Schema aparat sudura rusesc in cc

[CIBY2]

Primul este gata?Nu ne-ai spus nimic.Cat despre potentiometrul digital cu afisaj, ca exercitiu poate face bine, dar practic eu unul nu-i vad rostul.Pentru sudura nu-ti trebuiesc valori fixe ale curentului. De regula se regleaza in functie de diametru, de producator, de pozitia electrodului, de umiditatea acestuia, de grosimea piesei de sudat, etc.La un reglaj de la 30 la 160A, cu cele 10 trepte de care spui acesta se va face in salturi de cate 13A. Ar fi un sacrilegiu sa reglezi curentul in trepte cand exista posibilitatea reglajului continuu din potentiometru.Dar, este doar o parere.Si sa-ti dau o alta idee. Se poate folosi un voltmetru cu ICL 7106 care sa-ti citeasca tensiunea pe cursorul potentiometrului printrun operational repetor. In functie de reglajul referintei voltmetrului si de divizorul de intrare, se poate afisa direct curentul de iesire.Pentru probe se poate folosi un DT830 de 10 lei de la taraba, pe scala de 200 mV, cu un divizor reglabil la intrare. Si sa nu uit, in cazul asta mai trebuie o alimentare de 9V, separata galvanic de cea de 14V.

[piratu2ro]

Nu din păcate primul a suferit un grav soc mecanic si momentan nu m-am decis dacă sa îl fac sau sa îl demontez. Era aproape complet adică ii lipsea doar bobina de pe iesire. :cry:

[mecomanv]

Cred ca CIBY2 avea dreptate,la pagina 8 din acest topic ,cu acel fir de 0.2-0.3 mm care trecea prin bachelita(cauciuc vulcanizat cu mai mult sulf),in apropiere de supafata .Cred ca daca era mai bine protejat de material nu s-ar fi ars ,insa, sunt convins ca este o starategie de marketing,a fabricantiilor,care... nu sunt interesati sa tina prea mult.Oricum un fir asa subtire se va incalzi la un asemenea amperaj,si... numa bine ajuta/concura la incalzirea placutei de siliciu din vecinatate ,si viceversa.Dac as incerca sa le gasesc o scuza poate ca ar fi aceea ca; robotii care erau destinati pentru plantarea firelor erau deja proiectati cu anumite caracteristici,care ar fi fost costisitor de schimbat /modificat...Oricum daca ar fi fost interesati de caliatete nu ar fi pus un fir asa subtire....Poate o vor face pe viitor

[Vizitator adifeticu]

Salutare tuturor.In primul rand rog administratorul sa mute postul daca sunt off-topic.Am inceput constructia invertorului prezentat la pagina 15 de CIBY2. Am realizat cablajul si am adunat aproape toate componentele si miezurile. Mai am nevoie de platbanda de cupru pt infasurarile trafo si radiatoare. In paralel cu asta cautam sa construiesc o sursa care sa livreze o tensiune reglabila intre 25 si 50 volti la un curent de maxim 80A, pe o durata de maxim 10 minute, pentru o aplicatie mai pretentioasa. In configuratia clasica trafo-redresor-filtraj-stabilizator iese o sursa cu un gabarit prea mare (ca sa nu mai iau in calcul realizarea trafo cu prize mediane si comutarea lor sau tranzistorii folositi care sa disipe caderea de tensiune). Studiind schema invertorului am presupus ca as putea folosi aceasta configuratie, bineinteles cu modificarile de rigoare, sa furnizeze tensiune reglabila. Modificarile, dupa parerea mea, vizeaza oscilatorul cu UC3845. Acum apelez la cunostintele dv. in materie, eu nefiind familiarizat cu constructiile la frecvente mici, preferand montajele in RF. Odata gasita o solutie de modificare a oscilatorulrui as putea folosi montajul atat ca invertor, cat si ca sursa.Multumesc

[CIBY2]

Studiaza cu atentie datasheetul integratelor UC384X.UC3845 permite realizarea surselor de tensiune stabilizate. Bucla de reactie intre iesire si integrat va contine un stabilizator de tip TL431 (nu stiu daca acesta se incadreaza in domeniul specificat de tine, dar probabil se gasesc altele de tensiune mai mare) ce comanda un optocuplor al carui tranzistor de iesire se leaga intre pinul 8 si pinul 2 al UC-ului.TL431 este o dioda zenner reglabila termocompensata. Cauta pe la pag. 15 a acestui topic si vei gasi bucla de reactie de care vorbesc in schema sursei auxiliare de 14V. In cazul in care folosesti invertorul ca aparat de sudura, aceasta bucla se va decupla. Bucla de curent, cu trafo de curent pe primarul finalului va ramane. Pentru limitarea curentului de iesire se vor folosi doua rezistente de sarcina in secundarul trafului de curent, una dintre ele calculata pentru curentul de iesire cel mai mic iar cea de a doua se pune in paralel cu prima cu un comutator, valoarea echivalenta fiind calculata pentru curentul cel mai mare.

[Dr.L]

Se poate folosi doar rezistenta originala in secundarul trafului de curent + un potentiometru pentru reglarea curentului. Sau daca se doreste in trepte,un comutator care sa introduca un divizor rezistiv

[CIBY2]

Pe aceasta schema incerc sa dezvolt un robot de pornire auto combinat cu un redresor pentru incarcarea acumulatorilor.Robotul exploateaza capacitatea UC-ului 3845 de a fi comandat pe pinul 2 de catre tensiunea de iesire, printr-un TL431 si un optocuplu. TL-ul este comandat printr-un potentiometru semireglabil ce stabileste valoarea tensiunii pe iesire. Limitarea in curent se face pe pinul 3 al UC-ului printr-un traf de curent, la o valoare maxima de 200A.Redresorul functioneaza ca limitator de curent prin traful de curent existent. Curentul maxim de iesire ar fi de 20A, reglabil incepand de la cativa A (2-3). Reglarea se face prin prepolarizarea pinului 3 prin intermediul unui potentiometru cu o tensiune intre 0 si aproape 1V. Valoarile exacte se calculeaza si se pot regla din semireglabilii inseriati cu potentiometrul. Daca tensiunea de iesire este destul de mare (16-17V) iar acumulatorul are rezistenta interna destul de mica, incarcarea se va face la limita maxima a curentului prestabilit, deci o functionare in regim de generator de curent constant. Pe iesire este montat un comparator ce opreste incarcarea la atingerea unui prag de tensiune maxima, respectiv 14,4V si o reporneste la atingerea unui prag minim. Bineinteles ca se mai pot adapta si alte facilitati la redresorul existent, sau in regim de robot de pornire, impreuna cu un dispozitiv de initiere a arcului, poate fi utilizat ca sursa pentru sudura TIG.Rusul care a realizat schema, avea o multime de aplicatii bazate pe aceasta, inclusiv ca sursa pt. un generator de plasma sau ca sursa de putere pentru tuburi.

[Vizitator adifeticu]

Nu ma intereseaza sa limitez curentul de iesire in cazul utilizarii ca sursa de tensiune reglabila. Intentia mea este sa folosesc aceasta sursa pentru realizarea lipirii prin electrofuziune a tevilor de PE. Fitingurile au incluse niste rezistente electrice la care se aplica o tensiune intre 25 si 50 v pentru un interval de timp inte 2 si 5 min, valori prestabilite de producator. Curentul consumat poate sa ajunga si la 60A. O sa realizez intai invertorul si dupa ce va fi functional o sa incerc modificarile pentru a asigura tensiunea reglabila.Multumesc pentru ajutor.

[CIBY2]

Limitarea curentului in timpul lucrului este optionala, dar o parte din protectiile UC-ului se bazeaza pe bucla de curent. Fie ca vei folosi sau nu limitarea, bucla trebuie sa fie prezenta in circuit. Vei calcula curentul maxim la o valoare peste necesarul tau, iar o eventuala punere in scurt a iesirii nu va arunca in aer finalii. Nu este complicata si nici scumpa.O conceptie modulara, cu modulul de forta dimensionat pentru un curent mai mare si cu cat mai multe iesiri de feedback, cred eu ca ar rezolva multe din necesitatile noastre. In functie de aplicatie se va concepe modulul de comanda folosind integratul ce ne convine.Din ce am studiat si din ce am realizat se impun cateva mici trucuri:- Driverele pentru finali se vor monta cat mai aproape de acestia, la fel si traful de comanda si MOS-ul aferent.- Se va evita pe cat posibil traseele lungi dintre alimentarea de forta si finali. Daca se realizeaza un modul de alimentare separat, se va monta unul - doua condensatoare de filtraj cu ESR cat mai mic pe modulul de forta.- Firele din primarul trafului final, este bine sa fie cat mai scurte, la fel si cele din secundar.- Protectia termica a tuturor componentelor "hot", traf final, radiatoare, etc.

[KissAttila]

se va monta unul - doua condensatoare de filtraj cu ESR cat mai mic pe modulul de forta. Salut. Te rog exemplifica condesatoarele de filtraj cu ESR mic.

[CIBY2]

Eu folosesc in filtrajul de forta condensatoare cu temperatura de functionare pana la 105 grade, care, din cate am citit ar avea rezistenta serie echivalenta mica, sau mai mica decat cele pana la 80.

[Vizitator pisica matache]

Am si o intrebare,se poate folosi un singur traf realizat cu E71/33/32 ,in locul celor doua trafuri conectate in paralel,tr4 si tr5,din schema postata la pagina 15?Sectiunea la E71 e dubla fata de E55....Multumesc anticipat!

[CIBY2]

La schema de la pag. 15, fiecare traf este realizat pe doua perechi de miezuri E55. Se vede in poze. Prima varianta realizata era cu o singura pereche de E71 si suda si cu electrod de 3,25 mm. Care era durata activa nu pot sa spun, probabil undeva la 25 - 30%. Eu l-am folosit cu precadere cu electrozi de 2 si 2,5 mm. Sarma folosita la bobinat nu a fost de calitate si cred ca s-a fisurat emailul facand scurt intre spire. Cert este ca la demontare sarea emailul de pe sarma.

[Vizitator pisica matache]

Ma bate gandul sa incerc constructia acestui invertor,desi experienta mea in ceea ce priveste sursele in comutatie,este aproape zero.Cred totusi ca in mare am inteles cum functioneaza...Am gasit aici pe forum,de vanzare,cam toate componentele necesare,de aceea am intrebat de trafuri.Un E55 costa 35ron,iar un E71 dublu.Mi-ar peremite E71 folosirea conductorului multifilar ,in locul foliei de cupru,care mi se pare totusi scumpa,sau complicatia nu se justifica?Numarul tranzistorilor finali,ar putea fi majorat,pt a mari siguranta in functionare?Ma gandesc ca s-ar reduce astfel,pe langa puterea disipata de fiecare final si incalzirea terminalelor,care a provocat din ce am inteles,distrugerea tranzistorilor,la inceputul testelor.Imi cer scuze,dar am citit pe sarite,avand in vedere numarul de pagini...

[Vizitator]

...Mi-ar peremite E71 folosirea conductorului multifilar ,in locul foliei de cupru,care mi se pare totusi scumpa,sau complicatia nu se justifica?...

De regula, utilizarea altui miez in locul celui recomandat, se face impreuna cu recalcularea numarului de spire pentru toate infasurarile care intervin in schema.