CATA2003 Postat Decembrie 22, 2011 Partajează Postat Decembrie 22, 2011 incearca ansa din sarma din otel de 1,5 mm diametru aprozimativ - o sa se incalzeasca ok...;...eu am ansa de otel in filmuletul de mai sus si merge continuu chiar si 30 min fara sa se incalzeasca alte piese sau miezul de ferita...Ansa din otel se magnetizeaza in campul electromagnetic puternic si atrage diferitele piese din proximitatea locului lipiturii, daca nu chiar una sau chiar ambele piese care urmeaza a fi lipite. Din acest punct de vedere este practic inacceptabila. Intr-o interventie anterioara a mea cu aproximativ un an in urma, incercam sa scot in evidenta faptul ca este foarte greu de ajuns la un set de parametri optimi ai ansei. Intre timp nu am mai avansat cu cercetarile proprii relativ la subiectul in discutie. Am in desfasurare mai multe proiecte, care pentru moment sunt prioritare. Am remarcat insa ca nimeni nu acorda nici un fel de importanta calculului ansei in stransa legatura cu cel al transformatorului, tema pe care am tratat-o in interventia mea anterioara. Fie ca vrem, fie ca nu vrem, calculul este o etapa a practicii. Ar trebui deci, ca cei mai multi sa isi revizuiasca perceptia relativ la necesitatea si uneori chiar obligativitatea acestei etape. ...probabil intra miezul in saturatie folosind ansa de cupru...Pericolul saturatiei, exista permanent la transformatoarele invertoarelor, avand in vedere ca in primar avem de obicei un curent continuu in comutatie. Pentru a depasi chestiunea se poate folosi un intrefier. Pentru dimensionarea acestui intrefier, recomand articolul subsemnatului Calculul intrefierului unui transformator. 1)Nu prea sunt de acord cu ideiile de mai sus , de regula , metalul cand se incalzeste se demagnetizeaza , plus ca demagnetizarea se realizeaza prin plasarea unui obiect magnetizat in camp magnetic alternativ , deci nu prea vad cum ansa se poate magnetiza. 2) Intrefierul nu scade probabilitatea de saturatie a miezului , de obicei intrefiere se folosesc la inductori si nu la trafuri , la traf daca folosim intrefier crestem curentul de magnetizare..... un traf se satureaza cand produsul tensiune *timp este mult prea mare, acest fenomen se poate preantampina prin calcularea trafului la un flux mai mic , sau prin utilizarea unui miez mai mare..... Link spre comentariu
Dr.L Postat Decembrie 22, 2011 Partajează Postat Decembrie 22, 2011 1) si pistolul de lipit de 50Hz atrage terminalele de fier...oare de ce?Sau nu stiai ca un fir strabatut de un curent genereaza un camp magnetic? 2) eu zic sa demontam toate sursele flyback si sa le inlocuim trafurile originale cu intrefier,cu alte trafuri mai mari fara intrefier. Sau poate nu-s trafuri,ci bobine!Nu mai posta chestii d-astea,n-are nici un rost Link spre comentariu
Vizitator tyc Postat Decembrie 22, 2011 Partajează Postat Decembrie 22, 2011 Din cate mi-amintesc,exista un punct Curie,care la fier e pe la 800C plus...nu e chiar ca a otelului dar pe aproape. Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 22, 2011 Partajează Postat Decembrie 22, 2011 ...si pistolul de lipit de 50Hz atrage terminalele de fier...Asa este, insa fenomenul este amplificat la ansele facute din material fero-magnetic. ...Nu prea sunt de acord cu ideiile de mai sus...Esti ori foarte tanar, ori foarte "ne-experimentat" in asemenea chestiuni. ...metalul cand se incalzeste se demagnetizeaza...Otelul si cam toate materialele feromagnetice, au proprietati magnetice pana la temperatura de topire. Este drept ca ele difera fata de acelasi material la temperatura ambianta. Altminteri nu ar fi existat instalatii si furnale de topire a otelului pe baza fenomenului electromagnetic. ...demagnetizarea se realizeaza prin plasarea unui obiect magnetizat in camp magnetic alternativ...Nu confunda campul electric alternativ sinusoidal, cu cel produs de impulsuri de curent continuu. ...Intrefierul nu scade probabilitatea de saturatie a miezului...Exact asta face un intrefier. ...de obicei intrefiere se folosesc la inductori si nu la trafuri , la traf daca folosim intrefier crestem curentul de magnetizare...Daca transformatorul are aplicata in primar o tensiune continua sau cvasicontinua, atunci exista riscul de saturatie si se practica intrefierul. Asa se intampla la transformatoarele de iesire ale amplificatoarelor cu tuburi, unde prin primar circula si curentul continuu de polarizare a tuburilor electronice. Apoi daca nu te-ai fi documentat in pripa, ai fi stiut ca la schemele de tipul Flyback, unde comutatia este unipolara, este aproape o regula existanta intrefierului. ...un traf se satureaza cand produsul tensiune *timp este mult prea mare...Produsul tensiune - timp de pe curba de variatie a tensiunii in timp, reprezinta de fapt aria geometrica inchisa de forma rectangulara de variatie a impulsului de tensiune continua. In functie de aceasta arie, cresc sau scad valorile medii si eficace ale tensiunii variabile considerate. Acest produs si in general tensiunea, nu au nici o contributie la aparitia, existenta si evolutia fenomenului de saturatie in miez. Aparitia acestui fenomen, are loc pe baza legilor de variatie a inductiei electromagnetice in miez in functie de intensitatea campului magnetic H=[(numarul de spire) * (curentul prin bobina)]/(lungimea medie a liniilor de camp magnetic). Dincolo de toate cele de mai sus, mai exista si posibilitatea saturatiei miezului magnetic in curent alternativ. Acest lucru se intampla atunci cand transformatorul a fost proiectat pe baza unor relatii matematice super-simplificate si cand prin aceasta nu s-au luat masuri de limitare a inductiei electromagnetice in miez la valorile uzuale pentru acest parametru. Cazul discutat aici poate face parte dintre cele ce pot da nastere la saturatie de curent alternativ in miez. Daca ne uitam atent, curentul efectiv din secundar este de ordinul a 150...250 A, functie de puterea in ansa. Daca il raportam la secundar, atunci curentul primarului are aproximativ aceeasi valoare. Luand in consideratie faptul ca se folosesc de regula miezuri toroidale de mici dimensiuni, avand o lungime medie a liniilor de camp magnetic de 1,5...2,5 cm (0,015...0,025 m) valoarea intensitatii campului electromagnetic poate atinge sau depasi 150/0.015=1000 A/m. Comparativ am atasat mai jos curba de histerezis a feritei de tipul 3C95 de la Ferroxcube, foarte des utilizata la frecventele despre care se vorbeste aici. Graficul este prelucrat dupa curba originala din catalogul firmei citate. Ar fi fost bine totusi ca inainte de a posta, sa fi analizat putin articolul pe care l-am recomandat mai sus. Link spre comentariu
CATA2003 Postat Decembrie 23, 2011 Partajează Postat Decembrie 23, 2011 Da , sunt tanar si nelinistit. Probabil Dvs aveti experienta practica mai multa nu contest acest lucru , probabil aveti mai multi ani in domeniul electronic fata de varsta mea.....bun sa reluam Am sa dau copy /paste la ceea ce ati scris Dvs si apoi comentez 1) ai fi stiut ca la schemele de tipul Flyback, unde comutatia este unipolara, este aproape o regula existanta intrefierului. Ce sa zic , practic Flyback-ul functioneaza ca un inductor , nici vorba ca un traf , singurul lucru care le face asemanatoare este existenta secundarului , dar transferul puterii se realizeaza diferit .Nu contest existenta intrefierului la flyback, ele cam asa se proiecteaza. 