Amplificator QUAD II - Modificat

[Vizitator viobio]

Evident, este destul de dificil sa modifici o schema gandita foarte bine.Asadar, incerc si varianta asta. Cine are de vanzare tuburi KT66? sau EL34?Inca o varianta la care ma gandesc, sunt tuburile EL6, din care am deja o pereche.Daca nu are nimeni de vanzare, poate pentru un schimb?

gasesti aici lampiEL6,EL34.KTwww.askjanfirst.comdar nu te speria de preteu de aici cumparsunt nos/noi

[pelikanu]

Excelenta observatia lui Valderama! Si cu cat ai bobina mai multa in catod, cu atat mai mare amplitudinea. Complica destul lucrurile montajul acesta, asa ca o analiza detaliata se impune, eventual o simulare.

Din nefericire, softurile de simulare apartin viitorului pentru mine. Stie/poate cineva sa simuleze un asemenea montaj?Am construit montajul QUAD II pentru KT66 insa am pus KT88.Transformatorul de iesire l-am atasat.Anodica am pus-o de 600V, negativarea automata (aproximativ -30V)Problema este ca lampa devine usor albastra si apar distorsiuni daca depasesc (aproximativ) 5W.Ideea este ca merge, dar trebuie modificate niste valori ..\Later Edit: S=20cmp

[blue]

Nu este ceva in regula cu transformatorul , esti sigur de nr spire ?

[THOMAS]

Nu este ceva in regula cu transformatorul , esti sigur de nr spire ?

am pus ceva mai jos pe acest post referitor la transformator, la numarul de spire,dar se pare ca d-l "pelikanu" nu m-a luat in seama,probabil ca sfatul meu nu este venit din tari straine(!!!!!)

[sebi_c]

Am luat un amplificator PP din simularile mele si am introdus doua bobine in catozii celor doua tuburi finale cuplate magnetic cu infasurarile anodice din transformator. Lumea cand se uita la un asemenea montaj isi zice: "Buna treaba, absorb putere si din anod si din catod". Numai ca nu e asa, din simulare reiese ca, cu cat bobina din catod e mai mare, cu atat se diminuiaza puterea la iesire. Altcineva, poate sa zica, "Da, dar va creste calitatea!". Adevarul este ca distorsiunile sunt mai mici, dar platit cu o pierdere nejustificata de putere pentru o imbunatatire a calitatii care putea la fel de bine sa fie facuta de o reactie negativa de orice alt fel, dar fara pierdere de putere.In fond si acest montaj e un exemplu de aplicare a reactiei negative, hai sa zicem, mai locala, dar care tot reactie negativa este. Chestiunea e ca se produce la nivele mai mari de putere. Daca din puterea de iesire de la versiunea PP(100%), pierzi 40..50%, poti sa faci o estimare imediata cam ce grad de reactie ai acolo (adica in bucla deschisa si inchisa). Cam la fel stau lucrurile si la UL.PS: Cuvantul "pierdut", nu inseamna ca puterea pierduta se regaseste in bilantul energetic, ci in imposibilitatea de a fi reprodusa.

[blue]

Corect, fenomenul este intuitiv, o reactie negativa locala prea intensa nu rezolva prea mult, o dozare echilibrata poate face diferenta de calitate !

[pelikanu]

Nu este ceva in regula cu transformatorul , esti sigur de nr spire ?

am pus ceva mai jos pe acest post referitor la transformator, la numarul de spire,dar se pare ca d-l "pelikanu" nu m-a luat in seama,probabil ca sfatul meu nu este venit din tari straine(!!!!!)

Sunt convins ca este ceva in neregula cu numarul de spire. Scopul tentativei mele a fost acela de a ma convinge ca are sanse de reusita proiectul.Acum, apare partea practica.Amplificatorul QUAD II original, are o sarcina de 4k in anod, incluzand 10% rezistenta bobinajului cand este conectata o sarcina de 16 ohmi.Clasa AB1 produce 24W in aceasta configuratie, dar numai 21.6W apar la iesire din cauza rezistentei bobinajului - doar primii 6W sunt in clasa A.Daca este conectata o sarcina de 32 ohmi, apar 18W, din care doar 1,6W sunt pierduti.In cazul unei sarcini de 8 ohmi, apar pierderi de 17% (Acesta este un citat dintr-o analiza asupra acestui amplificator - http://www.turneraudio.com.au/quad2powerampmods.htm )Conform specificatiilor de aici http://tdsl.duncanamps.com/show.php?des=kt66 , pentru perechea KT66 in clasa AB1 (maxim presupun)Tensiunea anodica Va = 475VTensiunea pe grila 2 = 360VNegativare = -40VCurent Anod = 175mACurent grila 2 = 19mAZout = 5000 ohmiPout (W) = 50WDistorsiuni armonice = 5%In acelasi site, http://www.duncanamps.com/tdsl/show.php?des=kt88 , pentru perechea KT88 in clasa AB1 (tot maxim)Tensiunea anodica Va = 552VTensiunea pe grila 2 = 300VNegativare = -34VCurent Anod = 2x 60mACurent grila 2 = 2x 1.7mAZout = 4500 ohmiPout (W) = 100WDistorsiuni armonice = 2.5%Am facut un calcul pentru transformatorul de iesire, insa nu stiu cum sa il potrivesc acestui tip de transformator.Calculul suna cam asa:Pout = 50W (1/2 din Pmax)Impedanta de iesire = 8 ohmiFrecventa minima de lucru = 20HzFrecventa maxima = 25kHzZout = 4500 ohmiSuprafata minima a miezului = 21.2 cmpNumarul de spire in primar = 4198Diametrul sarmei in primar = 0.41 mmNumarul de spire in secundar = 183Diametrul sarmei in secundar = 1.62 mmSuprafata maxima a miezului = 35.4 cmpInductanta bobinei primare = 36HRezistenta infasurarii primare = 127 ohmiRezistenta infasurarii secundare = 0.36 ohmiPentru a obtine aceste date, am luat cativa parametri "ochiometrici", adica:Permeabilitatea magnetica = 500Eficienta transformatorului = 0.9Inductia = 0.6 TLatimea coloanei centrale = 50 mmLatimea ferestrei = 25 mmInaltimea = 75 mmDeasemeni, am facut si calculele pentru negativare (cate un grup RC pentru fiecare tub in parte) care suna cam asa:Pentru frecventa-limita inferioara = 20HzCurent Anodic = 60 mACurent grila 2 = 1.7 mATensiune de negativare = -34 VRezistenta = 551 ohmiCondensator = 144 uFPuteti va rog sa aprobati/anulati aceste valori obtinute de mine?Avand calculul pentru transformatorul de iesire in clasa B (calculele pentru clasa asta au fost facute), cum pot fi adoptate de clasa AB1?

[pelikanu]

Later, next day:

 

Tot frecand internetul dupa Quad+KT88, am ajuns la urmatoarea pagina:

http://www.quad-hifi.co.uk/model.php?se ... odel_id=42

 

Aici este prezentata (poza) varianta cu KT88.

 

De aici http://www.quad-hifi.co.uk/downloads/Qu ... Review.pdf se vede ca au adoptat alte tuburi - 2 tuburi 6N9S pentru primul etaj, 4 tuburi KT88 si inca una, care-i cu un cap mai mare - necunoscuta. Din fotografie, pare a fi tot o dubla trioda - dar ce?

 

Cate sanse credeti ca exista ca schema din atasament sa se apropie de schema "de firma"?

[THOMAS]

Later, next day:Tot frecand internetul dupa Quad+KT88, am ajuns la urmatoarea pagina:http://www.quad-hifi.co.uk/model.php?se ... odel_id=42Aici este prezentata (poza) varianta cu KT88.De aici http://www.quad-hifi.co.uk/downloads/Qu ... Review.pdf se vede ca au adoptat alte tuburi - 2 tuburi 6N9S pentru primul etaj, 4 tuburi KT88 si inca una, care-i cu un cap mai mare - necunoscuta. Din fotografie, pare a fi tot o dubla trioda - dar ce?Cate sanse credeti ca exista ca schema din atasament sa se apropie de schema "de firma"?

Iti propun aici o varianta de transformator,incearc-o si-mi vei da o bere.Spor la treaba si asteptam rezultate! In schema ta de mai sus,pentodele KT88 sunt legate ca triode si atunci trebuie recalculat transformatorul,ce ti-am propus eu este exact pentru QUAD II cu KT88,in configuratie pentoda.P.S nu mai intru in detalii in ceea ce priveste constructia trafului,izolatie buna intre straturi,carcasa de sticlotextolit,sarma de calitate si asa mai departe.....

[pelikanu]

Multam' dom' Lazaroiu :)Ma apuc de dat sarma jos de pe incercarea mea si trec sa-mi dezmortesc degetele cu noul calcul.Intrebare: Va = 350V si Vg2 = 330V ca in schema originala?

[THOMAS]

Multam' dom' Lazaroiu :)Ma apuc de dat sarma jos de pe incercarea mea si trec sa-mi dezmortesc degetele cu noul calcul.Intrebare: Va = 350V si Vg2 = 330V ca in schema originala?

Itelegand ca vei folosi KT88,atunci tensiunea Ua= 440V (430V-460V) si implicit si cea de ecran va fi ceva mai mare,380V-400V,sa nu-ti faci griji KT88 merge excelent cu aceste tensiuni. Mai faci o singura modificare in schema: grupul R/C catozii finalelor se va constitui din doua rezistente de 220/5W in serie si in paralel cu un electrolitic de 100Mf/100V(63V) peste acest grup. In conditiile date,sigur vei obtine o putere si o dinamica excelenta.Atentie la transformator,mai ales la fazarea celor doua bobine de reactie din katod,trebuiesc facute ca in schema,altfel etajul final se va transforma intr-un foarte frumos astabil,dar de putere de data asta P.S pentru ca niciodata nu se potriveste teoria cu practica,iti recomand ca pentru punerea la punct a etajului final sa folosesti un potentiometru bobinat de cel putin 3-5W de 1000 ohm,pus in locul grupului din katod si sa alegi valoarea lui regaland un curent de mers in gol de pana la 35-40mA prin tuburile finale.Dupa aceasta masori rezistenta potentiometrului si il inlocuiesti cu doua rezistente (eu folosesc doua rezistente pentru a disipa mai usor puterea lor si chiar pentru a castiga spatiu folosind piese mai mici).Dupa ce termini traful de iesire ar fi bine sa-l probezi injectand o tensiune de 6-7 Vac in secundarul de difuzoare si masurand pe primare tensiunile care trebuiesc sa fie aproape 100% egale.Daca fazarea este corecta,intre capetele care merg la anozi trebuie sa obtii suma tensiunilor celor patru primare,iar in secundarele pentru katozi trebuie sa masori 1/3 (aproximativ) din tensiunea injectata (cea de 6-7Vac)

[Vizitator]

Am luat un amplificator PP din simularile mele si am introdus doua bobine in catozii celor doua tuburi finale cuplate magnetic cu infasurarile anodice din transformator. Lumea cand se uita la un asemenea montaj isi zice: "Buna treaba, absorb putere si din anod si din catod". Numai ca nu e asa, din simulare reiese ca, cu cat bobina din catod e mai mare, cu atat se diminuiaza puterea la iesire. Altcineva, poate sa zica, "Da, dar va creste calitatea!". Adevarul este ca distorsiunile sunt mai mici, dar platit cu o pierdere nejustificata de putere pentru o imbunatatire a calitatii care putea la fel de bine sa fie facuta de o reactie negativa de orice alt fel, dar fara pierdere de putere.In fond si acest montaj e un exemplu de aplicare a reactiei negative, hai sa zicem, mai locala, dar care tot reactie negativa este. Chestiunea e ca se produce la nivele mai mari de putere. Daca din puterea de iesire de la versiunea PP(100%), pierzi 40..50%, poti sa faci o estimare imediata cam ce grad de reactie ai acolo (adica in bucla deschisa si inchisa). Cam la fel stau lucrurile si la UL.PS: Cuvantul "pierdut", nu inseamna ca puterea pierduta se regaseste in bilantul energetic, ci in imposibilitatea de a fi reprodusa.

Cumva in simularea ta comparativa ai aplicat la intrare acelasi semnal (cu aceeasi amplitudine) in ambele cazuri?

[sebi_c]

Exact! La inceput am pus bobine, mici, uH. Comportament la fel. Apoi, am crescut la 50mH... Tensiunea scade proportional. La un moment dat trebuie sa modific amplificare etajului prefinal ca numai ajung la cliping (Vgrila=0, limita AB1).In concluzie, am exploatat la maximum totul. Puterea de iesire scade o data cu cresterea bobinei (inductantei, raportului de transformare...). Asa imi explic, de ce cineva obtinea numai 25W cu KT88. Prima data cand am vazut am crezut ca e o greseala.PS: Problema nu se pune in valoarea semnal de la intrare! Asta e cea mai mica problema. Poti sa cresti valoarea oricat, cand ajungi la Vg-k=0, tensiune instantanee, aia-i puterea in AB1. Asta a fost termenul de comparatie. Altfel explicat, maximum ce se paote obtine fara a lucra etajul final cu curenti de grila. Maximum este fara bobine (PP, clasic) si incepe sa scada o data cu cresterea bobinei, dar respectand teoria de mai sus, pana incepe sa lucreze cu curenti de grila in toate cazurile.

[Vizitator]

Asa cum a remarcat si sebi_c in aceasta forma a configuratiei etajului final, sar putea spune ca avem de_a face cu un PP in clasa SUPER A grila de comanda a tuburilor finale ne_putind deveni pozitiva in raport cu catodul(aproape niciodata) in nici un moment al regimului dinamic datorita infasurarilor de reactie din catod,cel mai mare avantaj al acestei topologii este un raspuns perfect la fregvente joase care in alta configuratie este foarte greu de obtinut,chiar un traf cu un numar mai mic de Henry se obtin rezultate greu de prins intr_o configuratie clasica PP si un nr mare de Henry, mai ales in partea inferioara a benzi audio.

Cel mai greu de obtinut dintr_un amplificator AF cu tub si traf de iesire este UN RASPUNNS CORECT LA FRECVENTE JOASE fara a afecta in schimb raspunsul la frecvente inalte.

 

PS.Tin sa precizez ca nu sint un adept al basului excesiv(doar bine conturat si fara atenuari,personal nu folosesc corectii de ton) asa cum din greseala sar putea intelege,dar sint un adept al redari sunetelor intr_un spectru cit mai larg de fregventa si cu atenuari minime cu putinta, si asa intervin o gramada de variabile...

[pelikanu]

In sfarsit am terminat de bobinat transformatoarele finale, am bobinat transformatorul de alimentare si le-am pus pe toate intr-o cutie de metal.Acum insa am o mica problema. Din tensiunea de anod - cea de 450V, se obtine tensiunea de pe G2 si in acelasi timp alimentarea pentru EF86. Nu este o problema sa reduc tensiunea 30-40V pentru G2-ul KT88-ului - problema este insa la EF86. Tensiunea maxima in datasheet spune ca este de 300V. Pot folosi un 2SD2499 pentru a reduce tensiunea? Vad ca are in circuitul echivalent o dioda intre E-C si o rezistenta de 40ohm B-E. Daca tensiunea maxima pe EF (6J32P am eu) este 300V, este sanatos sa o las maximul?Ce schema folosesc pentru asta?