Atelierul meu (strung)

[ndc74]

Eu personal, in cazul asta as prinde piesa in universal si in varful papusii, as degrosa pana aproape de cota cea mai mare, cota care permite barei sa treaca prin arborele strungului. apoi as introduce materialul in arbore si as face cate o piesa odata. Prelucrata interior, exterior + guler si la final o tai. Dupa taiere slabesc bara si o mai scot in afara pt urmatoarea piesa. In felul asta sunt sigur ca fetele int/ext sunt centrate fiind facute dintr-o singura prindere. Singura conditie e ca bara sa fie mai lunga decat cele 4 piese+ adaosul de taiere, asa incat pe ultima s-o pot prinde in universal.In cazul in care dupa degrosare piesa tot nu intra in arborele universalului, atunci o solutie cred ca ar fi sa-i prelucrez interiorul, dupa care o prind intre varfuri (in locul universalului pun varful conic + papusa mobila), antrenez piesa cu o "inima" (dog cum zic englezii) si prelucrez exteriorul tuturor celor 4 bucati, iar in final le tai una cate una. Nu stiu sigur daca aceasta ultima solutie e si cea mai buna.

[alin 105]

Nu, ultima solutie e cea mai proasta.Cel mai probabil, piesa va iesi conica, din cauza nealinierii (chestie obisnuita) intre papusa mobila si cea fixa.

[philiprobz]

Iata o prima improvizatie prin care se poate freza pe strung. In imaginile care urmeaza s-a frezat un canal de pana de 180x6x3 la o cremaliera de caseta de directie recuperata de la dezmembrarile de DACIA 1310. Scula este o freza cu doi dinti...

E o postare mai veche dar care ma intereseaza asa ca o sa intreb :Dintr-un burghiu cu diametrul corespunzator latimii canalului de pana dorit , se poate improviza o freza ca cea folosita de dvs. ? Trebuie sa fac un canal de pana la un arbore scurt si nu am o freza de 4 mm . Singura freza de care dispun e una de 5. Mi-am "faurit" un dispozitiv identic cu cel prezentat de dvs - apropo felicitari pt ideea cu cel de-al doilea colier existent pe partea ce se prinde in port cutit prin care se poate face ajustarea pe verticala pozitia bormasinii .

[Vizitator]

...Dintr-un burghiu cu diametrul corespunzator latimii canalului de pana dorit , se poate improviza o freza ca cea folosita de dvs. ?...

In principiu da. Trebuiesc insa respectate niste reguli: 1 - universalul se va bloca cu un sistem asemanator celui utilizat de mine, iar strungul se va scoate din priza pe toata perioada operatiei, pentru a nu fi tentat sa il pornesti accidental; 2 - se delimiteaza capetele canalului prin doua gauri de diametru si adancime corespunzatoare - vor fi date direct pe pozitia de lucru; 3 - avansul in adancime, se va face doar la capetele canalului - recomandabil cel mult 0,5 mm/trecere; 4 - daca este posibil, se va folosi o bormasina cu reglarea continua a turatiei, astfel incat sa se gaseasca turatia potrivita regimului de aschiere; 5 - se va da o atentie deosebita ascutirii sculei improvizate, care trebuie sa iasa in consola pe cat posibil mai putin si de aceea se vor utiliza burghie ajunse la limita de utilizare, ca lungime. Ideal ar fi sa existe o experienta anterioara in astfel de operatii. Eventual, poti face probe pe un semifabricat rotund asemanator, inainte de a incepe prelucrarea arborelui propriu-zis.

[philiprobz]

Am incercat metoda inainte de a citi raspunsul dvs, si culmea ca cel putin doua din indicatii le-am incalcat. Nu am scos strungul din priza si era cat pe aci sa il pornesc si nu am folosit un spiral cat mai scurt motiv pt care dadea vibratii . Am renuntat la acest procedeu si am incercat altul care a dat rezultate mai bune . Masina de gaurit cu coloana am fixat-o pe bancul strungului si am folosit o freza disc. Canalul a iesit foarte drept si cred ca o sa mai incerc si alte lucruri in viitor cu acest aranjament.