2) Produsul tensiune - timp de pe curba de variatie a tensiunii in timp, reprezinta de fapt aria geometrica inchisa de forma rectangulara de variatie a impulsului de tensiune continua. In functie de aceasta arie, cresc sau scad valorile medii si eficace ale tensiunii variabile considerate. Acest produs si in general tensiunea, nu au nici o contributie la aparitia, existenta si evolutia fenomenului de saturatie in miez. Aparitia acestui fenomen, are loc pe baza legilor de variatie a inductiei electromagnetice in miez in functie de intensitatea campului magnetic H=[(numarul de spire) * (curentul prin bobina)]/(lungimea medie a liniilor de camp magnetic). Am sa dau copy paste de la un curs cu mici modificari (copyright) : Transformatorul se saturează când inducţia depăşeşte Bsat. Când tranformatorul se saturează, curentul de magnetizare devine foarte mare şi înfăşurările transformatorului sunt în scurcircuit. DECI Valori mari pentru curentii din primar/secundar nu produc neapărat saturaţia miezului. Mai mult, saturaţia miezului este o funcţie de produsul tensiune- timp. Si acum ce e mai important , care intr-o anumita masura contrazice afirmatia dvs : Saturarea miezului se poate evita fie crescând numărul de spire, fie aria secţiunii transversale a miezului AC. Adăugarea unui intrefier nu are efect asupra saturaţiei miezului unui transformator .Un intrefier face transformatorul mai puţin ideal, descrescând Lm şi crescând curentul de magnetizare fără să modifice B(t). Mecanismul de saturaţie din transformator diferă de cel din inductor, deoarece saturaţia transformatorului este determinată de tensiunea aplicată , mai mult decât de curenţii din înfăşurări. De mentionat diferenta dintre transformator si inductor aka FLYBACK ! Inca ceva eu am masurat curentul prin ansa cu un clampmetru si era de 130A maxim 160A cu ansa mai scurta . Numai bine! Link spre comentariu
c_anicai Postat Decembrie 23, 2011 Autor Partajează Postat Decembrie 23, 2011 am citit pe sarite comentariile.E ok ansa din otel, nu are nici un efect mecanic, electromagnetic asupra terminalelor la piese, nu e ca la pistolul de lipit clasic deoarece apar niste pierderi in metal (curenti turbionali ... etc.... am uitat) datorita inaltei frecvente cu care e alimentata ansa.Oarecum deranjant e poate inertia termica, si capacitatea de a tine fludorul (ultima e acceptabil daca e controlat temperatura ansei), fludorul nu e aruncat pe de ansa datorita fenomenelor magnetice, doar trebuie mentinut ansa fara mizerie si cositoritacert e ca ultima varianta care am pus filmuleţ pe youtube de putere mai mica intradevar se comporta excelent la lipit si dezlipit piese curente ... condensatori rezistente ,, tranzistori si in plus de asta suporta alimentare continua ca un letcon fara incalzirea exagerate a vreunei componente din invertor sau a miezului de ferita, nu s-a incalzit in mana exagerat. Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 23, 2011 Partajează Postat Decembrie 23, 2011 @CATA2003: Nu stiu de unde citezi prin "copy - paste". Uite (in atasament) un crampei din lucrarea lui R.W. Erickson - Fundamentals_of_Power_Electronics. Ca sa nu calc pe bec cu cele 500 de caractere (pe care de altfel nici nu le-am numarat) din legea copyright-ului, am ales o explicatie grafica intuitiva, cum de altfel sunt nenumarate in aceasta lucrare. Daca nu vrei, din motivele tale sa citesti articolul subsemnatului, atunci pune mai bine mana si citeste aceasta lucrare incepand de la Chapter 12: Basic Magnetics Theory. Sau cauta si descarca de pe Internet lucrarea lui Lloyd H. Dixon – Transformer and Inductor Design for Optimum Circuit Performance, publicata de editurile concernului Texas Instruments Incorporated. Dupa ce ai facut acest lucru, sa faci un print screen la acel paragraf, unde fenomenul de saturatie magnetica este pus in legatura cu tensiunile de orice fel ale transformatorului si/sau cu produsul tensiune - timp. Sa le postezi apoi aici, pentru ca m-ai facut curios. Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Decembrie 23, 2011 Partajează Postat Decembrie 23, 2011 Produsul tensiune-timp este tocmai egal cu produsul inductanta-curent, iar inductanta se modifica cu intrefierul (dar si curentul). Dar tot nu inteleg rostul. E alimentat simetric, fara componenta continuua, ce rost ar avea intrefierul? Nu e mai usor prin marirea nr. spire? Oricum, nu asta e problema, randamentul cel mai bun se obtine la coincidenta rezistentei ansei cu cea interna a trafului. Pare ca otelul (rezistenta mai mare) e mai potrivit. De fapt nu randamentul, ci transferul maxim de energie... Eventual o ansa (cupru) mai lunga? Link spre comentariu
c_anicai Postat Decembrie 23, 2011 Autor Partajează Postat Decembrie 23, 2011 da ... cam lunga de cupru incercasem mai demult, montajul a ramas tot in stadiul asta intr-o cutie Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Decembrie 23, 2011 Partajează Postat Decembrie 23, 2011 Poate mai subtire? Link spre comentariu
c_anicai Postat Decembrie 23, 2011 Autor Partajează Postat Decembrie 23, 2011 subtire nu e ok ca se topeste, eu nu mi-am batut capul cu calcule, am mers pe varianta babeste, iar la urma pentru mine a fost mai ok varianta cu invertor 12 volti. Am 4 pistoale de lipit normale, doua romanesti de prin '82 si alte doua china si nu mai stiu. Oricum ma ocup acum rareori de montaje ... asa ca tre sa ma gandesc unde le-am pus. Ce am aratat pe topicul de faţă a fost rezultatul plictiselii de iarna trecuta. Link spre comentariu
Dr.L Postat Decembrie 23, 2011 Partajează Postat Decembrie 23, 2011 E alimentat simetric, fara componenta continuuaE cam mult spus,ca forma de unda e dreptunghiulara,deci e cc. Doar daca tensiunea era sinuosoidala,nu era vorba de cc Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 23, 2011 Partajează Postat Decembrie 23, 2011 @ola....:ce intelegeti prin comutatie unipolara la flyback?la forward cum este?@cata:daca flyback functioneaza ca un inductor cu secundar,dar care nu e traf--atunci transformatorul ce este? Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 23, 2011 Partajează Postat Decembrie 23, 2011 Produsul tensiune-timp este tocmai egal cu produsul inductanta-curent......? ? Produsul inductanta - curent are dimensiunea unui flux. Cum ai reusit sa le asociezi? E ok ansa din otel... Este opinia ta si nu am nimic impotriva. Eu insa, am experimentat de-a lungul timpului si ansele din otel si pe cele din cupru si nu am nici-o problema in a o alege fara echivoc pe cea de-a doua. ...ce intelegeti prin comutatie unipolara...Comutatia unipolara este aceea la care se comuta doar unul din polii sursei de cc, celalalt pol fiind referinta (masa). Comutatia unipolara da o tensiune/curent medii diferite de zero, deci sunt respectiv o tensiune/curent cvasicontinue. Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Decembrie 23, 2011 Partajează Postat Decembrie 23, 2011 ΔI=ΔU•t/L Pare cunoscut? Eu zic sa-l ajutam cu o informatie folositoare pe om, nu s-o lalaim. @c_anicai Dar la pistolul actual, daca schimbi ansa cu una mai lunga de Cu, cum se comporta termic? Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum