Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Schema aparat sudura rusesc in cc


Vizitator

Postări Recomandate

Zic si eu, pt ca am fost deschizatorul de flame-uri pe aici si ma simt cu musca pe chelie (adica nu am caciula si momentan nici par)....cu scuzele de rigoare propun moderatorului sa mute postarile incepand de la #841  ( daniel_88) incoace intr-un topic nou. Il putem intitula sugestiv "Recomandari in stil romanesc pentru aparatul de sudura realizat hobby pentru altii contra cost si folosit tot in regim hobby zi-lumina pe bani grei"... E bine ca si-a aratat fiecare ce scula ...de sudat... are, dar scade mult calitatea topicului despre aparatul rusesc. Si asa nu prea mai stie lumea despre ce schema si  cablaj se discuta.Pe forumurile rusesti paginatia e similara doar pt ca sunt de 10 ori mai multi amatori care fac constructia si posteaza, nu pt ca fiecare repeta de 10 ori ceva ce nu inteleg ceilalti.

Sau se poate sterge de tot pagina curenta, dar mai devreme sau mai tarziu vor rabufni aceleasi povesti cu aceleasi argumente.

Link spre comentariu

Acum, revenind, cred ca domnul bolek avea dreptate cu antistickul, acesta mi-a parlit igbt-urile de test, desi arforce a spus bine sa ridic electrodul. Pentru a scadea amplitudinea semnalului de pe traful de curent (cel pus pe firul primarului trafului de putere) e suficient sa pun in paralel cu acesta o rezistenta? Multumesc.

Link spre comentariu

Cum sa-ti parleasca antistick-ul finalii, cand rolul lui este sa-i protejeze? Antistick-ul este de fapt o protectie cu intoarcerea caracteristicii. Cand a atins pragul, micsoreaza curentul de iesire la o valoare foarte mica, fie prin reducerea drastica a factorului de umplere, fie prin blocarea oscilatorului si, implicit, a finalilor. Schema a doua realizata de mine, cu cei trei tranzistori pe feedback, asta face. Blocheaza oscilatorul si prin sarcina trece un curent de cativa mA din sursa de 14V, pentru a sesiza cumva ca electrodul a fost deslipit, adicatelea disparitia scurtului pe iesire.

Dar spre deosebire de sursele normale, in invertoare, sesizarea scurtului se face prin monitorizarea tensiunii la borne. Aici avem o rezistenta de sarcina dinamica, reprezentata de arcul electric de sudare, nu o rezistenta chioara. La o anumita tensiune minima, arcul se stinge, electrodul se lipeste si atunci circuitul de monitorizare sesizeaza aceasta scadere a tensiunii si actioneaza in consecinta.

 

Si de ce sa scazi amplitudinea impulsurilor pe traful de curent? Cand valoarea acestora este mai mare, inseamna ca ai curent mai mare prin primar, implicit prin sarcina. Valoarea impulsurilor livrate dupa dioda de redresare, nu depaseste 1 volt. Studiaza te rog, datasheet-ul UC-ului.

Link spre comentariu

Domnul ciby are dreptate,altceva ti-a ars finalii...eu folosesc un antistik rudimentar din schemele lui Negulayev,si nu mi-a prajit igbt-urile,ba chiar functioneaza ,avand in vedere ca l-am facut "la ochi"...ciby mi-a venit si osciloscopul,poate ma apuc si eu de schema cu cd4093 (am comandat cateva bucati),de data asta asistat de osciloscop :limb:

P.S.:sper ca nu mai sunteti suparat pe mine (eram frustrat de neputinta mea ).

Link spre comentariu

Acolo scrie ca feedback-ul trebuie sa fie intre 2,42 - 2,58 V (typ.2,5V). Am luat la "puricat" placa de comanda si am descoperit ca trimerul de reglaj de pe partea de "minus" a potentiometrului de reglaj (2k2) era blocat la maxim.

Link spre comentariu

Vorbeam de nivelul impulsurilor la pinul 3, nu la pinul 2. Pinul 2 este intrarea inversoare in amplificatorul de eroare. Cealalta intrare, neinversoare, este legata intern la o referinta de tensiune de 2,5V. La iesire, adica in pinul 1, regasim diferenta de tensiune dintre cele doua intrari, amplificata in functie de reteaua de rezistente din pinii 1 si 2, in cazul de fata, 33K si 33K. Amplificarea, ca in cazul oricarui operational, este A=1+(R1/R2)=1+(33k/33k), adica 2. Valoarea prezenta la iesire, prin cele doua diode interne inseriate si divizorul 1/3, ajunge la intrarea inversoare din comparatorul pentru Current Sense si este folosita ca referinta pentru a fi comparata cu valoarea impulsurilor din pinul 3, cealalta intrare in comparator. Cand tensiunea pe pinul 3 este mai mare decat referinta, bistabilul de la iesire basculeaza iesirea in OFF. Baza de timp, dupa trecerea perioadei T, adica 1/f, readuce iesirea in ON si ciclul se reia.

Datorita faptului ca intre iesirea ampului de eroare si intrarea comparatorului sunt amplasate diodele inseriate si divizorul 1/3, valoarea tensiunii este de maxim 1V, de aici si limita maxima a valorii impulsurilor pe pinul 3. Prin varierea tensiunii in pinul 2, in sensul cresterii ei, se modifica si tensiunea in intrarea inversoare a comparatorului, la valori sub 1V si implicit valoarea impulsurilor in pinul 3 pentru care basculeaza iesirea. Asta inseamna valori mai mici a curentului prin primarul trafului current, implicit prin secundar.

Editat de CIBY2
Link spre comentariu
  • 4 săptămâni mai târziu...

astept si eu ultima varianta de la daomnul Ciby 2 care varianta e super dar vad ca totul se reduce la tacere

Cauta pe la pagina 28,si le descarci de acolo...le deschizi cu adobe reder

Link spre comentariu

Daca te referi la alimentarea auxiliara,ti-o recomand pe cea a cehului (Danyk),cea cu TNY267,mie mi-a functionat din prima,doar ajustezi infasurarea secundara a trafului pentru 14 V,si zenerul il pui cu un volt mai mic decat iesirea,in cazul asta de 13 V.Bafta :reytre

Link spre comentariu

Aici este cablajul imbunatatit. Am marit spatiile dintre partea primara si secundara la minim 6mm pentru cresterea electrosecuritatii.

Au mai fost optimizate anumite trasee si amplasarea unor componente. Alimentarea sursei auxiliare nu se mai face din reteaua de 220V CA, ci din puntea redresoare a invertorului, inainte de releul de soft-start, prin intermediul unei rezistente de 10-22 ohmi si a unei diode 1N4007. Am modificat cablajul in zona trafului driver pentru a monta unul industrial de tip TI120303, produs de UTC, din care am mai multe exemplare primite de la Ciprian123, dar cu posibilitatea de a monta si unul homemade, fie pe miez E25, fie E20.

In rest este cam la fel.

 

Sirurile de gauri marcate pe cablaj, in afara traseelor, constituie baza de realizare a unor decupaje de siguranta pentru intreruperea puntilor ce s-ar putea forma prin descarcari de suprafata intre trasee cu diferenta de potential mai ridicata, sau intre traseele din primar si cele din secundar, acolo unde nu am putut realiza o distanta minima de 6 mm. Tehnica este simpla: se gaureste cu burghiu de 1 mm si apoi se frezeaza cu acelasi burghiu. Mie mi-au iesit intotdeauna decupajele realizate astfel.

 

Toate fisierele sunt in format PDF pentru a putea fi vizionate de oricine. Sper ca nu au fost modificate dimensiunile in urma conversiei. Pentru orice eventualitate dimensiunea cablajului mare este de 300/200 mm iar a celui mic de 74/94 mm.

 

 

Invertor CD4093.rar

Fisierul in format Sprint Layout si schema electrica realizata de unul din colegii de forum si postata pe acest topic.

 

forta rev.5.72.rar

 

Schema electrica invertor CD4093.pdf

 

Schema electrica si datele de realizare a trafului sursei auxiliare le gasiti aici

 

schema aparat sudura var. 10.2.pdf

Editat de CIBY2
Link spre comentariu

Salut domnii mei ! Datorita faptului ca asta este cel mai tare subiect in tema de pe toate forumurile , ma adresez in consecinta cu o noua intrebare :

Care este inceputul si care este sfarsitul unei bobine de pe un traf de ferita , in spetza trafo Driver ?

Va intreb asta deoarece ma lovesc de problema asta in depanarea unui invertor (despre care am deschis un topic pe forum), si anume , respectivului i-am inlocuit toata partea de comanda , si ma folosesc doar de partea de forta a acestuia . In probe respectivul l-am alimentat la tensiuni de 50 si respectiv 70Vca , si functiona corect fara a incinge nici un final , iar tensiuni pe iesire dupa partea de redresare  13 si 19 Vcc, si cu consumatori gen bec auto de 12v/45w , bec de 220v/100w. In timpul acestor teste functiona indelungat fara probleme. C ma nedumireste pe mine este ca atunci cand am hotarat sa il alimentez la retea , tensiunea pe iesire a crescut la 124Vcc(enorm de mult) , si a bubuit 3 mosfeturi din finali (ca finali dansul folosea mosuri nu IGBT`uri). dupa ALTE verificari am ajuns la concluzia ca nu am fazat bine trafo driver , daca pot spune asa, si anume daca schimbam sensul la o infasurare pe iesire trafo , obtineam un semnal dupa parerea mea corect , iar daca il lasam cum trebuie , adica inceput bobina la intrare in dioda schottky din modulul driver , semnalul nu mai era zic eu corect.

Deci sa revin la intrebare  : cum e corect ?

Atasez si oscilograme

 

1. Cu inceputul bobinei la shottcky dioda

Posted Image

 

 

2.Cu sfarsitul la dioda

Posted Image

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări