Gh Dorian galenistul Postat Mai 17, 2016 Partajează Postat Mai 17, 2016 Foarte interesant link-ul . Link spre comentariu
Gh Dorian galenistul Postat Mai 18, 2016 Partajează Postat Mai 18, 2016 Am gasit in sfarsit un document in romana care face referire la radioreceptorul conceput dintr-un cartof(ce-i drept de data aceasta cautam altceva ) http://radiody.blogspot.ro/2012/01/radiocartoful.html Link spre comentariu
puriu Postat Mai 18, 2016 Partajează Postat Mai 18, 2016 Se pot folosi la detectie si LED-uri, in special cele infrarosii (GaAs), dar polarizate cu un curent continuu mic, sub 10 microamperi. S-au incercat mii de combinatii cu ctistale naturale si artificiale, aproape toate cu polarizare in c.c.Pentru a avea o sensibilitate mare, la un detector de RF este necesara o curbura mare a caracteristicii acestuia in domeniul curentilor mici. Dintre diodele ce functioneaza fara polarizare, cele mai sensibile sunt diodele cu contact punctiform cu galena (10 - 20 mV), cu germaniu (20 - 30 mV) si Schottky speciale (30 - 50 mV). Diodele cu germaniu si Schottky speciale functioneaza foarte bine (nu toate modelele) pana peste 1 GHz. Despre galena nu sunt date precise, dar se stie ca Bose a folosit-o pana la 60 GHz. Link spre comentariu
mafalda Postat Ianuarie 10, 2019 Partajează Postat Ianuarie 10, 2019 (editat) Lasati detectorul cu galena cam neperformant si nesigur, faceti-va doara experimentul si damblaua. Concentrati-va si pe restul, pe circuitele de selectie de cat mai buna calitate. Detectorul cu galena il puteti pune la suprafata la vedere doara de ochii lumii. In interiorul lui sau al cutiei montati o dioda cu germaniu, eventual usor polarizata in cc cu un curent cat mai mic de cativa microamperi, acolo unde incepe sa se deschida dioda. Multe din schemele cu galena nu sunt corect optimizate. Puteti incerca si o detectie dubla a ambelor alternante, folosind un bobinaj suplimentar dublu cuplat cu circuitul oscilant principal. Priza mediana va fi legata la masa/pamant, dar nu este obligatoriu decat spre casti. Vom folosi desigur doua diode cu germaniu identice usor polarizate dintro mica baterie si o rezistenta. Puteti construi chiar si castile cu o sarma cat mai subtire bobinata pe miez de permaloi si rezistenta cat mai mare, poate peste 4-8 kohmi. Acum avem si magnetii de neodim. Acestea casti vor fi mai sensibile si vor sunta mai putin circuitul oscilant. Atentie, antena lunga si inalta poate deveni periculoasa in anumite zone deschise expuse traznetelor. Pe timp nefavorabil e indicat sa fie scurtcircuitata la pamant iar comutatorul sa fie in afara cladirii. Daca incepeti sa adaugati tranzistoare sau lampi, vorbim de altceva. O bogata documentare in imagini si scheme gasiti dand o cautare pe google. Editat Ianuarie 10, 2019 de mafalda Link spre comentariu
Lonerider Postat Ianuarie 13, 2019 Partajează Postat Ianuarie 13, 2019 (editat) Din ciclul "ce avem noi aici" am, si eu, o intrebare. Am "chestia asta" , e cam macinat miezul, mai gasesc asa ceva pe undeva sau as mai putea face un receptor cu ce mai detin? Asa, de droul vremurilor demult apuse... Multumesc. Editat Ianuarie 13, 2019 de Lonerider 1 Link spre comentariu
validae Postat Ianuarie 13, 2019 Partajează Postat Ianuarie 13, 2019 Dacă acel cristal mai e întreg, se poate folosi, trebuie doar căutat contactul perfect pentru detecție.Adică să fixezi cristalul de electrodul fix și cu cel mobil să încerci realizarea unui contact care să producă efectul de diodă.Asta poate fi destul de dificil. Link spre comentariu
Lonerider Postat Ianuarie 13, 2019 Partajează Postat Ianuarie 13, 2019 (editat) Cristalul acela este înreg, însă a fost mai mare în trecut. Asta e ce a mai rămas din el, am pus o şaibă să nu cadă în interior. Îmi amintesc că, pe vremea copilăriei, împreună cu ceva cască de pe la telefoanele EM72, încropeam un fel de receptor, împreună cu sârme intinse prin curte şi ţeava de gaz ca pământare. Pe vremuri, bunicul meu folosea piesa asta împreună cu o cască rămasă de prim război şi "scufundată" într-o farfurie de tablă adâncă, pentru un fel de "radio" să asculte ştirile. Mă refer la anii '50. L.E. Îmi amintesc că spunea că, la un moment dat, scădea recepţia şi atunci muta "cursorul" în altă poziţie... Editat Ianuarie 13, 2019 de Lonerider Link spre comentariu
gauss Postat Ianuarie 13, 2019 Partajează Postat Ianuarie 13, 2019 (editat) Randamentul e cel mai bun cand palpatorul sta pe o zona recent " dezvelita " din cristal ... , in timp ( daca e nemiscat ) , receptia poate disparea complet , jonctiunea se depreciaza , ajutata si de umiditatea din aer . P.S. - alt topic resuscitat dupa cativa ani ... , aproape a devenit o moda ! Editat Ianuarie 13, 2019 de gauss Link spre comentariu
Lonerider Postat Ianuarie 13, 2019 Partajează Postat Ianuarie 13, 2019 13 minutes ago, gauss said: P.S. - alt topic resuscitat dupa cativa ani ... , aproape a devenit o moda ! L-am citit şi acum câţiva ani, atunci nu mai ştiam/găseam piesa asta. Acum am dat de ea... Link spre comentariu
gauss Postat Ianuarie 13, 2019 Partajează Postat Ianuarie 13, 2019 Nu e nici o suparare ... si eu am postat . Parca nu l - ati resuscitat dvs . , sau ma insel ? ... Link spre comentariu
AFCtin Postat Ianuarie 14, 2019 Partajează Postat Ianuarie 14, 2019 (editat) On 1/13/2019 at 8:58 PM, Lonerider said: ...................Am "chestia asta" , .................. Buna seara tuturor, Va rog Domnule Lonerider : se poate sa faceti o schita a acestui detector cu ceva cote? Vreau sa incerc sa-mi fac si eu unul asemanaror. Pe un site din germania am gasit la pret de nimic tuburi de sticla de fi 30X50mm care se pot folosi pentru detectoare cu galena pentru cei interesati pot vedea aici un radio cu simpla detectie "misto" http://www.crystalradio.us/crystalradios/2009-1.htm Multumesc Editat Ianuarie 14, 2019 de AFCtin Link spre comentariu
gsabac Postat Ianuarie 14, 2019 Partajează Postat Ianuarie 14, 2019 Pe vremea liceului, cind deabia se inventasera tranzistorii punctiformi, mi-am imaginat ca se poate face un tranzistor cu cristal de galena si 2 ace apropiate in loc de unul singur. Rezultatul a fost surprinzator semnalul audio se auzea mult tare in casti, montajul fiind alimentat cu o baterie foarte uzata de 1,5V. Am construit mai multe modele si unul dintre ele chiar avea forma unui tranzistor mai marisor. Oare cum functiona? @gsabac Link spre comentariu
gsabac Postat Ianuarie 16, 2019 Partajează Postat Ianuarie 16, 2019 In poza se afla curbele caracteristice ale detectorului cu galena si ale altor tipuri de diode, cu germaniu cu dopare inalta si cu siliciu schotky, denumita si dioda cu purtatori fierbinti. Se observa o tensiune de deschidere mai mare pentru detectorul cu galena si in consecinta rezulta ca o prepolarizare ar aduce imbunatatirea randamentului. Schema pe care am folosit-o eu pentru prepolarizarea detectorului cu galena este urmatoarea: Dupa selectarea si alegerea punctului A detector, am cautat in apropiera sa al doilea punct detector B pentru auditie maxima, care era mult mai puternica decit cu un singur ac detector. @gsabac 3 Link spre comentariu
Lonerider Postat Ianuarie 16, 2019 Partajează Postat Ianuarie 16, 2019 On 1/14/2019 at 9:29 PM, AFCtin said: Buna seara tuturor, Va rog Domnule Lonerider : se poate sa faceti o schita a acestui detector cu ceva cote? Vreau sa incerc sa-mi fac si eu unul asemanaror. Pe un site din germania am gasit la pret de nimic tuburi de sticla de fi 30X50mm care se pot folosi pentru detectoare cu galena pentru cei interesati pot vedea aici un radio cu simpla detectie "misto" http://www.crystalradio.us/crystalradios/2009-1.htm Multumesc O sa va trimit sambata, daca nu o fi prea tarziu, ca sunt plecat in deplasare si nu am piesa cu mine. 1 Link spre comentariu
AFCtin Postat Ianuarie 16, 2019 Partajează Postat Ianuarie 16, 2019 (editat) 25 minutes ago, Lonerider said: O sa va trimit sambata, daca nu o fi prea tarziu, ca sunt plecat in deplasare si nu am piesa cu mine. Buna seara tuturor, Multumesc mult domnule Lonerider, nu e nicio graba cand puteti. Cu stima, Editat Ianuarie 16, 2019 de AFCtin Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum