pelikanu Postat Octombrie 19, 2009 Partajează Postat Octombrie 19, 2009 Ma bate de ceva timp gandul sa construiesc un amplificator dupa schema QUAD II. Deoarece nu am KT66, m-am hotarat sa pun KT88. Acum apar intrebarile si problemele: Daca pun KT88, ce mai modific in schema? Transformatorul sa spunem ca l-am recalculat - voi vedea cum merge dupa ce-l pun la treaba. Problema cu schema a aparut cand am vazut tensiunile de negativare, la KT66 fiind de -26V, la KT88 fiind de -44V; Am incercat sa recalculez eu grupul R-C din negativare, insa tot -24V am obtinut. Lampile EF86 sunt suficiente pentru a ataca etajul cu KT88? Pun un link spre schema, am vrut sa o atasez dar vad ca nu ma inteleg prea bine cu cei 800x600 maxim acceptati de imaginile uploadate pe site. http://www.drtube.com/schematics/quad/quad-ii.gif Sfaturi? Link spre comentariu
zal Postat Octombrie 19, 2009 Partajează Postat Octombrie 19, 2009 KT66 e din marea familie a lui 6L6, e chiar echivalenta englezeasc?, o po?i înlocui cu 6P3S, echivalenta sovietic?.KT88 e de alt calibru. Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Octombrie 19, 2009 Partajează Postat Octombrie 19, 2009 Ma bate de ceva timp gandul sa construiesc un amplificator dupa schema QUAD II.Deoarece nu am KT66, m-am hotarat sa pun KT88. Acum apar intrebarile si problemele: Daca pun KT88, ce mai modific in schema? Transformatorul sa spunem ca l-am recalculat - voi vedea cum merge dupa ce-l pun la treaba.Problema cu schema a aparut cand am vazut tensiunile de negativare, la KT66 fiind de -26V, la KT88 fiind de -44V; Am incercat sa recalculez eu grupul R-C din negativare, insa tot -24V am obtinut.Lampile EF86 sunt suficiente pentru a ataca etajul cu KT88?Pun un link spre schema, am vrut sa o atasez dar vad ca nu ma inteleg prea bine cu cei 800x600 maxim acceptati de imaginile uploadate pe site.http://www.drtube.com/schematics/quad/quad-ii.gifSfaturi?pentru a avea tensiune de negativare mai mare,mareste rezistenta comuna din catozi sau lasa rezistenta asa si mai introdu in grilrle lampilorKT -18Vvei avea o combinatie de negativare fixa + una automataeu personal as face o negativare fixa,cu o tensiune reglabila de -55vSUCCESURI! Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Octombrie 19, 2009 Partajează Postat Octombrie 19, 2009 KT66 e din marea familie a lui 6L6, e chiar echivalenta englezeasc?, o po?i înlocui cu 6P3S, echivalenta sovietic?.KT88 e de alt calibru. sau EL34,a facut montajul si un user de pe acest forum RockDoc ,cu EL34 Link spre comentariu
pelikanu Postat Octombrie 19, 2009 Autor Partajează Postat Octombrie 19, 2009 Stiu, KT88 este de alt calibru. Se modifica puterea de iesire, se modifica transformatorul de iesire fata de KT66 si se modifica tensiunile.Sincer, as fi preferat KT66. Dar cum de vanzare nu am gasit KT66, am facut rost de 4 tuburi KT88 Electro-harmonix, 4 tuburi 6J32P (echivalentul rusesc pentru EF86) si 4 tuburi 5T3S pentru alimentare. Acum vreau sa le pun gramada in doua monoblocuri.Partea de alimentare o am rezolvata prin doua transformatoare ce asteapta sa fie bobinate, transformatoarele de iesire le-am facut o data, dar pe urma am dat sarma jos de pe ele, gasind o mica greseala in calculele mele.Si eu as prefera o negativare fixa in fata unei negativari automate, dar nu am idee cum as putea modifica schema incat sa se impace cu negativarea fixa. Cat despre echivalente pentru KT66, cele mai apropiate tuburi pe care le am, ar fi EL6 - din nefericire, nu am decat 2 si sperante ~0 sa gasesc inca 2.Dar iau lucrurile pas cu pas. Prima data, caut sa vad cum pot adapta KT88-ul la aceasta schema. Pe urma, fac transformatorul de alimentare, iar la urma vad cum imi aproba auzul, matematica transformatoarelor de iesire.Asadar, ca la novici, daca scot complet grupul R12+C5 si aplic pe punctul V o tensiune de minus 55V (reglabila), am rezolvat partea cu negativarea?Mai departe, grupul R7, R8, R9, cum il modific? Link spre comentariu
