Revelatii ... audio(file)

[mișa]

Eu nu pot nici sa confirm nici sa infirm rezultatul acestui studiu. Dar numarul mare de savanti si institutii pomenite pe mine ma duce mai mult gindul la crearea unor premize de a construi niste ehipamente foarte scumpe pentru audiofilii bogati si impatimiti. Ce alt argument ai avea sa investesti o avere intr-o linie audio pina la 100KHz? Un studiu stiintific semnat de un milion de japonezi e bun. Nu mai trebuie sa-ti faci encefalograma sa vezi daca a meritat investitia.Oricum, ar trebui sa cred ce scrie pentru ca singurele argumente ar fi encefalogramele alea pe care nu le stiu interpreta. Ce parere ai avea daca ti-as recomanda sa faci o vizita la un laborator de imagistica si sa-i rogi sa interpreteze imaginile? Ce parere ai avea daca ti s-ar spune ca nu e un creier uman ci unul de maimuta?Atitea aberatii au fost publicate pe teme audio incit nu ca imi e frica sa nu fiu pacalit, imi e de-a dreptul scirba.Sa nu uitam cui se adreseaza standardul "gresit"! Un standard accesibil oricui e mai bun ca unul "perfect".Bineinteles ca un spectru mai larg e mai bun, dar cauta in jurul tau si vei vedea cite aberatii se vehiculeaza, incepind de la largirea spectrului la cd-player prin scoaterea filtrului pina la eliminarea reactiei negative pentru o "dinamica" mai buna. (habar nu au ce-i aia dinamica) Mai vrei exemple? Cica un semnal de cd la 44.1 KHz suna mai bine daca-i faci resample la o rata mai mare! Poate gasesc linku' sa-ti trimit acest studiu.Din fericire eu nu mai cred nimic pina nu primesc argumente pe care le pot INTELEGE nu crede.

[fcon]

Sa nu uitam ca cercetarile asupra impactului undelor sonore nu sunt noi: cercetari efectuate pe animale (si, posibil, pe oameni), de militari pentru dezvoltarea de arme (1953 - Brain Surgery by Sound); cercetarile laboratoarelor medicale, care-au dus la aparitia investigatiilor non-invazive (ultrasonograma si sonografia); cercetarile asupra impactului acestora asupra fetusilor si nou-nascutilor; terapiile prin sunete (incepand de la migrena, pana la tulburari mentale) si multe altele.

 

In comunitatea stiintifica nu pune nimeni la indoiala faptul ca organismul percepe undele ultrasonore; acest studiu incearca sa determine daca sunetul acompaniat de frecvente deasupra pragului audibil afecteaza perceptia generala a sunetelor audibile si in ce fel. Rezultatele acestor tipuri de studii nu pot fi apreciate decat prin metode statistice.

Legatura cu standardul audio 16/44,1 a aparut datorita necesitatii unei surse audio, si-atunci japonezii s-au pus pe treaba, cu scule ca lumea...

Personal, nu cred ca acest studiu a fost efectuat ca premiza pentru cine stie ce manufacturier de scule scumpe. Sunt mult prea multe institutiile care au dat cercetatorii implicati in studiu. Nici macar detractorii nu au insinuat acest lucru, ceea ce-i suficient.

 

Un institut de Acustica din Marea Britanie (Colloms Electroacoustics, London) spune, in urma studiului propriu ca:

As an industry we need to maintain a healthy skepticism concerning marketing based performance claims of all kinds. Human perception is notoriously difficult to quantify especially when differences are small, and some results may be misleading. I believe that elements of the audio industry have exaggerated the necessity for the consumer to enjoy an extended reproducing bandwidth. Judging from this review of the subject, the case for an ultrasonic reproducing bandwidth is not proven, and 20kHz remains the practical limit for the chain as a whole.

However for origination and post-production, within reason, we should be encouraged to use the widest bandwidth possible to preserve the greatest information content.

 

Si in comunitatea stiintifica se manifesta o rezerva "sanatoasa", in sensul ca acum multi cercetatori prefera sa nu-si publice datele, datorita impactului posibil asupra industriei, pana la acumularea unor dovezi sustinute suficient d.p.d.v. cantitativ.

S-a dus demult vremea in care se facea stiinta de dragul stiintei si arta pentru arta...

 

Ca in lumea profana miturile si aberatiile fac legea (ma autoinclud aici de buna voie), nici nu-i de mirare, insa nici cu specialistii nu mi-e rusine, asa incat sindromul neincrederii este tot mai mare, si ma intreb oare unde vom ajunge?!

 

Ca sa inchei, din punctul meu de vedere, subiectul cu acest studiu, acele doua sublinieri le-am facut descriptiv si informativ; aberatiile personale nu trebuie luate in seama.

[Vizitator]

...

Defazor fcon

[Th3_uN1Qu3]

Foarte corect a zis misa, un standard accesibil este mult mai bun decat unul perfect. Cat despre difuzoare care redau peste 20kHz, tweeterele mele ieftine (si nu piezo) redau foarte bine 24kHz. Insa este cunoscut stiintific faptul ca auzul se degradeaza odata cu inaintarea in varsta (eu am doar 18 ani), si de multe ori la liceu la ora de info trag un capac cate unui monitor CRT pentru ca incepe sa tiuie de ma ia durerea de cap, si mai am doar 3 colegi care aud si ei tiuitul, restul cred ca pur si simplu vrem sa'i sacaim.

 

Acum, daca sunetele foarte inalte raman percepute psihologic chiar si la varsta la care nu mai pot fi auzite, asta nu stiu. Insa sunt de acord ca eliminarea filtrului dintr'un CD player pur si simplu elimina din artefacte, de aceea suna mai bine, si nu din vreun alt motiv. Chestia cu resampling'ul este o vrajeala totala, o inregistrare trasa la o anumita rata nu are cum sa sune mai bine daca este doar re-esantionata cu o precizie mai mare, fara nici o alta procesare aditionala. Ba mai mult, re-esantionarea poate introduce alte artefacte - eu de obicei tineam placa de sunet la 96kHz, pentru ca poate 192kHz out/96 in, si preferam sa tin ratele la fel pentru intrare si iesire. Doar ca auzeam un tarait in tweetere pe basii puternici si nu intelegeam de ce. Cand am urcat rata la 192kHz acel tarait a disparut. Insa intre 44kHz nativ si resampling la 192 nu exista NICI O diferenta in semnalul brut.

 

Ca un EQ sau un efect (mai ales un reverb pus pe inalte) suna mult mai placut la 192kHz, aia e cu totul altceva, pentru ca vorbim de frecvente care nu se gasesc in semnalul original ci sunt extrapolate din el sau adaugate lui, si normal ca poti scoate din acei 44kHz doar un anumit grad de precizie pentru efectul respectiv, care se mareste cu o rata de esantionare mai mare.

[mișa]

Nu am chef de contradictii dar te rog sa masori, sa studiezi problema cu filtrul de dupa convertor. Rolul lui e sa elimine artefactele care apar in urma conversiei. Acestea apar atit practic cit si teoretic. Faptul ca unele filtre e posibil sa nu fie bune e o alta problema. Avind in vederel ca toti producatorii de cd-playere de la cele mai ieftine pina la cele mai scumpe monteaza aceste filtre, nu inseamna ca toti sunt niste timpiti. Poate problema e la acei citiva care afirma ca sunt in plus aceste filtre...Ma mir ca nu au aparut voci pe vremuri care sa afirme ca filtrul (corectorul) RIAA la picapuri sau NAB la magnetofoane si casetofoane e in plus si trebuie eliminat. (am exagerat si eu putin )

[Depanatoru]

Cand asculti cu un amplificator bun cu lampi se simte diferenta cand elimini din calea de semnal unul sau mai multe operationale care de cele mai multe ori nu sunt de mare calitate . Asta ti-o garantez , incearca . Artefactele nu sunt audibile ( sigur sunt masurabile ) incat sa merite filtrul .

[fcon]

Daca luam in considerare limita maxima a auzului uman, filtrele ar trebui sa fie inutile, avand in vedere ca artefactele dupa modulare/esantionare/conversie/frecventa de clock si alte balarii sunt de la zeci de kHz in sus (sute si chiar MHz).Practica ne dovedeste ca nu-i chiar asa; chiar daca nu le auzim, acele frecvente "murdaresc" sunetul, iar acest lucru este chiar foarte audibil. Scoateti direct semnalul dintr-un DAC cu iesire in tensiune, printr-un condensator, intr-o mufa RCA si comparati-l cu semnalul de fabrica; in functie de cat de proasta este filtrarea digitala, diferentele sunt evidente.Din practica, va spun ca unele CD Playere au nevoie de filtre, la altele - filtrarea interna este suficienta (in sensul ca artefactele nu sunt audibile). Ca amplificatorul le "simte" si le amplifica, este o alta discutie...Unele playere mai au niste condensatori cu rol de filtrare chiar la mufe; unele amplificatoare ii au la intrare. Inginerii proiectanti au dorit sa se asigure ca nu scapa nimic (si bine au facut).OP-amp-urile de dupa DAC fac atat filtrare, cat si adaptarea impedantei pentru cabluri/amplificator (rol de buffer) si, la multe playere, la calea de semnal este cuplat circuitul de mutting. Numarul si calitatea acestor CI, a restului pieselor de pana la mufele de iesire influenteaza sunetul, fara doar si poate.

[Th3_uN1Qu3]

Ma mir ca nu au aparut voci pe vremuri care sa afirme ca filtrul (corectorul) RIAA la picapuri sau NAB la magnetofoane si casetofoane e in plus si trebuie eliminat. (am exagerat si eu putin )

Stiu ca ai exagerat, dar ala pe benzi e EQ nu filtru. Totusi, daca operationalul pus de la mama lor acolo nu are nici o influenta in spectrul audio si am inteles ca nu vrei sa'l scoti, de ce se imbunatateste sunetul atunci cand este schimbat cu unul de mai buna calitate? Ca "tuninguri" cu operationale de finete se fac pe multe scule.

[mișa]

E logic sa se imbunatatesca daca folosesti componente mai bune. Schimbind operatonalul cu unu mai performant nu se schimba functia de transfer. Semnalul se poate imbunatati prin scadera distorsiunilor, zgomotului etc. Calitatea operationalului conteaza foarte mult intr-un filtru. Cu cit se apropie de unul ideal cu atit mai bine.

[sebi_c]

Stiu ca ai exagerat, dar ala pe benzi e EQ nu filtru. Totusi, daca operationalul pus de la mama lor acolo nu are nici o influenta in spectrul audio si am inteles ca nu vrei sa'l scoti, de ce se imbunatateste sunetul atunci cand este schimbat cu unul de mai buna calitate? Ca "tuninguri" cu operationale de finete se fac pe multe scule.

Si pana la urma ce-i EQ? Daca nu e filtru.AO mai "bune" ce au mai bun? Nu mi-e clar ce anume au mai bun.

[Depanatoru]

Distorsiuni , zgomot , mai mic , slew-rate mai mare , etc , ceea ce stie toata lumea .

[mișa]

Si impedanta de intrare foarte mare, cit mai constanta pentru un spectru larg de frecvente, lucru deosebit de important pentru filtre.

[sebi_c]

Eu ma asteptam sa raspunda dl. care le schimba, Th3_uN1Qu3! Intrebarea era oarecum retorica si voiam sa stiu ce anume l-a frapat dintre parametrii AO care-l facea mai bun fata de ala schimbat. Altfel, era interesant sa ne spuna ce a schimbat si cu ce. La fel si cu EQ, daca nu e filtru ce e?

[feri.visky]

...egalizator, adica tot un... filtru...

[tm07uxo]

Daca luam in considerare limita maxima a auzului uman, filtrele ar trebui sa fie inutile, avand in vedere ca artefactele dupa modulare/esantionare/conversie/frecventa de clock si alte balarii sunt de la zeci de kHz in sus (sute si chiar MHz).Practica ne dovedeste ca nu-i chiar asa; chiar daca nu le auzim, acele frecvente "murdaresc" sunetul, iar acest lucru este chiar foarte audibil. Scoateti direct semnalul dintr-un DAC cu iesire in tensiune, printr-un condensator, intr-o mufa RCA si comparati-l cu semnalul de fabrica; in functie de cat de proasta este filtrarea digitala, diferentele sunt evidente.Din practica, va spun ca unele CD Playere au nevoie de filtre, la altele - filtrarea interna este suficienta (in sensul ca artefactele nu sunt audibile). Ca amplificatorul le "simte" si le amplifica, este o alta discutie...Unele playere mai au niste condensatori cu rol de filtrare chiar la mufe; unele amplificatoare ii au la intrare. Inginerii proiectanti au dorit sa se asigure ca nu scapa nimic (si bine au facut).OP-amp-urile de dupa DAC fac atat filtrare, cat si adaptarea impedantei pentru cabluri/amplificator (rol de buffer) si, la multe playere, la calea de semnal este cuplat circuitul de mutting. Numarul si calitatea acestor CI, a restului pieselor de pana la mufele de iesire influenteaza sunetul, fara doar si poate.