Inlocuire tuburi tetroda cu tranzistoare

[+_Florin_+]

Scuze pt raspunsul intarziat, timpul ne e cateodata cel mai mare dusman.Postez mai jos o configuratie de substitut tranzistorizat cu bipolari, care foloseste BF 459 si BU 508 intr-un montaj darlington. Acesta convine scopului propus, deoarece are o rezistenta foarte mare de intrare, iar tranzistorii respectivi suporta usor tensiunile cerute.Din modificarea valorii rezistentei de 10M se regleaza curentul de colector al lui BU508 la valoarea dorita (40mA).Precizez ca nu este varianta finala, valorile din schema sunt aproximative deoarece NU mai pot descarca fisierele cu datele tranzistoarelor dar o sa rezolv problema PC-ului si iti postez si varianta finala. Daca te poate ajuta un coleg intre timp (sa ne spuna EXACT "beta" la cele doua trz si sa ne puna o poza cu caracteristicile de intrare Ube/Ibe eventual Ube/Ic) probema se rezolva pe loc.

[yo3gje]

multumesc pt sfat EL2 ar fi minunat tot 0.2A la fil ....

[yo3gje]

Multumesc pt schema !! am sa ma apuc de lucru sa vaz ce iese. O sa postez rezultatele si eventualele modificari/ concluzii imediat ce merge .

[feri.visky]

Felicitari Florin pentru profesionalismul raspunsurilor tale...Solutii asemanatoare se folosesc si acolo unde este nevoie sa se pastreze forma (balonul) si soclul lampii si sa se asigure si functionalitatea aparatelor... antice...

[yo3gje]

Exact asta este si scopul pentru care nu vreau sa modific tot aparatul doar de dragul de a fi functional.Vreau sa folosesc provizoriu "lampa tranzistorizata" pana cand apare una de tipul necesar. Poate parea ciudat dar aparatele pe care le am ( peste 200 si nu toate ...civile ) sant toate reparate si functionale nu neaparat restaurate estetic dar cel putin au aceleasi componente ca in schema originala, fara modificari. De aceea nici macar rezistentele de alimentare a filamentelor nu le modific, ci doar -eventual ca in cazul de fata- tubul redresor va fi inlocuit cu o dioda cu siliciu ( pe un soclu original ) iar rezistenta de filament va fi dimensionata functie de tensiunea de filament a tubului final disponibil. Keep on tuning !

[Selena]

"Sa inlocuim tuburi electronice", de ing. St. Laurentiu - revista nr. 1 / 1998, pag.13.

http://www.hamradio.ro/default.asp?id=17&mnu=17

[yo3gje]

Multumesc pt informatie Cu respect Gelu YO3GJE

[Vizitator]

Constatand reactivarea subiectului, mi-am amintit de promisiunea facuta. TDSL Personal Edition indica doar 4 surse pentru pentoda CL6, dintre care cea mai completa si bogata in date este http://www.mif.pg.gda.pl/homepages/frank/sheets/005/c/CL6.pdf. Pe baza datelor indicate de aceasta sursa am intocmit un model cu doua surse neliniare programabile in MULTISIM.

 

In atasamentul 1 apare un print screen al verificarii unuia dintre punctele statice indicate de sursa.

[attachment=1]Model CL6 - verificare punct static.png[/attachment]

In cel de-al 2-lea atasament este data scema subcircuitului reprezentat prin simbolul rectangular cu 4 conexiuni, unde A este anodul, G este grila de comanda, C catodul, iar G2 grila ecran a pentodei. Intrucat pentoda este una finala de AF iar sursa nu indica diferitele capacitati parazite, modelul a fost intocmit fara a se tine cont de acestea.

[attachment=0]Model CL6 cu surse neliniare programabile.png[/attachment]

Din imagine reies clar cele doua relatii matematice neliniare. Prima (sursa de sus) programeaza curentul anodic. Cea de a 2-a (sursa de jos) programeaza curentul grilei ecran. Corespondentele tensiunilor in cele doua relatii sunt:

v(1,4) - tensiunea pe grila de comanda;

v(2,4) - tensiunea anodica;

v(3,4) - tensiunea grilei ecran.

[Vizitator]

In atasament este prtscr-ul simularii primelor 0,5 secunde de tranzitie pentru una din schemele recomandate de neamt, in sursa citata mai sus - si amendate ici-colo de subsemnatul. Se poate vedea ca pentru un semnal sinusoidal cu frecventa de 1000 Hz si amplitudinea de 5 V, amplificarea se apropie de 30 dB, iar forma semnalului (apreciata ochiometric) este acceptabila.[attachment=0]Ampli cu CL6.png[/attachment]

[yo3gje]

Si pana la urma cum arata circuitul respectiv?Cu respect Gelu

[Vizitator]

Este un circuit virtual - folosind surse de tensiune/curent virtuale, programabile printr-o relatie matematica neliniara. El este reprezentat in cel de-al doilea atasament al postarii mele pre-anterioare - unde cele doua surse neliniare poarta codul de eticheta A1 si A2 - impreuna cu relatiile matematice necesare. Cine dispune de MULTISIM il poate pune in schema de la bara de unelte "Sources" - este ultimul articol din bara. Relatia matematica se programeaza asemanator cu cele din EXCEL. Cine nu are prea multa experienta in simularea cu MULTISIM, poate gasi indicatii utile prin click pe componenta din planul schemei urmata de tasta F1.

[Vizitator]

Si pana la urma cum arata circuitul respectiv?...

Daca ma intrebai de schema de principiu, iat-o in atasament, impreuna cu datele referitoare la factorii de patrundere pe diferitii electrozi - grila 2, grila 3 si total. Cine vrea sa verifice rezultatele, nu are decat sa simuleze in MULTISIM pentru mai multe valori efective ale tensiunii de intrare, intre 0 si 6,4 V si sa verifice datele, conform diagramei date de neamt. Acum, nu stiu daca acea inductanta in testele initiale a fost chiar de 5 H. Eu am calculat-o in ideea ca impedanta ei in c.a. sa fie mult mai mare decat rezistenta Ra=4,5 k - R3 in schema simulata.[attachment=1]Ampli cu CL6 schema de principiu.png[/attachment]Eu personal am verificat pentru o tensiune efectiva de 5 V (amplitudine de 7,07 V) si modificand putin capacitatea C3 (de la 470 n la 220 n) am obtinut o putere simulata pe circuitul de sarcina de 3,2 W, adica destul de aproape de valoarea indicata de neamt (3,6 W) Screenul simularii este dat in atasamentul 2 pentru primele 0,64 secunde de tranzitie.[attachment=0]Ampli cu CL6 putere pe sarcina.png[/attachment]

[mila]

Sigur a intrebat de schema fizica din 2-3 tranzistoare, 7 rezistente ,2 inductante si 2 condensatoare , curentii si tensiunile + valori piese!

[Vizitator]

Probabil!? Insa eu ma refeream la promisiunea facuta in prima mea postare pe topic, referitoare la furnizarea unui model in MULTISIM pentru CL6. Utilizand modelul in schema lui si comparand performantele cu o schema de substituire - cu tranzistoare - se pot obtine rezultate cat de cat apropiate cu cele ale schemei cu CL6. In ceea ce priveste tuburile echivalente cu CL6, nu se indica nici unul in toate sursele consultate de mine. De aceea pot spune ca un asemenea model este foarte util pentru alegerea schemei finale de inlocuire - care (de ce nu?) poate fi chiar una originala proiectata de colegul yo3gje.

[feri.visky]

Ar fi util sa simulati (daca tot simulati) ceva concret... De ex. schemele deja propuse...