zal Postat Octombrie 19, 2009 Partajează Postat Octombrie 19, 2009 6P3S e echivalent direct ?i cost? ridicol de pu?in fa?? de celelalte, nu mai modifici nimic la amplif. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 19, 2009 Partajează Postat Octombrie 19, 2009 ...Problema cu schema a aparut cand am vazut tensiunile de negativare, la KT66 fiind de -26V, la KT88 fiind de -44V; Am incercat sa recalculez eu grupul R-C din negativare, insa tot -24V am obtinut...http://www.drtube.com/schematics/quad/quad-ii.gifCum ai recalculat ?! nu aveai cum sa obtii tot -24 chiar daca pastrai aceasi valoare rezistiva in grup,oricum pt KT88 rezistenta respectiva ar trebui sa aiva 250-270 ohmi cu 5w pt Ub=430-440v respectiv Ua=420-430V sau si mai bine sa fie doua de 470-560 ohmi cu 3w fiecare cu catodul ei si infasurarea ei ,priza infasurari de reactie ar trebui coborita la masa capetele urcind prin grupuri RC catre catozi lampilor finale. Link spre comentariu
pelikanu Postat Octombrie 19, 2009 Autor Partajează Postat Octombrie 19, 2009 ...Problema cu schema a aparut cand am vazut tensiunile de negativare, la KT66 fiind de -26V, la KT88 fiind de -44V; Am incercat sa recalculez eu grupul R-C din negativare, insa tot -24V am obtinut...http://www.drtube.com/schematics/quad/quad-ii.gifCum ai recalculat ?! nu aveai cum sa obtii tot -24 chiar daca pastrai aceasi valoare rezistiva in grup,oricum pt KT88 rezistenta respectiva ar trebui sa aiva 250-270 ohmi cu 5w pt Ub=430-440v respectiv Ua=420-430V sau si mai bine sa fie doua de 470-560 ohmi cu 3w fiecare cu catodul ei si infasurarea ei ,priza infasurari de reactie ar trebui coborita la masa capetele urcind prin grupuri RC catre catozi lampilor finale.Am calculat cu ajutorul unui software de calcul inclus in scriptul unei pagini web (cum gasesc link-ul, il postez), acolo valorile tensiunii de negativare si frecventei de taiere erau date de raportul R-C; pentru -44V cu o frecventa de taiere de 20Hz, valorile erau: 227 ohmi - 97uF; am rotunjit valorile insa nu cred ca din cauza asta am obtinut tot -24 (variabil mai exact, intre -16 si -24V). Tensiunea de alimentare era cam mare, 620V anodica si 300V G2Daca am deja KT88, merita sa caut 6P3S? Ori schema chiar este imposibil de construit cu KT88? Link spre comentariu
blue Postat Octombrie 19, 2009 Partajează Postat Octombrie 19, 2009 Daca ai stabilit tensiunea de negativare la -44v si un curent anodic insumat de 130mA este clar ca rezistorul de negativare automata are Rk=-Ug/Ik=44/o,144=305 ohm (Ig2=7mA) iar puterea disipata de aprox 6w, practic se ia de 5 ori mai mult, deci 25-30w! Reactanta condensatorului electrolitic se dimensioneaza astfel ca la frecventa de 20 Hz aceasta sa fie de 10 0ri mai mica decit Rk, Xc=30 ohm, rezulta C=270 micro Link spre comentariu
THOMAS Postat Octombrie 19, 2009 Partajează Postat Octombrie 19, 2009 O mica discutie si niste sfaturi daca-mi permiti! QAD II este si va ramane QAD II. Combinatia inginereasca in schema propiuzisa este un unicat facut de Ing.Peter Walker in 1953,fapt pentru care a si luat nenumarate premii la targurile mondiale de sunet din America,Japonia si Europa (Milano 1970),in 1999 a luat chiar medalia de aur pentru cel mai bun amplificator domestic. In schema QAD II,proiectantul a facut o combinatie perfecta intre defazorul FERGUSON si reactia locala pe tuburile finale prin bobinele din traful de iesire inseriate cu catozii.Secretul este ca nicaieri nu se specifica nici macar matematic care este raportul de transformare in cazul celor doua bobine(U,V,W) (!!!!),poate cineva la gasit,eu insa ,nu.Poti modifica schema cu tuburile finale KT88,dar pastrand absolut negativarea automata si bineinteles calculat perfect raportul de transformare intre bobinele transformatorului de iesire.Nu poti face negativare fixa din mai multe motive: pentru o negativare fixa trebuie facut un divizor rezistiv prin care sa alegem tensiunea de -44V,sau alta in functie de caracteristica aleasa pentru tubul folosit,dar asta