimenta de la 110v sau 220vpentru cele doua tensiuni exista trei borne in care se introduc sigurantele care comuta tensiunileR16 pentru tensiunea de 110v este anulata de siguranta de 1A care este montata in paralel pe eaR16 pentru tensiunea de 220v este conectata la masa aparatuluiR16 daca este intrerupta aparatul nu functioneaza,lipsa tensiune de alimentare in circuitul redresor si in cel de filamente(alimentare la 220v)C30 reduce parazitii din reteaua de alimentare a aparatuluiC30 in scurt ,arde sigurantele sau R16circuitul de alimentare al filamentelor este compus din R16,sigurante,R15,becurile de scala,tensiunea de alimentare a filamentelor este de 78,9v(suma tensiunilor de filament a celor 5 tuburi)pe R16,R15 vom avea diferenta pina la 22ov,intreruperea uneia din ele duce la scoaterea aparatului din functiune,lipsa curent in circuitul de filamenteR15,R16 au valori critice, care trebuiesc respectate, pentru a avea o functionare buna a tuburiloro valoare mai mica a acestor rezistente ,duce la arderea filamentelor tuburiloro valoare mai mare ,duce la o incalzire mica a filamentelor si implicit o emisie scazutaredresarea tensiunii alternative se face cu tubul 30T1Mfiltrarea tensiunii redresate se face cu C28daca pe plusul lui C28 nu exista tensiune sunt mai multe cauzetub redresor 30T1M epuizatR16 intreruptC28 in scurt,arde sigurantele,defecteaza tubul redresor,arde R16C28 devalorizat(capacitate mult redusa) avem brum de retea ,acel miriit infundat(50hz),tensiune redresata micadupa redresare si filtrarea cu C28 ,tensiunea anodica este introdusa in transformatorul de iesireaici exista doua circuite o parte merge prin o infasurare in anoda tubului final 30P1Co parte merge prin alta infasurare ,care este folosita ca soc de reducere a ondulatiilor curentului,aceasta infasurare este inseriata cu R15R15 si C29 formeaza o alta celula de filtrajlipsa tensiune in plusul lui C29:infasurarea din traful de iesire intreruptaR15 intreruptC29 in scurt,arde R15,arde infasurarea de filtraj din transformatorul de iesire,poate defecta tubul redresorC29 devalorizat,apare brum de retea ,tensiune filtrata micadin acest punct tensiunea anodica filtrata ,alimenteaza celelalte etaje ale aparatuluiin circuitul de alimentare sunt incluse si rezistentele R9,R10,R11,acestea asigura tensiunile de negativare pentru tuburile aparatuluiR11 intrerupt :nu avem negativare la nici un tub,aparatul nu functioneazaR10 intrerupt:nu au negativare 6A7,6K7,30P1C,aparatul nu functioneazaR9 intrerupt:tubul final 30P1C nu mai are catodul conectat ,aparatul functioneaza pina la etajul final,in difuzor nu se aude nimicR9,R10,R11 trebuiesc inlocuite cu valorile din schema!!!orice abatere duce la modificarea tensiunilor de negativare in toate etajele aparatului,se modifica punctele de functionare ale tuburilor si nu vom avea o functionare corecta a aparatului Link spre comentariu
Spitfire Postat Noiembrie 2, 2009 Partajează Postat Noiembrie 2, 2009 La radioreceptorul "Balada S582A" o infasurare din traful de iesire era folosita ca drossel pt. alimentare, rezultat:nu scapai de brum la volum mic nici cu ciocanul, puteai sa pui mama conzilor electrolitici cu ESR=0,0001 ohm, degeaba! Vorba ceea: "azi cumperi "Balada", intr-o saptamana ramai cu...lada". Link spre comentariu
kripton Postat Noiembrie 2, 2009 Partajează Postat Noiembrie 2, 2009 Aseasta configuratie constructiva a transformatorului de iesire, pe langa reducerea brumului de retea ,contribuie si la reducerea distorsiunilor prin "indepartarea " miezului de saturatia magnetica ,fiind posibila utilizarea unei sectiuni reduse a acestuia.Reactia negativa se face cu divizorul rezistiv din catodul tubului final . La receptia unui demnal puternic si/sau la marirea volumului , tensiunea pe acest divizor va creste , crescand astfel tensiunea pe fiecare din rezistentele care il compun. aceasta are ca efect marirea tensiunii de negativare a tuburilor deci reducerea amplificarii intregului aparat. este interesant ca la acest proces,in cazul acestui receptor, participa si detectorul , prin marirea pragului de detectie.Condensatorul de 470 pf de la intrarea etajului final , impiedica patrunderea semnalului de F.I.ce poate ramane dupa detectie , in spatiul grila - catod al tubului final ( si frecventa imagine).Un neajuns la acest receptor este durata de viata redusa a tubului final si a celui redresor. Link spre comentariu
nicolae57 Postat Noiembrie 2, 2009 Partajează Postat Noiembrie 2, 2009 Greselile la care misa face trimitere, se refera la notarea condensatorului de filtraj in pF si la valoare rezistentei din catodul tubului final, care in loc de 470 ohm este de 85 Ohm... erorile fiind in schema aparatului Romanesc... probabil de copiere... Nu stiu daca este important sau nu dar valoarea lui C29 in schema este 25,0 virgula s-a unit cu zeroul si pare P Link spre comentariu
feri.visky Postat Noiembrie 2, 2009 Autor Partajează Postat Noiembrie 2, 2009 Misa s-a referit la primul condensator de filtraj la cel de 40 uF... in schema din cartea albastra este trecut pF... in clar...O.K. nu este foarte important, totusi tinem ca o schema sa fie o documentatie corecta pentru un aparat...La descrierea lui viobio adaug doar observatia ca la arderea becurilor de scala rezistorul de 200 Ohm este solicitat suplimentar si se arde des... Solutia asta este datorita faptului ca filamentele sunt la 0.3A pe cand becurile la 0.15A!Kripton are dreptate cu uzura prea rapida a finalilor si a redresoarei lucru confirmat de un batran reparator din Arad care anual schimba aceste tuburi... In schimb frecventa imagine nu este relevanta dupa detectie... in schimb va avea importanta in circuitele de intrare si mai incolo...Alegerea acestui mode de a conecta detectorul:cu catoda "aproape" la masa are influenta majora la cresterea sensibilitatii receptorului prin imbunatatirea pragului de detectie... Se poate urmari cum se insumeaza tensiunea detectata (cu plusul la masa...!) prin potentiometru apoi prin treapta a doua a rezistentei (15 Ohm)...O intrebare pentru specialisti... de ce, un capat al secundarului transformatorului de iesire este conectat la masa? Link spre comentariu
kripton Postat Noiembrie 2, 2009 Partajează Postat Noiembrie 2, 2009 Avand in vedere capacitatea parazita intre primar si secundar, sa ma gandesc la o posibila incarcare electrostatica a secundarului ? (asta in caz ca nu ar fi legat la masa ). Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 2, 2009 Partajează Postat Noiembrie 2, 2009 O solutie originala in schema este realizarea negativarii din rezistenta de catod al etajului final (R9,R10,R11). Avantajele solutiei, dincolo de economicitate rezida in faptul ca se realizeaza si o reactie negativa globala, care are ca efect stabilitatea finalului dar si reducerea distorsiunilor... etc.Din schema pe care ai ales-o pt dezbatere, transpare preocuparea clara a designerului pentru solutii simple si functionale. Trebuie observat ca o a doua sursa de negativare pt grilele primelor doua tuburi vine de la anodele suplimentare ale tubului 6G7, asa cum se practica in majoritatea radioreceptoarelor moderne. Aceasta negativare este produsa prin redresarea tensiunii de frecventa intermediara si fiind bineinteles functie de amplificarea primelor doua etaje realizeaza si un CAA (control automat al amplificarii) Aceasta tensiune de negativare se combina la nivelul potentiometrului de volum (R5) cu cea scoasa in evidenta de tine si face mult mai eficace acest CAA.La modul cum este conceputa schema, nu cred ca designerul a uitat sa supradimensioneze (d.p.d.v. al puterii disipate) rezistorul R15. De fapt hai sa remarcam ca principalul rol al celor doua beculete de scala, montate tocmai in paralel cu rezistenta de alimentarea filamentelor este acela de a realiza o stabilizare a tensiunii prin rezistenta lor neliniara. De aceea principalul pericol al arderii unuia sau ambelor becuri, consta in fluctuatia amplificarii AAF-ului, functie de fluctuatia tensiunii de retea (un consumator de putere intrat in functiune in apropiere duce la o scadere a nivelului amplificarii, etc) Efectul devine suparator in apropierea unor ateliere mecanice cu instalatii de sudura electrica in functiune.In ceea ce priveste efectul ciudat descris de sebi_c la acel OBERON, el poate avea multiple cauze, chiar si dintre cele ce nu au o legatura nemijlocita aparenta cu etajul AAF. Un asemenea efect il are spre exemplu slabirea capsei (nitului) de fixare de sasiu si/sau oxidarea cosei de conexiune la masa. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum