Inlocuire tuburi tetroda cu tranzistoare

[Ovidanie]

UBL21 cred ca am, pot sa-ti trimit, conditia e sa nu te grabesti.

[Vizitator]

Ar fi util sa simulati (daca tot simulati) ceva concret... De ex. schemele deja propuse...

Imi pare rau daca nu m-am facut bine inteles. In nici un caz nu ma joc de-a simulatul, ci am apucat sa fac o promisiune la inceputul acestui topic:

yo3gje! Dispui de MULTISIM? Daca da' date=' atunci ti-as putea furniza un model pentru pentoda (tetroda ta finala) cu conditia sa-mi spui ce indicativ (cod) are.[/quote']Prin postarile de mai sus consider ca m-am achitat de aceasta promisiune. Desi cred ca ma repet, modelul unei piese in MULTISIM, serveste simularii oricarui montaj care are in componenta acea piesa. Eu am definit modelul si l-am pus aici. Toate simularile facute mai sus, au avut drept scop demonstrarea valabilitatii modelului creat pentru tubul CL6, folosind datele avute la dispozitie. Restul este treaba celui care are nevoie de el - daca are nevoie de el!? Oricum, cred ca este posibil ca rasfoind Internetul, cineva, candva sa aiba nevoie de aceste informatii, pe care nu le gasesti chiar oriunde.

 

Toate Bune!

[Vizitator]

Pentru a raspunde totusi intr-o nota pozitiva invitatiei lui Feri - nu refuz sa fac o simulare pe MULTISIM, utila acestui topic, cu conditia ca montajul propus sa fie complet definit. Spre exemplu, montajul - substitut postat de colegul +_Florin_+ (singurul pe care-l vad rasfoind topicul) are cel putin doua rezistente si un condensator fara valori specificate. Eu nu pot sa ma apuc de simularea unei scheme facand presupuneri, ci doar avand la dispozitie toate datele.

[mișa]

Domnule, sa nu fie cu suparare dar esti complet off topic. Daca ai fi citit, ai fi vazut de ce lipsesc valorile rezistentelor. Te plingi ca lipsesc 2 valori! La simularile tale de la ce valori ai plecat? Hai sa le vedem! Ia deseneaza o schema electrica pornind de la simularile tale. (sau schema de la care ai pornit cu simularile - cu valori cu tot) Propune tu niste valori pentru schema lui Florin si simuleaza-le. Eu pur si simplu nu inteleg ce vrei sa demonstrezi. Vrei sa ne arati ca sti sa simulezi sau ce? Mai citeste odata titlul topicului. (sau de cite ori e necesar)

[Vizitator]

Nu ma supar misa, insa nici tu sa nu te superi, dar nu vreau sa repetam o experienta de genul "Brum". Deci nu am sa raspund acuzatiilor tale. Pe scurt, eu am citit topicul doar cu doza de interes pe care o acord in mod firesc fiecarui topic in parte (ma refer la cele la care sunt respondent) De altfel daca initiatorii diverselor subiecte ar citi mai atent "printre randurile" diferitelor raspunsuri, ar putea intelege ca initiind un subiect, rolul lor trebuie sa fie unul activ si nu unul in care cei ce raspund fac calculele pana in cel mai mic detaliu in contul lor. Problema in cele din urma se reduce la timpul efectiv pe care fiecare este dispus sa-l piarda colaborand la un astfel de topic. Ca sa-ti raspund direct la chestiune - nu am nimic impotriva sa caut eu o solutie particulara a schemei, insa timpul meu este impartit in mod dramatic intre ElForum si propriile chestiuni de interes. Acestea fiind zise, rog la randul meu sa nu se supere nimeni, dar nu-mi pot permite (ca timp) sa ma documentez intr-o chestiune care nu ma intereseaza in mod direct. Da-mi tu, sau altcineva relatiile de proiectare pentru fiecare dintre componentele critice si voi incerca sa pun pe simulator o eventuala solutie personalizata.In alta ordine de idei:1 - Nu voi mai raspunde pe acest topic la nici-o chestiune formulata ca o provocare;2 - Daca am fost offtopic, atunci postarile mele pur si simplu nu au ce cauta aici si deci pot fi sterse.Cu respect!

[yo3gje]

... si cand te gandesti ca eu voiam doar un montaj (practic ) care sa inlocuiasca o pentoda ....

[Selena]

Niste americani...

http://www.google.se/patents?id=nEsfAAA ... =4#PPA2,M1

http://www.google.se/patents?id=QdElAAA ... =4#PPA1,M1

[Selena]

http://www.antiqueradios.com/marc/1l6.html

http://padgett.performanceresearch.us// ... 6solid.htm

http://www.tubecollector.org/nonvalve/fetron.htm

[yo3gje]

YESSSSS!!!!! asta voiam . Mii de multumiri tuturor care au raspuns . Propun sa tinem deschis topicul, poate cine stie ce mai apare...Cu respect Gelu 3gje

[Selena]

http://www.izipik.com/images/201001/27/ ... etrons.jpg

http://www2.famille.ne.jp/~teddy/datalib/fetron.htm

[Vizitator]