inseamna sa renunuti la arhitectura defazorului sau sa mai pui inca doua condensatoare de cuplaj iseriate ,dupa care sa faci divizorul pentru negativare spre grilele celor doua finale,gaselnita care va strica multe din calitatile acestei scheme.Se observa ca semnalul defazat pentru lampa de "jos"(V4) este facut cu o fractiune de tensiune culeasa din divizorul R7,R8 si amplificata de V2 (raportul R10/R4 minus raportul R11/R10) si culeasa din anodul lui V2 pentru grila G1 al lui V4.Se observa ca amplificarile semnalelor defazate in anozii lui V1 si V2 sunt absolut egale ca amplitudine. Imi pare rau sa afirm ca daca vom modifica schema si mai ales daca o modificam fara sa o intelegem cum functioneaza,ar fi o mare "blasfemie".Punem KT88 in loc de KT66,punem 6j (!!!!),in loc de EF86...atunci ce mai ramane din QAD??? Daca cineva chiar se va incumeta sa realizeze acest amplificator,cred ca tuburile cele mai apropiate de KT66 sunt clasicele 6P3S,in rest recomand numai si numai EF86 pentru defazor,bineinteles ca trebuiesc si piese de cea mai buna calitate. Am pus mai jos performantele acestui amplioficator: Valve2 x KT-66 2 x EF86 1 x GZ34 Total Harmonic Distortion at 700 Hz 0.3% at 12W Frequency Response 10Hz to 20kHz (+0 / -0.2dB) Damping Factor 11.75 at 700Hz (8 ohm) Hum and Noise better than -90dB Loudspeaker taps 8 ohm Sensitivity 1.4 V RMS Power Consumption 90VA maximum Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Octombrie 19, 2009 Partajează Postat Octombrie 19, 2009 O mica discutie si niste sfaturi daca-mi permiti! QAD II este si va ramane QAD II. Combinatia inginereasca in schema propiuzisa este un unicat facut de Ing.Peter Walker in 1953,fapt pentru care a si luat nenumarate premii la targurile mondiale de sunet din America,Japonia si Europa (Milano 1970),in 1999 a luat chiar medalia de aur pentru cel mai bun amplificator domestic. In schema QAD II,proiectantul a facut o combinatie perfecta intre defazorul FERGUSON si reactia locala pe tuburile finale prin bobinele din traful de iesire inseriate cu catozii.Secretul este ca nicaieri nu se specifica nici macar matematic care este raportul de transformare in cazul celor doua bobine(U,V,W) (!!!!),poate cineva la gasit,eu insa ,nu.Poti modifica schema cu tuburile finale KT88,dar pastrand absolut negativarea automata si bineinteles calculat perfect raportul de transformare intre bobinele transformatorului de iesire.Nu poti face negativare fixa din mai multe motive: pentru o negativare fixa trebuie facut un divizor rezistiv prin care sa alegem tensiunea de -44V,sau alta in functie de caracteristica aleasa pentru tubul folosit,dar asta inseamna sa renunuti la arhitectura defazorului sau sa mai pui inca doua condensatoare de cuplaj iseriate ,dupa care sa faci divizorul pentru negativare spre grilele celor doua finale,gaselnita care va strica multe din calitatile acestei scheme.Se observa ca semnalul defazat pentru lampa de "jos"(V4) este facut cu o fractiune de tensiune culeasa din divizorul R7,R8 si amplificata de V2 (raportul R10/R4 minus raportul R11/R10) si culeasa din anodul lui V2 pentru grila G1 al lui V4.Se observa ca amplificarile semnalelor defazate in anozii lui V1 si V2 sunt absolut egale ca amplitudine. Imi pare rau sa afirm ca daca vom modifica schema si mai ales daca o modificam fara sa o intelegem cum functioneaza,ar fi o mare "blasfemie".Punem KT88 in loc de KT66,punem 6j (!!!!),in loc de EF86...atunci ce mai ramane din QAD??? Daca cineva chiar se va incumeta sa realizeze acest amplificator,cred ca tuburile cele mai apropiate de KT66 sunt clasicele 6P3S,in rest recomand numai si numai EF86 pentru defazor,bineinteles ca trebuiesc si piese de cea mai buna calitate. Am pus mai jos performantele acestui amplioficator: Valve2 x KT-66 2 x EF86 1 x GZ34 Total Harmonic Distortion at 700 Hz 0.3% at 12W Frequency Response 10Hz to 20kHz (+0 / -0.2dB) Damping Factor 11.75 at 700Hz (8 ohm) Hum and Noise better than -90dB Loudspeaker taps 8 ohm Sensitivity 1.4 V RMS Power Consumption 90VA maximum dl lazaroiu,aveti perfecta dreptate cu defazorul,trebuie sa ne uitam mai bine la negativarea fixa,va da totul peste capsunteti singurul care a observat structura defazorului eu cred ca se poate pastra arhitectura partii finale+ traf de iesire si se poate adapta un alt defazor,cred ca este o provocare stiu ca pe multii ii incinta partea de dupa defazor a schemei,mai ales traful de iesire cu acea reactie pe catodele finalelor Link spre comentariu
THOMAS Postat Octombrie 19, 2009 Partajează Postat Octombrie 19, 2009 Sigur ca e corect ce spuneti,poate fi folosita partea de final cu reactiile acelea in catozii finalelor.Sincer sa fiu,am incercat si eu un traf de iesire de acest gen,facand niste calcule primare si mai apoi niste incercari practice (mai multe prize scoase la un numar divers de spire)Concluzia: -numarul de spire cel mai bun,in care banda redata sa largit mult in joase,chiar pana la 10Hz,in conditiile in care traful normal nu era linear decat pana la 30Hz (totul la 15W cu 2XEL34) este: n=n1/10Xradical dinZ(difuzor),in care n1=numarul de spire al unei singure infasurari anodice,n=numarul de spire pentru katod.- diametrul sarmei este:D=3Xrad.2I/3Pi,in care I=curentul anodic(in amperi) printr-o lampa finala,rad=radical.Este foarte simplu si-mi cer scuze pentru ca nu am posibilitatea folosirii simbolurilor matematice.Totul este OK,dar nu cred ca vom mai vorbi despre QAD,vom vorbi despre o schema oarecare sau o "mutatie genetica a QAD-ului" .Va marturisesc ca acest tip de defazor este superb,este superior multor tipuri de defazoare,este mai costisitor pentru ca foloseste doua tuburi dar pentru HI-FI este net superior. Link spre comentariu
blue Postat Octombrie 19, 2009 Partajează Postat Octombrie 19, 2009 Reactia negativa introdusa de infasurarile din catozi se poate studia mai simplu pe un model simplificat , gen SE, cu negativare FIXA, deoarece actiunea reactiei negative este locala, in cazul QUAD-lui exista insa pe linga cea globala, inca trei locale si acest lucru liniarizeaza si largeste atit de spectaculos banda de trecere a amplificatorului, in rest performantele lui ,sint usor egalate si de alte tipuri de amplificatoare ! Link spre comentariu
zal Postat Octombrie 19, 2009 Partajează Postat Octombrie 19, 2009 Se numea mai demult ''etaj final cu sarcina distribuit? în anod ?i catod'' (Amplificatoare de înalt? fidelitate - I. Presur? 1964), iar defazorul e tip parafaz?. În carte e dat? varianta cu EL34 atacate cu EF40: Datele trafo de ie?ire sînt mai jos: Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Octombrie 19, 2009 Partajează Postat Octombrie 19, 2009 Sigur ca e corect ce spuneti,poate fi folosita partea de final cu reactiile acelea in catozii finalelor.Sincer sa fiu,am incercat si eu un traf de iesire de acest gen,facand niste calcule primare si mai apoi niste incercari practice (mai multe prize scoase la un numar divers de spire)Concluzia: -numarul de spire cel mai bun,in care banda redata sa largit mult in joase,chiar pana la 10Hz,in conditiile in care traful normal nu era linear decat pana la 30Hz (totul la 15W cu 2XEL34) este: n=n1/10Xradical dinZ(difuzor),in care n1=numarul de spire al unei singure infasurari anodice,n=numarul de spire pentru katod.- diametrul sarmei este:D=3Xrad.2I/3Pi,in care I=curentul anodic(in amperi) printr-o lampa finala,rad=radical.Este foarte simplu si-mi cer scuze pentru ca nu am posibilitatea folosirii simbolurilor matematice.Totul este OK,dar nu cred ca vom mai vorbi despre QAD,vom vorbi despre o schema oarecare sau o "mutatie genetica a QAD-ului" .Va marturisesc ca acest tip de defazor este superb,este superior multor tipuri de defazoare,este mai costisitor pentru ca foloseste doua tuburi dar pentru HI-FI este net superior.un defazor asemanator a fost folosit si la ALPHA SIGMA ,romaneasca,avea negativare fixain defazor se foloseau doua triode (un ecc83) Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum