Schema aparat sudura rusesc in cc

[CIBY2]

Pentru a varia curentul de iesire, trebuie ca nivelul tensiunii la iesirea amplificatorului de eroare (comandat de potentiometrul de reglaj) sa fie mai mic decat nivelul impulsurilor de la pinul 3 al UC 3845 si sa modifice factorul de umplere. In acest caz, tinand cont de valoarea tensiunii de alimentare si implicit a curentului prin primarul trafului final, nu prea se intampla. Dupa cum se vede si in oscilograma, factorul de umplere este de aprox. 50%, regim de mers in gol sau de putere maxima livrata la iesire (ceea ce nu este cazul!). In consecinta, in aceasta faza nu ar trebui sa varieze iluminarea becului de pe alimentare.

Daca iei schema bloc a UC-ului la studiat o sa-ti dai seama de asta!

 

PS

Cand am spus nivelul tensiunii la iesirea amplificatorului de eroare m-am referit de fapt la intrarea comparatorului de curent (Current sense comparator), dupa grupul de 2 diode inseriate si divizorul 2R/R.

Editat Mai 11, 2014 de CIBY2

[Vizitator gigi1968]

Salutare

Vreau sa incerc si eu construirea unui invertor de sudura, dar asi dori sa merg pe o varianta in punte deorece am un modul IGBT MG75J6ES53 din care pot folosi doua semipunti. Pentru transformator am 4 perechi de de ferita tip U cu dimensiunea de 46*39*28 cu o sectiune de 28*14mm scoase dintr-o sursa industriala si asi dori sa o bobinez in primar cu platbanda de cupru de 20*0.5 iar in secundar cu doua benzi de cupru in paralel de 45*0.5

De aici mai departe am nevoie de putin ajutor si anume ce numar de spire sa folosesc in primar  si  in secundar si cu ce pot face izolatia intre spire?

De unde se pot procura materiale de izolatie in cantitati mici?

O zi buna va doresc si felicitari celor care au reusit realizarea acestor proiecte.

[giongiu]

Ar trebui vazut la ce frecventa lucreaza modulele IGBT. In functie de frecventa trebuie apoi dimensionat traful forta. Banda izolatoare pentru trafuri comutatie, se gaseste la Vanzari, la colegul K-tronics Pentru partea de comanda si nu numai, te poti inspira de aici...

http://ro.scribd.com/doc/76065481/sudura-tradus

Editat Mai 11, 2014 de giongiu

[Vizitator gigi1968]

Datorita faptului ca modulul de IGBT nu este unul rapid ma gandesc ca o frecventa de 30-40 Khz ar fi cam maxim ce pot obtine de la el(Tr 15us Tf 20us la 75A  si 300V).

Merci pentru informatii

[ardiles]

inainte sa citesc acest topic cap-coada, are cineva chef a-mi explica cat mai pe scurt, cum functioneaza un invertor dintr-acesta de sudura?

multumesc!

Editat Mai 13, 2014 de ardiles

[Vizitator]

...are cineva chef a-mi explica cat mai pe scurt, cum functioneaza un invertor dintr-acesta de sudura?...

http://www.elforum.info/topic/57029-invata-cum-sa-pui-o-intrebare/

[amudsen]

L-am alimentat la 85v cc, cu sarcina rezistente care s-au infierbantat, dupa 12 ore, radiatoarele erau reci (aproximativ) tensiunea in sarcina 11v. Apoi mi-am luat inima in dinti si am alimentat prin bec la 220v, fara sarcina, becul s-a aprins, cam la jumatate din intensitate, tensiunea in secundar a ajuns la 100v (fara sarcina), cu o variatie de 3v, experimentul l-am repetat de circa 4 ori cate 10 minute la 220v cu bec. Nu spun ca atunci cand l-am alimentat la 220v stateam dupa colt . Nu am curajul sa pun sonda de la osciloscop in secundarul trafului de putere............. sa nu fumege ceva.

[CIBY2]

Cum ai masurat cei 100V, mai precis, cu ce? Digitalul ieftin indica eronat la forme de unda diferite de sinusoida. Osciloscopul este sfant. Totusi, 100V este un pic cam mult. Cu cat tensiunea in gol la iesire este mai mare, cu atat arcul electric se stinge mai greu la ridicarea electrodului din baia de sudare.

Unde ai intercalat becul, pe linia de 220V, pe linia de 300V inainte de electrolitici, sau intre ei si finali? Ce putere are becul? Pentru a proteja finalii, in prima faza a testelor, becul este bine a se pune intre electrolitici si finali si la functionare normala se inroseste vizibil. Daca exista o problema de inchidere a IGBT-urilor cauzata de drivere sau daca frecventa este prea mica, becul se va aprinde puternic preluand socul descarcarii electroliticilor prin finali reducand riscul arderii acestora.

Pentru prima proba in sarcina eu foloseam pe iesire becuri de 220V la 40, 60, 100W in ordine si cu sonda osciloscopului conectata in paralel. La curentul consumat de bec nu ar trebui sa varieze semnificativ tensiunea la iesire, respectiv factorul de umplere. Abia pe la 5-10 A prin sarcina incepe sa fie vizibil. Se verifica si forma semnalului pe primarul trafului, intre colectorul si emitorul fiecarui final si in grila acestora, urmarindu-se ca valoarea spike-urilor sa se incadreze in limita tensiunii maxime colector - emitor a finalilor. Daca este nevoie se modifica valoarea rezistentelor din snubere pentru diminuarea acestor spike-uri. In mod normal semnalul in grila nu ar trebui sa se modifice in functie de sarcina.

Dupa bec urmeaza rezistenta de resou de 2 kW, apoi doua in paralel, apoi trei, apoi jumatati sau sferturi legate in paralel. Se vede intr-o poza pe la inceputul topicului.

Trebuie tinut cont de faptul ca rezistenta variaza de peste doua ori de la la rece la cald (11,6 ohmi masurat la rece si 24 ohmi calculati la puterea de 2KW si tensiunea de 220V). Asa ca aproximarea curentului in functie de rezistenta de sarcina si tensiunea la iesire este mai dificila in conditiile in care nichelina se inroseste vizibil. De masurat direct este mai dificil, cel putin eu nu am cu ce. Varianta realizarii unui shunt a picat din lipsa materialelor specifice si a posibilitatii calibrarii.

[giongiu]

 Pentru a proteja finalii, in prima faza a testelor, becul este bine a se pune intre electrolitici si finali si la functionare normala se inroseste vizibil. Daca exista o problema de inchidere a IGBT-urilor cauzata de drivere sau daca frecventa este prea mica, becul se va aprinde puternic preluand socul descarcarii electroliticilor prin finali reducand riscul arderii acestora.

. Varianta realizarii unui shunt a picat din lipsa materialelor specifice si a posibilitatii calibrarii.

Sfatul cu legarea becului intre electrolitici si finali, e foarte bun. Multi nu cunosc acest amanunt, cum nici eu nu l-am cunoscut. Asa ca am reusit sa ard un modul IGBT, de peste 100A, in tipul unor teste cu o sursa full bridge. Sursa nici macar nu avea sarcina, s-au suprapus timpii de conductie, datorita neglijentei mele. Nu am pus un MPK in paralel cu filtrajul de 2700 micro si desi aveam bec inseriat pe 230V, energia stocata in filtraj a distrus modulul. O solutie pe care am incercat-o, pentru testele fara sarcina, e inserierea in colectorul sau drena finalului, a unei rezistente calculata sa limiteze curentul, sub maximul suportat de tranzistor. Daca ceva nu e in regula, se arde rezistenta, scapa tranzistorul. 

Pentru sunt ai putea folosi ceva rezistente de putere, s-au gasit de vanzare pe forum, duc peste 200A. Daca te intereseaza, cred ca pot gasi nr de telefon al respectivului. Eu am luat cateva bucati de 0,9 ohmi in acelasi scop. Rezistenta se poate vedea in filmulet, spre sfarsit...

Editat Mai 14, 2014 de giongiu

[amudsen]

Cei 100v i-am masurat cu un aparat chinezesc intre cleste electrod si masa, becul este intercalat intre electrolitici si inaintea condensatorului de 1uF, becul este de 100w, el s-a aprins ca un bec de 15w (o lumina din aia chioara). Am sa pun in sarcina un bec de 40w .... cu osciloscopul, dar intai am sa-l mai las in gol vreo ora sa vad cum se comporta. Pe colectorul emitorul igbt-urilor am pus diode transil 400v CA. Am un MAVO35 cu care am sa masor mai ca lumea tensiunea, aparatul chinezesc l-am pus in ideea ca daca e ceva........ un chinez afumat nu se simte. 

Cat despre rezistente de putere..... folosesc metoda d-lui CIBY2, a functionat bine la 85v cc, adica s-au infierbantat bine 12h, fara a se incalzi radiatoarele si fara bec intercalat.

Despre carcasa..... unde pot gasi placi de plastic, vreau sa-i pun placi de plastic pe exterior, ideea unei vecinatati la 300v ma face sa transpir destul de mult.

Editat Mai 14, 2014 de amudsen

[ardiles]

multumesc! oricum voi citi topicul.

[CIBY2]

Transilurile le-ai pus in paralel cu snuberele, presupun. Problema transilurilor este ca fara un balast inseriat (rezistenta, bobina, etc) pot pocni destul de usor lasand protectia IGBT-urilor in aer.

MAVO il poti folosi linistit pe o treapta de tensiune superioara. Atentie, se masoara in curent continuu nu alternativ.

Carcasa o izolezi pe interior daca esti speriat de 300V, nu pe exterior si folosesti un material care nu este casant si nu este higroscopic. Textolit, sticlo, pertinax, PVC, prespan, etc ... etc! Chiar folii transparente de indosariere, ca tot vad pe cineva spiraland un dosar in birou!

Daca (virgula) cablajul este realizat bine si pozitionarea in carcasa este OK, n-ai de ce sa-ti faci griji. Mai bine te gandesti la izolatia bagata intre primar si secundar la toate trafurile ce au legatura cu reteaua ca acolo pot sa apara probleme!

Si despre probe, nu stiu daca are rost sa stai in sarcina cu el atatea ore. Cateva minute sunt de ajuns pentru a-ti da seama daca merge "cald". Proba de foc o faci cu electrodul si fierul in fata pentru ca nivelul dotarii atelierului nu ne permite sa simulam toate situatiile practice in care poate fi pus invertorul.

inainte sa citesc acest topic cap-coada, are cineva chef a-mi explica cat mai pe scurt, cum functioneaza un invertor dintr-acesta de sudura?

multumesc!

Lasand la o parte raspunsul (de apreciat de altfel) al d-lui Ola_nicolas, iti explic eu foarte pe scurt.

Invertorul de sudura este o sursa in comutatie, in mare parte din cazuri Forward, alimentata de la retea si care livreaza la iesire un curent de sudare de cativa zeci pana la cateva sute de amperi la o tensiune ce variaza in functie de curent dupa o caracteristica specifica metodei de sudare. In cazurile prezentate pe acest topic caracteristica este abrupt-cazatoare specifica sudurii MMA (cu electrod invelit).

Atat! Daca esti interesat de mai mult, poti descarca de pe net manuale intregi despre functionarea surselor in comutatie si despre sudura!

[amudsen]

Multumesc, CIBY2, dar............. am sa caut niste plastic pentru izolatie suplimentara, deocamdata mi-am facut curaj si am pus sonda la osciloscop in secundarul trafului de putere

arata cam asa............ parca mai bine decat dupa traful cu 85v

becul de 40w din secundar doar o idee inrosit........... e un pic neclara imaginea din cauza emotiei

becul de pe ramura de alimentare

si tensiunea, tot cu chinezescu............ ca mavo nu stiu unde l-am pus.....

adica 82v,

Dupa ce am deconectat, am masurat din nou tensiunea la bornele condensatoarelor mari, si scazuse la 2v, descarcatorul isi face foarte bine treaba, de fapt, prima oara am pus in sarcina la 220v partea de alimentare cu descarcatorul si am verificat daca functioneaza......... sa nu am surprize.

Trec la pasul urmator dupa ce izolez un pic, asa cum am spus mai sus........ si pun in functiune ventilatorul, curios e ca dupa ce am lasat 1 ora cu 220v (cu bec) radiatoarele erau reci.

P.S. pentru cei care vor sa stie despre invertoare ...... este util de citit si Negulayev....... initial am vrut asa ceva, dar acolo sunt tensiuni si mai mari la rezonanta.

Editat Mai 14, 2014 de amudsen

[CIBY2]

De aratat arata bine, atat becul din secundar cat si cel din primar. Varful acela din oscilograma mai poate fi diminuat din valoarea rezistentelor si a condensatoarelor din snuberele de pe diodele finale. Parca ai folosit 60APU04, daca nu ma insel. Ce valoare are impulsul la iesire? Nu-mi pot da seama din oscilograma fara ceva date despre setarea osciloscopului.

Care schema ai facut-o pana la urma? Cea de la pagina 15 cu tranzistoare in antistick, sau cea cu CD 4093? In functie de asta am sa te ajut sa o reglezi (sa o verifici de fapt) pentru protectia la scurt pe iesire.

Pentru verificare cu rezistenta de sarcina mai mare, in caz ca nu ti-ai procurat cateva rezistente de resou, poti alimenta din iesire un consumator rezistiv mai important, un fier de calcat de exemplu, un termoplonjor, gasesti tu ceva. Am facut o proba candva cu fierul de calcat si il incalzeste putin. Tensiunea pe iesire o sa scada la valoarea de 24-28 de volti. Daca este peste, inseamna ca ai raportul de transformare prea mic. Optim, dupa cum spunea rusul cu schema de 160 de Amperi, pe care am realizat-o prima, este de 3,5. Asta inseamna ca la o tensiune de alimentare de 230V~, deci 320V pe electrolitici, ai impulsuri undeva in jur de 90V pe iesire in gol. Micsorand raportul la 3, o sa ai 105V iar tensiunea pe arcul electric spre 30V. Nu prea este OK. Marindu-l, o sa ai o tensiune mai mica atat in gol, cat si pe arc. La un raport de 4, o sa ai impulsuri de 80V in gol si undeva la 23-27V pe arc. Am incercat varianta cu raportul de transformare de 4 si nu am fost multumit. La ultimul invertor, raportul este de 11/3, adica 3,66 si merge bine.

In gol, semnalul pe iesire o sa fie in impulsuri si nicidecum continuu. Adaugand o sarcina, bobina de iesire acumuleaza energie in timpul conductiei finalilor si o elibereaza in timpul cat acestia sunt blocati, forma de unda se schimba de la dreptunghi la triunghi, centrandu-se pe o valoare medie a tensiunii de iesire intre 24 si 28V. Din aceasta rezulta ca valoarea tensiunii de aprindere a arcului este valoarea de varf a impulsului in gol, adica intre 80 si 90V, deajuns pentru mai toate tipurile de electrod.

 

[amudsen]

Intradevar, am folosit 8 60APU04, setarea osciloscopului a fost pe sonda x10, pe x1, deci ar trebui sa fie (8divx1.2=96v intre varfuri, aproximativ 7div x 1.2 = 84v la semnal efectiv - chinezu' e bun ) spike-uri de vreo 10 -12v, trasa am dat-o in jos pentru vizualizare mai buna. Schema am folosit-o cea cu CDB 4093, cu 555 temporizatoare si cu semireglabili multitura pe ambele ramuri ale potentiometrului de reglaj. La punerea rezistentelor cred ca trebuie sa scot becul din partea de alimentare a blocului de putere. Am observat ca daca pun o rezistenta, in paralel cu becul de pe secundar, acesta se stinge (pe partea de alimentare fiind becul de 100w), cred ca o fi normal...... ca becul lasa sa treaca un amperaj mic.

Editat Mai 15, 2014 de amudsen