Singurele rezultate pozitive pe simulator s-au obtinut pentru schema indicata de Selena si citata in continuare:

Poate te inspira surogatul acesta:http://www.tubedata.info/other/VL1.jpg

Cu modelele pe care le am pe MULTISIM, cele mai apropiate rezultate de pentoda CL6 (ma refer la regimul tensiunilor in cc) le-am obtinut cu schema din atasamentul urmator.[attachment=0]Substitut CL6.png[/attachment]Mentionez urmatoarele:- Rezistenta R1, are rolul de a regla amplificarea etajului, dar o valoare de ordinul a 10 M asa cum indica schema citata de Selena, dincolo de un astfel de reglaj inrautateste calitatile generale ale etajului de amplificare. Practic cu valorile din schema citata de Selena montajul se transforma intr-un fel de filtru trece banda avand o banda foarte ingusta - 100 Hz...2 kHz. Parerea mea este ca se poate renunta la ea, mai ales daca cuplajul cu etajul anterior este capacitiv. Amplificarea totala in cazul unui radioreceptor va fi reglata de controlul automat al amplificarii, iar in cazul unui amplificator audio din potentiometrul de nivel de la intrare;- Rezistenta R2, are rolul de a descarca capacitatile parazite ale tranzistorului Q2 si poate de asemenea lipsi daca in montajul original exista o rezistenta intre grila 1 si masa;- Rezistenta R3 este necesara pentru obtinerea tensiunii de 12 V stabilizata pe baza tranzistorului Q1. Ea este tatonabila in limite largi, pentru una dintre schemele simulate mai sus s-a obtinut o valoare de 10 k;- Amplificarea etajului in lipsa rezistentelor R1 si R2 este net superioara celei a etajului cu CL1 intr-o banda extrem de larga, iar faza este buna pana la circa 12 MHz;- Dioda D1, are rolul de a proteja tranzistorul Q1 fata de tensiunile negative pe colector in regim dinamic, insa limiteaza drastic nivelul semnalului de intrare al etajului. Acesta este comparabil din punct de vedere al distorsiunilor armonice cu cel al etajului cu CL1 la un nivel al semnalului de 0,1 Vvv. La un nivel de 0,15 Vvv, gradul de distorsiuni deja se dubleaza fata de etajul original. Peste un nivel de 0,5 Vvv, dioda D1 isi incepe activitatea iar semnalul este puternic distorsionat, in plus fiind foarte instabil.Este posibil ca aprecierile de mai sus sa fie doar relativ exacte, deoarece asa cum am mai spus, timpul personal acordat cercetarii in cazul acestui subiect este foarte limitat si poate mi-au scapat anumite aspecte. Nu am mai prezentat screenuri cu simularile facute, pentru a evita discutiile in contradictoriu. Desi initial am intentionat sa-i expediez aceste rezultate prin PM lui yo3gje, am hotarat totusi sa postez aici, pentru a putea beneficia oricine de ele. Asa cum m-am pronuntat mai sus, nu voi raspunde discutiilor, daca acestea au un vadit caracter provocator.

[Vizitator]

Intrucat am observat niste greseli prea tarziu pentru a mai putea modifica, revin cu observatia ca in postarea anterioara, acolo unde se va intalni CL1, se va citi CL6.

[Selena]

O brosura interesanta: inlocuirea tuburilor dintr-un radio din anii '40 (incalzire indirecta, incalzire directa) cu module pe acelasi soclu realizate cu tranzistori cu germaniu, pastrarea parametrilor si a cablajului. Merita incercat, daca avem mai multe exemplare si ne plac diversiunile.

[Trabant]

Pe vremuri , in fosta R.D.G. era o carte despre inlocuirea tuburilor cu tranzistoare, unde se dadeau inlocuitori tranzistorizati pentru fiecare tip de lampa ( PCC88, PCF82, EF184/183/80 , PCL85, PL504 etc , dar si tuburi de radio, ECC85, EBF89 , ech81, etc). Treaba este ca am incercat sa fac aceste modificari pentru niste TV Romanesti, si rezultatele obtinute nu au fost multumitoare. Probabil ca ceea ce s-a publicat in cartea aia, era valabil pentru televizoarele lor , si probele s-au facut pentru aparatele lor (produse la ei). Ceva ma duce la gandul ca , fie erau multe valori de ajustat ale pieselor pasive, ori modificarile erau doar pentru aparatele lor , ori era ceva pentru a compensa cat de cat defectarea unui tub mai greu de gasit. Ca oricat ajustai si reglai si cautai o valoare optima , tot nu obtineai randament optim si functionare optima.

[Selena]

Televizorul este mult mai complex decat radioul, nu merge oricum, etajele se interconditioneaza... Avantajul la radio ar fi ca se reduce puterea consumata de la 40 W la 8 W (se pastreaza clasa A in final, doar ca este cu tranzistor) si se elimina uzura progresiva a tuburilor, teoretic garantate nu mai putin de 500 ore, adica 1 an cu functionare de aprox. 2 ore/zi (in practica, unele tuburi folosite intr-un radireceptor din anii '50 pana astazi inca mai merg).