[Vizitator]

Zilele acestea a venit in sfarsit timpul pentru mult asteptata proba a linetei. Primele trei imagini reprezinta aspecte de la operatia de strapungere cu burghiul de Ø14 a arborelui pentru strungul de lemn, prezentat la pagina 22. Imi propusesem sa concep o tehnologie rapida si sa folosesc o singura zi in perioada decembrie - februarie, zi in care urma sa fac focul in soba din atelier. Nu am reusit sa intrevad o asemenea posibilitate, intrucat aveam de facut o serie de retusuri si reglaje la lineta. Apoi, chiar si piesa pe care mi-am propus sa o fac pentru inaugurarea linetei era destul de laborioasa. Din experienta stiu ca niciodata nu pot prevedea absolut totul, astfel incat sa evit sincopele, sau tehnologiile ocolitoare. De aceea, am renuntat sa mai foflosesc perioada de iarna si am asteptat dezghetul pentru a incepe lucrul. In continuare, dau si cateva imagini ale arborelui strungului pentru lemn, care face parte dintr-un chit pe care mi l-a comandat un utilizator pe forum. Intre timp acel utilizator a renuntat la el. Nu era convins ca varianta pe care i-am propus-o, cu con Morse 2 pentru atasarea diverselor dispozitive, este cea mai avantajoasa. A preferat in final sa cumpere un chit asemanator, dar cu sistem de fixare a sculelor si dispozitivelor specific strungurilor de lemn produse de firmele consacrate. I-am spus ca sistemele pe care industria de profil le-a consacrat pe piata, sunt special concepute, pentru a nu putea folosi scule si dispozitive de larga utilizare, care au devenit ieftine tocmai datorita acestui fapt si in acest mod sa realizeze dependenta utilizatorilor de o industrie aparte, caracterizata de produse unicat sau de serie mica si in consecinta scumpe. Nu a inteles, sau nu a acceptat aceasta explicatie si a cautat alte solutii, crezand ca stie mai bine ceea ce face. Am abordat si continuat insa lucrarea, datorita unui spirit de initiativa, pe care l-am avut dintotdeauna. In afara sculelor prezentate in pozele de mai jos, utilizatorul mai poate atasa arborelui strungului pentru lemn propus de mine si o serie de dispozitive specifice strungurilor de lemn: antrenoare specifice; universal cu trei sau patru bacuri de mici dimensiuni (80...120); plansaiba pentru obiecte largi din lemn; etc. Chitul, final va mai contine urmatoarele: fulie primara si fulie secundara pentru turatia de 1800 rpm; suportul port-lagare si cate un set de rulmenti specifici; un antrenor tipic lucrarilor in lemn cu coada CM2; o flansa port-universal (pentru universal de 100); o tija filetata pentru fixarea si asigurarea dispozitivelor prinse in arbore, impreuna cu piulita si saiba pentru fixare rapida a fuliei; o papusa mobila din lemn cu pinola metalica avand alezaj CM2, in care se vor putea de asemenea fixa multe scule sau dispozitive de sustinere impreuna cu un varf fix metalic, cu CM2. Toate acestea le voi posta la timpul potrivit pe sectiunea vanzari, pentru utilizatorii pasionati de strungarie in lemn.Altminteri, Toate Bune!

[alin 105]

... A preferat in final sa cumpere un chit asemanator, ... Chitul, final va mai contine...

O mica observatie, cuvantul "chit " defineste un amestec de minerale si uleiuri folosita la corectarea unor suprafete , cred ca ati vrut sa scrieti "kit" (engl., ansamblu de materiale,piese,unelte folosite pt. un scop bine determinat)Altminteri, interesanta lucrare.

[Vizitator]

Inainte de revolutie, cand singura limba oficial la moda era rusa, exista cuvantul chit in limba romana, avand ambele intelesuri pe care le-ai remarcat. Nu stiu de ce trebuie sa modificam un termen deja existent, ca sa fie in acord cu anglofonia?! Daca vrei insa sa faci o distinctie si in acest mod, atunci intr-adevar despre "kit" este voba.@philiprobz: Canalul pentru pana de 5, al arborelui, este realizat tot pe strung cu sistemul pe care l-am mai prezentat. A trebuit insa sa modific cota colierului elastic de prindere a bohrmasinii, intrucat mi-am procurat si eu intre timp o bohrmasina cu variatie continua de turatie. Cota gatului de fixare a acesteia este de Ø42, in timp ce la bohrmasina romaneasca, era de Ø40. Restul a fost ok. Ca proprietati de bazare si fixare, era mult mai sigur gatul din aliaj de aluminiu al bohrmasinii romanesti, decat cel din plastic al celei pe care o am acum. In timpul lucrului se produc vibratii mari datorita acestui fapt. Ca o consecinta, nu am mai reusit sa indepartez decat adaosuri de maximum 0,2 mm la o trecere. Freza am improvizat-o dintr-un burghiu de 5 mm.

[Vizitator]

Recent, am schimbat camioneta ARO 10 cu o DACIA NOVA, avand in vedere costurile mari pe care le presupunea prima - costuri dincolo de care, este o masina excelenta. Deoarece, pentru NOVA, nu se prea mai gasesc piese de schimb (ca de altfel nici pentru ARO 10) am fost nevoit sa confectionez astazi racordul in T de la sistemul de alimentare cu benzina, ilustrat in atasamenul de mai jos. Originalul era din plastic si nu am mai considerat necesar sa il alatur.

[philiprobz]

Ati debitat dintro bucata mai mare T-ul si pe urma l-ati prelucrat sau cel de-al treilea stut a fost infiletat/sudat . Am facut si eu multe astfel de T-uri si din lipsa de material procedam la alamirea stutului perpendicular.

[DanuAL]

Dupa cum arata piesa, se pare ca totul e facut dintr-o tabla groasa de vre-o 15-20mm. Debitat pe latimea care contine si lungimea stiutului din mijloc si strunjit in 3 prinderi, 2 gauri. Am gasit eu T'euri in cautarile pentru instalatia de racire a strungului, la un magazin de piese auto import (~10ron).

[Vizitator]

Este dintr-o bucata.

[tenzen]

Nu stiu exact daca intrebarea mea este pusa in topicul care trebuie,dar: Ce dimensiune ar trebui sa aibe axul de antrenare pentru un universal de 160 mm cu alezaj interior,in vederea construirii unui strung?Multumesc!

[Vizitator]

Sunt multe lucruri de care se tine cont la proiectarea unui arbore de strung: Alezajul maxim; dimensiunile rulmentilor si al altor organe montate direct pe el; etc. Din cate imi mai aduc aminte, un universal de 160, are un diametru de trecere maxim de 35 mm. Ar fi necesara o grosime a peretelui de aproximativ 7,5...10 mm, deci s-ar putea folosi un rulment cu diametrul interior de minimum 50 mm. Ar rezulta un diametru exterior brut de circa 55 mm. Se mai tine cont ca la capatul dinspre universal se prevede o flansa de fixare a acestuia, egala in diametru cu universalul, deci circa 160 mm. Lungimea depinde de distanta dintre lagare si de amplasarea diferitelor organe de antrenare de pe arbore. de regula arborele unui strung are lungimea de 5...6 diametre maxime ale arborelui, adica in acest caz 800...960 mm. Este deci o lucrare foarte complicata, executabila doar pe un strung mediu, avand cel putin 1000 mm distanta dintre varfuri. Din punct de vedere al tehnologiei de executie, fabricarea lui dintr-un semifabricat plin de 165 mm diametru nu este recomandabila, avand in vedere costurile materialului semifabricatului - aproximativ 134...161 kg. De regula se utilizeaza un semifabricat de diametru mai mic (90...100 mm) iar flansa de capat se obtine prin forjare. Aceasta tehnologie este valabila, doar atunci cand se executa mai multe bucati, astfel incat cheltuielile cu forjarea flansei de capat se impart la mai multi arbori. Pentru o singura bucata, costurile ajung cu aproximatie cam la acelasi pret cu primul caz. Metoda turnarii, este economica, doar daca se executa un numar important de arbori. In caz contrar (pentru o singura bucata) este mult mai scumpa decat oricare dintre primele doua variante. O metoda des utilizata la strungurile de serie mica sau unicat, este realizarea unei flanse amovibile, atasabila prin filet. Metoda nu este insa cu mult mai ieftina decat primele doua cazuri, datorita volumului mare de munca si de precautiile speciale de fabricatie, atat ale arborelui propriu-zis, cat si ale flansei.

[philiprobz]

Raspunsul meu ar fi: ax gata facut, adica din dezmembrarea unui strung dat la fier vechi. Are toate avantajele, e gata facut, e facut asa cum trebuie si e si mai ieftin pe deasupra. In vizitele pe care le-am facut la astfel de centre am gasit intr-o buna zi un ax cu tot cu rulmenti si flansa de la un sn320 in stare ireprosabila. Demontatul a fost mai anevoios si am chemat un strungar pt ca nu m-am descurcat iar pretul a fost greutatea fierului. E posibil sa nu gasiti aceeasi "oferta" dar oricum e mult mai avantajos asa cum spuneam. Il tin la pastrare ca nu se stie cand ma apuca damblaua sa-mi fac un strung mai mare.