pistol lipit noua tehnologie

[CATA2003]

Am si eu o intrebare , nu ar trebui folosit un intrefier la aceasta topologie?

[lorik199]

Am si eu o intrebare , nu ar trebui folosit un intrefier la aceasta topologie?

cam greu cu intrefierul la miezurile toroidalesi la cele EE sai EI este cam greu de pus platbantulla mine cel putim merge perfect acumaaaa, ce-am uitat sa precizez: am 5 spire in "primarul" trafului de comanda si 3 spire in secundare si se-ncalzeste mult mai repede aceeasi ansa pe acelasi miez folosit cu 6 sp primar si 2 secundare

[Vizitator danila cornel]

o mica inventie.succes in continuare.

[Vizitator]

Stimati colegi.Prin anul 2001/2002 mi-a venit si mie ideea construirii unui letcon de inductie lucrand la o frecventa diferita de cea a retelei. Toate experimentele pe care le-am facut s-au soldat cu rezultate neconcludente de genul celor pe care le-ati relatat majoritatea dintre voi pe topic - pe care l-am citit cap-coada pe nerasuflate. Intrucat pe acea vreme Internetul era un lux pe care nu mi-l permiteam, nu m-am putut documenta in legatura cu tehnica convertizoarelor in comutatie. In acest fel toate incercarile mele s-au limitat la freecvente de pana in 1000 hz, pentru care aveam date ca sa construiesc un transformator cu tole FeSi.Problema era ca: fie ansa se inrosea exact ca intr-una din imaginile postate de c_anicai (acel rosu aprins indica o temperatura de peste 700 Celsius - temperatura de topire fiind de 1084,6 Celsius), fie se incalzea insuficient.Am ajuns repede la concluzia ca principala caracteristica pe care se bazeaza incalzirea ansei la un letcon cu inductie este rezistenta sa ohmica, desi acea jumatate de spira ar avea si o inductanta proprie, ea nu poate consuma decat energie reactiva. Am gasit in Agenda Electricianului, aparuta in Editura Tehnica 1986, sub semnatura lui E. Pietrareanu, la pagina 103 patru relatii care intervin in dimensionarea unei rezistente electrice de incalzit. Din aceste 4 relatii, doua se combina in prima relatie incadrata pe fond galben si rezulta direct valoarea lui r, Celelalte doua le-am reunit intr-un sistem de ecuatii rezolvat in MATHCAD, al carui screen il dau mai jos.; Ua - tensiunea aplicata la capetele ansei in [V]; r - rezistenta ansei la temperatura THETA in [ohm]; alfa - coeficientul variatiei rezistivitatii cu temperatura in [celsius^-1]; la - lungimea ansei in [m]; R0 rezistenta la rece a ansei in [ohm]. Datele din exemplul din screen sunt complet aiurea si nu au nici-o relevanta. Veti putea utiliza programul cu datele care va convin. Parametrul q, care in documentatia citata este notat cu p, poarta numele de incarcare specifica a sarmei de incalzire, iar in carte se dau unele valori, probabil universal valabile deoarece nu se face nici-o referire la diferentele dintre materiale. Pentru rezistentele dimensionate pentru fierul de calcat se da q=4...5,5, pentru oale de fiert q=5...7, pentru plita descoperita, q=9...11 iar pentru fierbator q=10...11. Problema este de determinarea acestui coeficient pentru ansa de letcon.Inchei postarea aici deoarece nu vreau sa plictisesc pe nimeni. Voi reveni numai daca chestiunea prezinta interes.

[lorik199]

si la mine daca il tin pornit cam 30 sec, se inroseste ansa, dar am invatat sa dozez periada de functionare, adica tin pornit 5 secunde , 2 il opresc si tot asa, asigurandu-mi ansa fierbinte la temperatura optima constant in final eu sunt multumit de rezultat, reusind sa realizez un pistol de lipit de 2 ori mai ieftin si usor(ca greutate) fata de cele din comertputerea lui este de 60 W (consuma 0,26 A la 230 V)multumesc inca odata domnului c_anicai pt idee

[Vizitator marius_vfp]

 

înc? mai trebuie ajust?ri la transformator, surpriza e c? am schimbat montajul, o chinez?rie de la un bec cu câteva modific?ri.

Ciudata descoperire/idee, dar interesant...

Cit de repede se incalzeste ansa comparativ cu un pistol clasic?

"Fortat", adica lasat in sarcina mai mult timp alimentarea face fata? Nu se incalzeste?

buna ziua buna descoperie as zice eu schema ce alimenteaza traful final e un balast de bec economic sau ce? si daca da de cati wati este , ai folosit iesirea de pe tub fara condensatorul din serie cu tubul sau cum ai conectat traful la schema daca e balast ai lasat si bobina de pe schema sau ai scoso as vea niste scheme , mersi mult ,

[c_anicai]

buna ziua buna descoperie as zice eu schema ce alimenteaza traful final e un balast de bec economic sau ce? si daca da de cati wati este , ai folosit iesirea de pe tub fara condensatorul din serie cu tubul sau cum ai conectat traful la schema daca e balast ai lasat si bobina de pe schema sau ai scoso as vea niste scheme , mersi mult ,

vezi pe pagina anterioar? ce modific?ri se fac, am explcat de câteva ori pe parcursul topicului.pentru avansa?i acum: regulator putere detectând temperatura ansei cu un senzor de infraro?u la câ?iva cm, în principiu ?tiu cum se face dar nu prea mai am timp.

[lorik199]

pentru avansa?i acum: regulator putere detectând temperatura ansei cu un senzor de infraro?u la câ?iva cm, în principiu ?tiu cum se face dar nu prea mai am timp.

astept cu nerabdare schema si pt domnul ce intreba de putere, al meu are ~60 W(0.26 A la 230 V)

[Myhayxx]

Ptr. lorik 199.... stiu ca l-ai impachetat de ceva timp si am vazut ca ai facut o treaba faina. pana la urma ai folosit balast modificat de la bec economic sau trafo pentru spoturi? ca eu am facut un montaj dintr-un traf de spoturi si am incercat mai multe tipuri de bobinaj si in comparatie cu un pistol de lipit romanesc mi se pare ca e jucarie.Eu n-am reusit cu balast de bec si de asta intreb. (probabil din cauza montajului sau a nepriceperii mele). Poti sa dai mai multe detalii despre montajul tau? ma intereseaza in special numarul de spire bobinate ,dimensiunile secundarului ,ansa. Daca esti multumit de el si crezi ca merita efortul te rog daca ai timp faci o schema mai detaliata (ma refer la valoarea pieselor) am vazut ca sunt mai multe combinatii de montaje si nu sunt lamurit inca care e cel mai bun.

[Vizitator]

Am sa continui ideea de mai sus desi nu am observat nici-o reactie.Prin anii 80', am construit un letcon cu inductie la reteaua de 50 Hz, cu scopul de a avea o scula mai puternica decat pistolul de lipit produs de o asociatie cooperatista din Constanta (care de altfel a fost de o calitate exceptionala - lucrez cu el si acum dupa ce l-am achizitionat prin 1971) Dupa ce am construit traful, pe care l-am calculat asa cum procedeaza cei mai multi cu creionul pe hartie dupa o procedura simplificata, la prima proba am constatat ca ansa (avand d=2.2 mm si o lungime desfasurata de aproximativ 100 mm) sa inrosit. Am scos una din cele 3 spire din secundar bobinate cu teava de Cu si am constatat ca aceiasi ansa nu se mai incalzeste de loc. A urmat o perioada de aproape doi ani de zile de tatonari, in care in mai multe randuri am mai adaugat tole ca sa pot scoate din spirele din primar (deh, calculul se facuse cu formula riscanta N1=40/S) Intr-un final m-am saturat sa tot tatonez si l-am lasat intr-o faza care, asemenea lui iorik199 mi sa parut ca este utilizabila. Asta inseamna ca dupa aproximativ 15?20 secunde ansa devenea de un rosu inchis (probabil o temperatura de aproximativ 500...550 Celsius) Atunci am inteles ca pentru a construi un traf optimizat, eventual din punctul de vedere al mai multor parametri, nu este suficient (si in nici un caz indicat) sa folosesti algoritmi de calcul simplificati.Avand aceasta experienta anterioara, mi-am dat seama in 2002, cand testam schemele despre care vorbeam mai sus, ca un calcul optimizat al ansei si al tensiunii aplicate acesteia nu este suficient, ci trebuie un algoritm de calcul mai elaborat, pentru a putea optimiza si constructia trafului. Din acel an (2002) si pana prin 2004 dupa o documentare serioasa si sistematica am elaborat un program de calcul pentru trafuri cu tole FeSi, de asemenea in MATHCAD, prin care este posibil sa rulez zeci de variante de date de intrare intr-un timp relativ scurt (cateva minute) In plus programul este astfel facut incat verifica automat daca bobinajul incape in fereastra si furnizeaza informatii despre gabarit - masa tole, masa Cu, masa totala, etc.Programul pentru optimizarea trafului (facut in trei variante - traf EI, traf M si traf cu coloane) l-am mai adaugat si perfectionat pana prin 2007, cand am reluat lucrul la ceea ce ma preocupa de multa vreme, si anume constructia unui letcon cu inductie. Am adaugat la inventar si simularea schemelor pe calculator, dispunand de MULTISIM si astfel am constatat ca prin comutatie de frecventa mica f=<1000 Hz energia maxima transferata in ansa este de 53?57%) Daca tinem cont de randamentul trafului, al comutatiei, etc, rezulta un randament complet nesatisfacator.Am abandonat ideea letconului cu traf cu tole si din 2008, de cand pot sa caut cu gogu lucrez la un program de calcul pentru traf in comutatie cu ferite. Actualmente sunt intr-o faza avansata si sper sa revin curand cu rezultate concludente.

[lorik199]

Ptr. lorik 199....

 

stiu ca l-ai impachetat de ceva timp si am vazut ca ai facut o treaba faina. pana la urma ai folosit balast modificat de la bec economic sau trafo pentru spoturi? ca eu am facut un montaj dintr-un traf de spoturi si am incercat mai multe tipuri de bobinaj si in comparatie cu un pistol de lipit romanesc mi se pare ca e jucarie.Eu n-am reusit cu balast de bec si de asta intreb. (probabil din cauza montajului sau a nepriceperii mele). Poti sa dai mai multe detalii despre montajul tau? ma intereseaza in special numarul de spire bobinate ,dimensiunile secundarului ,ansa.

Daca esti multumit de el si crezi ca merita efortul te rog daca ai timp faci o schema mai detaliata (ma refer la valoarea pieselor) am vazut ca sunt mai multe combinatii de montaje si nu sunt lamurit inca care e cel mai bun.

am folosit un soi de drosel pt neoane mari de tavan, gasit la un prieten, dar de la care a mai ramas doar cablajul sii trafo de comanda

deci sa descriu totul:

-schema este cea din pagina nr 7 (am atasat eu un pdf)

-tranzistori BU508A

-diac DB3,rezistenta dinspre + de 150 K, si condensatorul de la masa 22nF

-filtraj 20uF/400v

-condensatori pt primar de 1uF

-trafo driver 2 spire in secundare, si 5-6 spire primar

-trafo de forta are aprox 3,5-4 cm diametru, 90 sp in primar, 0,4 mm sarma

-secundarul pt ansa este o spira formata din 2 platbante in paralel de cam 5x2mm

-ansa are 1,5 mm, si e cam subtire, ar trebui cam 1,6-1,7 mm

-trebuie montate radiatoare la tranzistori si eu am mai infasurat 7 spire pe traf pt un bec de pozitie de 12v/4W

daca mai sunt nevoie de alte detalii postez

varinta finala :

[mosfet]

Din pacate s-au pierdut majoritatea schemelor postate pe-aici si as avea nevoie de putin ajutor: cum pot modifica mai exact un balast electronic dintr-un bec economic, in asa fel incat sa scot cam 16V din el (si 2-3A macar)? Evident inlocuiesc trz cu unii mai puternici, restul mi-e neclar insa, cum modific trafurile existente in balast si cum leg traful "de putere"?

[vfp_marius]

salut pentru toti asi putea sa fac o schema asemanatoare care so alimentez la 12 vcc , nu vreau o putere prea mare la ansa am vazut ca in unele poze se inroseste , pana la 50w maxim.are cineva o schema ?

[c_anicai]

Din pacate s-au pierdut majoritatea schemelor postate pe-aici si as avea nevoie de putin ajutor: cum pot modifica mai exact un balast electronic dintr-un bec economic, in asa fel incat sa scot cam 16V din el (si 2-3A macar)? Evident inlocuiesc trz cu unii mai puternici, restul mi-e neclar insa, cum modific trafurile existente in balast si cum leg traful "de putere"?

eu am un montaj facut nu de mine ci de fabrica care scoate 12 volti la circa 10 amperi, schema nu am timp sa o reproduc, dar pot face o poza faţă/spate a montajului poate ajuta la ceva si am sa o atasez zilele urmatoare.

 

atentie redresare la iesire se face cu o dioda dubla pe o infasurare cu priza mediana si cu soc inseriat, altfel nu merge

 

scema cred ca e cam aceiasi cu cea de aici viewtopic.php?f=41&t=48468&start=75 poatarea din Lun Dec 07, 2009 12:33 pm

------------

pozele vechi ca sa fie accesibile se schimba linkul radaseni.info cu radaseni.info.ro plus calea completa spre imaginea respectiva.

 

totul s-a intamplat deoarece am renuntat la vechiul domeniu dar hostul este acelasi si pozele sunt tot acolo difera un .ro de la link, adica .info devine .info.ro

[Vizitator tyc]

@mosfetUn bec economic are,de ex,12W; traful e dimensionat ca atare,iar tu ii ceri min 32W?Cred ca pe langa Q,trebuie sa schimbi si trafu,diodele de iesire,pcb,rezistoarele raman(nu toate).Asa ca mai bine faci unul de nou.