Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Radioreceptorul cu detector de galena...


feri.visky

Postări Recomandate

Am una de 70 de metri , ,,long wire,, .

Dar observ ca mi-ati citit deja profilul ,sau gresesc ? :))

Daca ati tot precizat de Radio Cultural as vrea sa stiu de unde emite ,eu prind cu radioul meu Radio Actualitati si as vre sa prind si Culturalul

Pai am scris . 153 KHz , UNDE LUNGI ! Locatia Bod , langa Brasov ! Daca ai receptor strain , pozitia LW ! ( long wawes ... ) .

Editat de gauss
Link spre comentariu

Da, pe la turnatorii. Eu am comandat asa ceva in urma cu vreun an de la Turnatoria Carpatica. Date de contact pe google search.

 

Cateva imagini cu receptorul cu galena din lama de ras :)

 

Posted Image

Posted Image

Posted Image

Editat de Untold
Link spre comentariu

  Detectorul cu galena poate fi facut de oricine, dar folosirea lui este greoaie. Cristalul trebuie sa fie foarte bun. Cele mai bune sunt cele dintr-o mina din SUA si dintr-una din Corsica. Sunt dopate cu o anumita cantitate de argint, dar si cu alte elemente. Cele romanesti erau selectionate dintre cele scoase din unele mine din Apuseni. Cristalul natural are puncte sensibile regulate pe suprafetele cubului.

  Cristalele artificiale se pot face in eprubeta, dar rezultatele sunt, in general, foarte slabe. Se amesteca pilitura de plumb pur (moale) cu pulbere de sulf in raportul molar, adica 82/16 cu un mic exces de 1 % sulf si se toarna intr-o eprubeta de sacrificiu. Se inchide eprubeta cu un dop pentru ca galena fierbinte se oxideaza usor. Se incalzeste usor fundul eprubetei la o spirtiera. Sulful se topeste si incepe reactia cu plumbul. Se formeaza un corp negru care, dupa racire, se scoate prin spargerea eprubetei. Monocristalele sunt extrem de mici, de ordinul micronilor. Monocristale mari se obtin foarte greu, in eprubeta din cuart inchisa, prin topirea galenei peste 1100 grade si mentinerea sub punctul de topire pana cand monocristalele ajung de ordinul milimetrilor. 

  Corpul cristalin se fixeaza intr-o montura metalica cu suruburi ascutite sau, cel mai bine, prin inglobare intr-un aliaj cu punct de topire mic, sub 100 grade. Pe suprafata lui calca usor (sub 5 gf) varful unui fir din bronz fosforos. Bronzul fosforos se folosea la cablul pentru antene. Cred ca mai am undeva un colac nou de 50 m. Firul de contact trebuie sa fie foarte elastic, curb sau elicoidal. Varful trebuie sa fie bine ascutit prin dizolvare in acid azotic. Pozitia varfului pe cristal trebuie sa poata fi mutata fara frecare cu o parghie cu maner izolant si cu articulatie sferica.

  Receptorul este bine sa se puna la punct cu o dioda cu germaniu, apoi aceasta sa se inlocuiasca cu detectorul cu galena, mai sensibil. Daca se aude cu germaniu se va auzi si cu galena. Gasirea unui punct sensibil poate dura mult timp. Cine are mai multe detectoare este bine sa le regleze pe toate si sa-l inlocuiasca pe cel care s-a dereglat cu altul. Pentru reglaj, un accesoriu util este buzerul, un mecanism de sonerie fara clopot. Acesta furnizeaza un semnal continuu si uniform pe toata banda receptorului.

Link spre comentariu

Cred ca trebuie sa recitesti frecventa ... Banda FM unde ultrascurte in Romania este cuprinsa intre 88 - 108 MHz . In fine ...

 

P .S . - pentru Galenistul ...

Editat de gauss
Link spre comentariu

Da, pe la turnatorii. Eu am comandat asa ceva in urma cu vreun an de la Turnatoria Carpatica. Date de contact pe google search.

 

Cateva imagini cu receptorul cu galena din lama de ras :)

 

Posted Image

Posted Image

Posted Image

Imi place radioul acesta ,de unde ati luat poza ??

Link spre comentariu

Foarte frumos receptorul cu lama de ras, dar nu e cu galena (sulfura de plumb). Detectia are loc intre grafit si fosfatii de fier, zinc si mangan ce protejeaza otelul.

Link spre comentariu

Referitor la acel post ,cand setam aparatul pe 80 MHz auzeam Culturalul ,si stiu ca face parte di gama de unda UUS .

  Detectorul cu galena poate fi facut de oricine, dar folosirea lui este greoaie. Cristalul trebuie sa fie foarte bun. Cele mai bune sunt cele dintr-o mina din SUA si dintr-una din Corsica. Sunt dopate cu o anumita cantitate de argint, dar si cu alte elemente. Cele romanesti erau selectionate dintre cele scoase din unele mine din Apuseni. Cristalul natural are puncte sensibile regulate pe suprafetele cubului.

