Schema aparat sudura rusesc in cc

[Vizitator]

Sal.As dori niste pareri despre schema de mai jos.Modul de atac al finalilor IRG4PC50U cu tr.driver mi se pare foarte bun(daca se strapunge un final defectul nu se propaga in lant ca la cuplajul in cc).

[Vizitator tyc]

In general,rusi proiecteaza electronica deosebit si bine;realizarea practica e ok,componentele folosite (unele)sint naspa rau;asa ca...Ai reparat vreodata o electronica ruseasca?

[c_anicai]

Sal.As dori niste pareri despre schema de mai jos.Modul de atac al finalilor IRG4PC50U cu tr.driver mi se pare foarte bun(daca se strapunge un final defectul nu se propaga in lant ca la cuplajul in cc).

nu m? pricep la realizare, dar v?zând modul de realizare a aparatului de sudur? intr-o carcas? de surs? PC am r?mas f?r? cuvinte

[Vizitator]

In general,rusi proiecteaza electronica deosebit si bine;realizarea practica e ok,componentele folosite (unele)sint naspa rau;asa ca...Ai reparat vreodata o electronica ruseasca?

E vorba de conceptia schemei,cu componentele ii alta poveste.Cat priveste depanarea electronicii rusesti,ii ca vorba aia dintre soferi:nu ai tu kilometrii cu fata cati am eu cu spatele...!

[CIBY2]

In primul rand va salut pe toti.

 

Din pacate link-ul nu mai apare. Am realizat si eu un invertor dupa schema unui rus, respectiv asta http://www.y-u-r.narod.ru/Svark/Svark_13.GIF

La pornire am constatat unele anomalii, mai precis, un tiuit de frecventa inalta si ceva sunete semanand a descarcari. Formele de unda din partea de forta arata destul de bine, dar frecventa este undeva pe la 13-14 kz. Am crezut initial ca am montat gresit ori rezistenta ori condensatorul din oscilator, cele de la pinul 4 al lui UC3845. Dar nu era asa. Totusi le-am schimbat si facea la fel. Am schimbat si integratul, la fel. Am pus una din sondele osciloscopului pe pinul 4 si aveam un semnal in dinte de fierastrau cu frecv. de 80 khz. Am pus a doua sonda pe iesire (pinul 6) si aveam un semnal dreptunghiular de toata frumusetea, dar cu frecventa de 6 ori mai mica. Pe durata impulsului de iesire se incadrau perfect 6 rampe de pe pinul 4. Din datasheet-ul lui UC3845 reiese ca ar fi trebuit ca frecventa de iesire sa fie 1/2 din frecventa oscilatorului, adica 40 khz.

Poate cineva sa-mi spuna care ar fi cauza functionarii anormale a integratului, s-a mai intalnit cineva cu aceasta problema si a reusit sa o rezolve? Sau este integratul defect?

O sa mai cumpar cateva si o sa mai experimentez.

[CIBY2]

Am rezolvat-o! Motivul frecventei reduse pe iesire era cuplajul prea strans pe bucla de reactie pentru tensiune, prin optocuplu. Am adaugat doua rezistente de 15 kohmi in serie cu cea de 10 (la inceput una si apoi si pe a doua) si si-a revenit, dar la iesire am impulsuri de 80 de volti.Descarcarile, care de fapt nu erau descarcari, proveneau din inversarea secundarului transformatorului de curent. In probe, am pus pe iesire o rezistenta de resou de 2000 de wati (11,7 ohmi la rece) pe care a incalzit-o, apoi pe a doua in paralel si pe a treia. Dupa care le-am indoit, am obtinut 6 rez. de 5,85 ohmi puse in paralel, prinse cu doua suruburi M6 la capete si pe care am reusit sa le incing bine (deja incepusera sa se inroseasca). Am repetat operatiunea cu toate 6 si am obtinut 12 de 2.9 ohmi legate in paralel. Asta inseamna 0.24 ohmi la 6000 de wati. S-au inrosit bine, si a mers cam 10 minute fara a observa o incalzire semnificativa a radiatoarelor sau a transformatorului. Am prins curaj, am montat clestii si am incercat un electrod supertit de 2 mm. Mergea bine de la minim cam pana la jumatatea cursei potentiometrului, apoi am incercat unul de 2,5 si iarasi a mers bine. Electrod de 3,25 nu am avut la indemana pentru probe. Arcul se initiaza foarte usor, nu strapunge materialul (am incercat pe o bucata de teava rectangulara de 30/50/2,5 mm) chiar si cu pot. la maxim. Ma tem ca pentru taiere cu sudura nu va fi prea stralucit, :46 in paranteza fiind spus, nici nu am folosit metoda pana acum. Nu sunt sudor de meserie iar pentru nevoile casnice cred ca este de ajuns. Dupa experienta cu aparatul clasic din dotare (un traf de vreo 30 de kg), sudatul cu acest aparat imi reda increderea in mine cu privire la indemanarea de sudor. Daca cineva este interesat o sa pun si poze si cablaj si, eventual, in masura in care ma voi pricepe, sfaturi pentru cei ce vor sa-l construiasca.

[CIBY2]

IGBT 1971Daca mai intri pe aici poate mai pui odata linkul sau schema din primul post. Sunt foarte curios care ar fi aceea.Si nu te supara ca am postat aici .

[nickrvl]

Daca cineva este interesat o sa pun si poze si cablaj si, eventual, in masura in care ma voi pricepe, sfaturi pentru cei ce vor sa-l construiasca.

Fi sigur ca exista interes, eu de exemplu printre picaturi m-am jucat cu ceva asemanator insa cu UC3844 si IR2110 pe post de driver IGBT in idea de a renunta la traf comanda. Eu am inceput mai pasnic, am inceput prin a alimenta montajul cu 12V sa masor si tot asa sa maresc tensiunea pina am ajuns la 80V si asta pe o sarcina rezistiva de nu stiu cit pentru ca nu o pot masura cu aparatul meu de masura , e sub 1 Ohm oricum, pina in acel moment totul era in regula insa nu am mai avut timp sa merg mai departe. Daca dai detalii da despre traf comanda cite spire cum si pe ce miez si de aemenea pentru traf forta.

[Vizitator ciprijupanu]

salut tuturor! si eu sunt interesat sa realizez asa ceva dar nu inteleg prea bine schema respectiva (mentionez ca sunt incepator) nu inteleg unde se cupleaza pini optocuplorului PC123 (de pe pinul 8 si 1 al lui UC3845). Bobina L4 este pe transformatorul cu bobinele L1, L2 ,L3 ?? iar bobina ce intra pe pinul 3 al UC-ului (cu acel semnal)nu inteleg este un transformator sau o bobina?as dori niste poze daca se poate si mai multe detali si despre transformatoare va multumesc!mai jos am pus schema si am marcat cu chenare unde am probleme

[Vizitator]

IGBT 1971Daca mai intri pe aici poate mai pui odata linkul sau schema din primul post. Sunt foarte curios care ar fi aceea.Si nu te supara ca am postat aici .

Am reusit sa recuperez schema de aici de pe forum,eu nu mai stiu de unde am avut-o.

[CIBY2]

IGBT1971Multumesc de schema.O aveam, si in afara de partea de protectie, este cam aceeasi cu ce am facut eu.ciprijupanuSa o luam cu inceputul.punctul 1Intrarea in optocuplu se leaga la iesire, dioda zenner de 62 de volti la plus (ai o rezistenta de 1k dupa diodele finale, la iesirea de cleste, personal am legat dupa bobina, in alte scheme asa este), iar catodul fotodiodei din optocuplu la minus (la iesirea pentru masa de sudura). In serie cu acel zenner ai o rezistenta de 10k notata cu asterix, la mine valoarea ei a ajuns la 40k.punctul 2Transformatorul de curent, 10 spire CuEm 0.4 (secundarul) pe un tor de 20*12*6mm, 2 bucati lipite, eu am pus doar unul. Prin interiorul torului trece unul din firele primarului transformatorului final (sau firul de + 300 volti, dupa condenstorul de decuplare (1microF), sau colectorul vreunui IGBT), eu l-am pus pe firul primarului. Despre acesta era vorba cand am spus ca era inversat. Pentru lucrul cu curenti mici (10-30 Amperi pe iesire) ar trebui redimensionat si traful si partea de reglaj cu pot. de 220 ohmi. Ar trebui marit nr. de spire iar potentiometrul ar ajunge pe undeva pe la 470 ohmi (bineinteles ca se vor modifica si rezistentele adiacente).punctul 3Acea infasurare face parte din transformatorul de impulsuri, ce comanda IGBT-urile, impreuna cu L1, L2 si L3. Inceputul infasurarilor L3 si L4 este la rezistentele de 5 ohmi, din poarta IGBT. Miezul este un tor de 20*12*6 iar fiecare infasurare are 40 de spire. Eu am folosit 2 E-uri recuperate dintro sursa de calculator, tot 40 de spire.Ultimele vesti despre ap. meu:Am probat electrozi pe care scrie 6013, eu stiu ca sunt supertit, in mag. le spune rutilici. Diametru 2, 2,5 si 3,25. Merge bine cu toti.Un altul pe care scria 7018 (sau 7012 ?), credeam ca este bazic dar un vecin zice ca e supertit, dupa culoare. Diam. 2,5. Merge bine si asta.Electrod inox fi 2,5, pasta de culoare verzuie, nu stiu ce scrie pe el. Am incercat pe doua bucati de tabla ramase dintro cuva de albalux, merge bine si cu asta, dar a cam gaurit-o (tabla avea 0,5 mm).Dupa ce l-am forjat putin, am simtit miros de incins, m-am uitat si era transformatorul. Deja se innegrise banda de hartie de pe primar. Traful este facut pe un miez E71 de la Comet, luat pe vremea cand mai vindeau pe persoana fizica. Despre realizare, rusul spune asa: Primar, 20 de spire, 19*0,6 mm CuEm, Secundar 6 spire, 65*0,6 mm CuEm.Ce am observat: 19 fire de 0,6 mm este cam putin, sau oare oi fi avut eu scurt intre spire?65 de fire in sec. sunt de ajuns. Secundarul nu se incalzeste foarte tare, nici miezul. Am incercat sa bobinez secundarul peste primar dar nu a incaput in fereastra, asa ca am impartit carcasa in doua si le-am bobinat separat. Am zis ca daca merge o sa-l refac ca la carte. Bobina de iesire am facut-o pe un miez de inalta, de tip 2 U, de la un televizor mai vechi, montat in forma de H. Diametrul unui brat al U-ului este de 20 mm iar partea de jos este semirotund cu sectiunea de vreo 190 mmp. In total, sectiunea H-ului pe care am bobinat este de vreo 280 mmp. Am bobinat 10 spire cu 60*0,6 mm CuEm. Nici aceasta nu se incinge.Rezistentele de 47 ohmi din snuberele din primar se cam incalzesc. initial am pus de 5W, apoi le-am inlocuit cu altele de 10W, dar se incalzesc la fel, cred ca sunt chinezarii nashpa.Toate infasurarile (primar, secundar si bobina de iesire) le-am izolat cu banda de hartie adeziva folosita la zugraveli, din aceea galbena. Nu este cea mai buna solutie, dar nu se contracta la caldura.Acum vreau sa rebobinez primarul cu 25 fire*0,6 mm CuEm sau cu 14 fire*0,8, dar nu mai am sarma. Fac un apel, daca este cineva din Bucuresti si ma poate ajuta cu vreo 250 de grame, contra cost, ia-si ramane dator.Altceva, eu nu am folosit sursa auxiliara din schema, am construit una din datasheetul integratului TOP 201, cu TL 431. Am probat-o pana la 1,2 amperi si nu intra in protectie. O sa pun si ceva poze, doar ca nu le-am facut inca.

[CIBY2]

Am reusit sa recuperez schema de aici de pe forum,eu nu mai stiu de unde am avut-o.

Apropos de schema postata de tine, acum am vazut ca potentiometrul este pe pinul 2 al integratului si nu pe pinul 3 care este pentru controlul in curent mode. Nu stiu daca gandesc bine, dar neavand o bucla pentru limitatea tensiunii, la iesire avem impulsuri de o amplitudine oarecare, dictata de tensiunea din primar si raportul de transformare, iar latimea este in functie de valoarea tensiunii pe pinul 2 (intrarea inversoare in amp. de eroare). Limitarea de curent este fixa, valoarea curentului fiind aceeasi pe durata fiecarui impuls si tine de raportul de transformare a transformatorului de curent si de rezistenta de sarcina a acestuia (1,5 ohmi). Am dreptate? Buun! Reglajul curentului mediu prin electrod se face prin modificarea factorului de umplere comandata de valoarea tensiunii pe pinul 2 (fara feedback) si de limitarea de curent pe pinul 3 (fixa), valoare medie ce va fi direct proportionala cu tensiunea de retea. Stabilizarea este in aer!!! Cam ciudat!!! :nebunrau:Vorbeam in postul de mai sus de sursa auxiliara, schema este cea din atasamentul lui IGBT.

[CIBY2]

Iata si cablajele, dar sa nu ma injurati ca sunt in WORD. Eu asa le lucrez. [attachment=1]placa forta var. 8.rar[/attachment][attachment=0]placa forta var. 8.2 BUN DE PRINTAT.rar[/attachment]Finalii folositi sunt IRG40PC50W iar diodele finale sunt 60APU06.Sper ca intelegeti din desene cum sunt montate pe radiatoare. Pentru legaturile dintre diode am folosit o platbanda de 13x1,4mm obtinuta din teava de Cu de 7x0,7mm turtita cu ciocanul pe nicovala. Pentru legatura dintre catozii diodelor am folosit o platbanda din teava de instalatii de 22x1, taiata cu flexul pe lungime si apoi indreptata prin aceeasi metoda. Se debiteaza cu foarfeca la dimensiuni si se monteaza fara izolator deasupra diodelor cu suruburile de strangere a acestora. Celelalte doua de curent alternativ se monteaza cu cate doua suruburi M3 sub piciorusele diodelor si se izoleaza de radiator cu sticlotextolit de 1,5 mm si saibe izolante. Diodele nu se izoleaza de radiator, doar se pune vaselina siliconica si se strang bine. Aceste operatii, inclusiv montarea finalilor si a diodelor recuperatoare presupune gauriri cu burghiu de 2,5 mm si filetarea cu M3. La fel si montarea radiatoarelor pe cablaj (cel cu finalii) cat si cel al diodelor care se prinde deasupra celuilalt cu placute de sticlotextolit (cablaj de 1,5 mm de pe care s-a indepartat folia de Cu). Tot ansamblul are cam 7x8 cm, aripioarele radiatoarelor sunt fata in fata si paralele iar printre ele circula fortat aerul impins de ventilator. Radiatoarele se monteaza pe cablaj cu distantiere de 12-15 mm, sub ele fiind montate o parte din componente.Puntea redresoare este si ea dotata cu un radiator mai mic, dar care in cazul meu s-a dovedit supradimensionat. Modulul cu puntea redresoare se monteaza cu ajutorul unor distantiere filetate deasupra condensatoarelor electrolitice, gaurile de pe cablaje corespunzand. Sursa auxiliara a functionat din prima, singurul reglaj fiind cel al tensiunii de iesire de 14V. Integratului TOP 201 i se va atasa un radiator din tabla de Al. de 1-1,5mm, cam 2-3 cmp. Aceasta sursa poate fi folosita si in alte montaje, la fel de bine ca aici.Pentru modulul de comanda, ar fi bine daca s-ar mai adauga unele contacte pe cablajul de forta (gauri) ca pe viitor sa se poata adapta un circuit de protectie (bineinteles ca se va face alt modul cu celelalte functii incluse, pastrandu-se toate celelalte parti ale aparatului).Pentru miezul bobinei de iesire se poate folosi miez de trafo de inalta de la TV alb-negru, dar trebuiesc cel putin 2 bucati (2 U+U sau 4 U+I), sau se poate folosi un miez E65 cu intrefier de vreo 7-8mm.O sa revin cu poze, momentan am desfacut trafo pt. a rebobina primarul dar am avut surpriza de a nu mai incape in fereastra.

[CIBY2]

Am promis poze.

Dar mai intai trebuie sa va spun ca trafo final nu este montat pe placa. Dupa cum am spus mai inainte, l-am dat jos pentru a-i rebobina primarul. O sa vedeti carcasa pe o pseudo-masina de bobinat si cum nu incapea sarma pe carcasa.

 

http://img686.imageshack.us/g/epsn3683d.jpg/

 

Sper ca veti intelege acum ceea ce am explicat in legatura cu diodele si radiatoarele. Am facut cateva poze mai detaliate pentru a fi mai usor de inteles. O sa vedeti bobina de iesire, trafo de curent, montarea diodelor pe radiator cu platbandele de care vorbeam (diodele nu se vad, doar piciorusele, iar faza cu platbandele cred ca nici eu nu as fi inteles-o). La iesire am folosit doua mufe mame speciale cumparate din Praktiker, dar fiind pentru cablu a trebuit sa improvizez cu sistemul de prindere. Deasemenea, papucii pentru firele de forta sunt improvizati din celebra teava de 7 pentru aerul conditionat. Una din poze prezinta coltul din garaj unde am injghebat micul atelier, mai mult pentru probe, ca aparatul a fost realizat pe genunchi (in adevaratul sens sl cuvantului).

Pentru lamuriri suplimentare postati aici.

P.S.

Pentru ca am fost intrebat pe privat despre transformatorul de iesire vreau sa fac unele precizari:

Nu este realizat pe miez de trafo linii TV. Miezul folosit este E71, K2004 de la Comet. Primarul 20 spire cu 19fireX0.6 mm CuEm iar secundarul 6 Spire cu 65fireX0.6mm CuEm.

Bobina de iesire este realizata pe un miez de trafo linii de la un TV Philips, model din anii 80-90 si are 10 spire cu 60 fireX0.6mm CuEm.

In continuare am rugamintea ca toate lamuririle referitoare la realizare, ce imi sunt adresate, sa le postati in acest thread. Probabil ca mai sunt si alti useri interesati care ar dori aceleasi explicatii. Din pacate la capitolul prezentare si explicatii nu stau foarte bine.

[CIBY2]

Revin cu pozele ca nu stiu ce draq are imageshackul asta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acum mi-am dat seama ca despre trafo din sursa auxiliara nu am spus nimic.

Miez: E25, material K2006, tot de la Comet, cu carcasa originala, intrefier 0.4 mm (doua fasii de carton de pachet tigari).

Primar: 100 spire 0.25 mm sau 0.3 mm

Infasurarea de bias: 15 spire 0.25 mm

Secundar: 15 spire 0.6 mm

Pe cablajul sursei inceputurile infasurarilor au padul de forma patrata.