  Cristalele artificiale se pot face in eprubeta, dar rezultatele sunt, in general, foarte slabe. Se amesteca pilitura de plumb pur (moale) cu pulbere de sulf in raportul molar, adica 82/16 cu un mic exces de 1 % sulf si se toarna intr-o eprubeta de sacrificiu. Se inchide eprubeta cu un dop pentru ca galena fierbinte se oxideaza usor. Se incalzeste usor fundul eprubetei la o spirtiera. Sulful se topeste si incepe reactia cu plumbul. Se formeaza un corp negru care, dupa racire, se scoate prin spargerea eprubetei. Monocristalele sunt extrem de mici, de ordinul micronilor. Monocristale mari se obtin foarte greu, in eprubeta din cuart inchisa, prin topirea galenei peste 1100 grade si mentinerea sub punctul de topire pana cand monocristalele ajung de ordinul milimetrilor. 

  Corpul cristalin se fixeaza intr-o montura metalica cu suruburi ascutite sau, cel mai bine, prin inglobare intr-un aliaj cu punct de topire mic, sub 100 grade. Pe suprafata lui calca usor (sub 5 gf) varful unui fir din bronz fosforos. Bronzul fosforos se folosea la cablul pentru antene. Cred ca mai am undeva un colac nou de 50 m. Firul de contact trebuie sa fie foarte elastic, curb sau elicoidal. Varful trebuie sa fie bine ascutit prin dizolvare in acid azotic. Pozitia varfului pe cristal trebuie sa poata fi mutata fara frecare cu o parghie cu maner izolant si cu articulatie sferica.

  Receptorul este bine sa se puna la punct cu o dioda cu germaniu, apoi aceasta sa se inlocuiasca cu detectorul cu galena, mai sensibil. Daca se aude cu germaniu se va auzi si cu galena. Gasirea unui punct sensibil poate dura mult timp. Cine are mai multe detectoare este bine sa le regleze pe toate si sa-l inlocuiasca pe cel care s-a dereglat cu altul. Pentru reglaj, un accesoriu util este buzerul, un mecanism de sonerie fara clopot. Acesta furnizeaza un semnal continuu si uniform pe toata banda receptorului.

Dar bronzul fosforos se foloseste si in prezent la fabricarea corzilor pentru instrumente ,nu??

Link spre comentariu

Foarte frumos receptorul cu lama de ras, dar nu e cu galena (sulfura de plumb). Detectia are loc intre grafit si fosfatii de fier, zinc si mangan ce protejeaza otelul.

Cu lamele de ras moderne , din otel inoxidabil , nu merge ... au aflat destui ! Doar ca n - au aflat DE CE ! Mai e mult pana departe ... Mama lui de Youtube ! ...

 

P .S . - receptoare de genul ... cu ceva variatiuni , si fara castile telefonice moderne , s - au facut in perioada razboiului in lagarele de prizonieri ... 

Editat de gauss
Link spre comentariu

Pai sa te intrebi!  ... o sarma de uscat rufe , un fir dintr - un gard de sarma ghimpata , izolat de pamant , o grinda metalica de la tavanul vreunei baraci , conductor de la vreo retea electrica dezafectata , sarma recuperata de la orice , inadita , si intinsa noaptea intre paturi in baraca , tabla de pe vreo cine stie ce cladire de lemn ... si tot asa . Oricum nu - i puneau eticheta vizibila , sau vreun panou de avertizare ! Un prizonier cu pregatire radio putea fi foarte inventiv ... ceea ce in ziua de astazi nu se intampla cu multe persoane aflate in libertate ! ...

Editat de gauss
Link spre comentariu

Dar cu siguranta lagarul trebuia sa fie aproape de o statie radio ,pentru ca altfel nu cred ca ar fi reusit sa auda conectand la o grinda .

Mi-a spus un amator mai batran ca foloseau ca antena un pat de metal cand era la camin .

Link spre comentariu

Mai mult ca pamantare ... caminele aveau de obicei dusumea de ciment - mozaic , excelenta legatura la " pamant " . Se poate constata stand descult si umbland neglijent la priza de 220 V ca ... precum si interogand victimele glumelor " un fir la clanta " ...

Editat de gauss
Link spre comentariu

Imi place radioul acesta ,de unde ati luat poza ??

De aici: http://theradioboard.com/rb/viewforum.php?f=2, dar nu mai stiu exact pagina. 

Oricum, topicul merita studiat pagina cu pagina, este extrem de interesant.

 

L.E. Daca detectoarele cu pirita sunt superioare celor cu sulfura de Pb, atunci de pirita de fier praf pot face rost . Numai sa stiu cum se foloseste ca detector, poate ne spune Dl. Puriu, Dl.Gauss sau Dl. Kripton, avand in vedere experienta Domniilor lor.

Editat de Untold
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări