Atelierul meu (strung)

[Vizitator]

...piesa mea de suflet era strungul romanesc facut de arad...

Strungul romanesc facut la Arad, va fi pentru noi mult timp de aici inainte piesa de suflet. El ar putea avea chiar si un mare viitor, daca guvernantii in loc sa faca pomeni electorale pentru a fi alesi, ar elabora planuri strategice de dezvoltare a industriei pe perioade medii si lungi.In alta ordine de idei, putini poate stiu ca strunguri se construiau odata si la SARO Targoviste. Strungurile de banc, pe care vrem nu vrem le importam acum la preturi astronomice se produceau si la aceasta intreprindere si intrau in dotarea intreprinderilor romanesti. Poate alta data - cand voi avea dispozitia necesara - vom discuta acest subiect inclusiv cu date tehnice. Din pacate pe Internet nu exista nimic, iar eu personal nu am scaner pentru a reproduce unele pagini ale cataloagelor pe care le am.

[Vizitator stal]

...piesa mea de suflet era strungul romanesc facut de arad...

Strungul romanesc facut la Arad, va fi pentru noi mult timp de aici inainte piesa de suflet. El ar putea avea chiar si un mare viitor, daca guvernantii in loc sa faca pomeni electorale pentru a fi alesi, ar elabora planuri strategice de dezvoltare a industriei pe perioade medii si lungi.In alta ordine de idei, putini poate stiu ca strunguri se construiau odata si la SARO Targoviste. Strungurile de banc, pe care vrem nu vrem le importam acum la preturi astronomice se produceau si la aceasta intreprindere si intrau in dotarea intreprinderilor romanesti. Poate alta data - cand voi avea dispozitia necesara - vom discuta acest subiect inclusiv cu date tehnice. Din pacate pe Internet nu exista nimic, iar eu personal nu am scaner pentru a reproduce unele pagini ale cataloagelor pe care le am.

anii comunismului din pacate aduceau si o napasta de neiertat ...se facea (si autoturismul dacia e elocvent aici) ca toate ideile bune,eficiente ,rodul mintii romanesti de fapt,zaceau cu miile in sertarele celora care intuiau intr-o secunda ca se pune in balanta evidentierea progresului, versus bunastarea si linistea proprie . se calcula prosteste un risc inexistent. asa se ajungea ca solutiile tehnologice viabile sa rasara la unison in blocul comunist ,urmand ca "crema " inventicii sa stea ca arma strategica in buzunarul kremlinului ,ca stindard al puterii supreme.asa si cu strungul facut de arad ...nu era in totalitate un produs romanesc ! ci doar o executie imbunatatita a unui patent... vezi tu...securitatea de atunci ,ca orice institutie a statului roman din acele vremuri trebuia sa-si aduca aportul la dezvoltarea tarii ...ori cizmarul respecta cutuma...asa ca informatia tehnologica era la pret de cinste in petrochimie ,siderurgie,industrie navala (traiti sefu !) etc etc si revenind la oile noastre (desi fara istorie prezentul nu poate exista): am o mare nedumerire cu filetarea gaurilor infundate!utilajele noi nu schimba sensul de rotatie pt a se intoarce pe gang !pe vremea mea ...(si asa m-am invatat) coboram levierul lui SN trecand prin pozitia "frana" si schimbare de sens acum vad ca in momentul ajungerii la capatul filetului cutitul de filetare sare pur si simplu de pe filet ,bara de avans face feed inapoi ,se pozitioneaza in span functie de (fiecare ce vrea) si se reintra , operatia facandu-se de 2-3-5 ori pina filetul e okpoate tu stii??!! de ce muncitorii de categorie inalta ma invatau asa?( si nu greseam niciodata)

[Vizitator stal]

si pt ca azi e o zi mahorita a nemului meu romanesc

ca fost strungar cu mindria pitita undeva,intr-n coltisor de suflet (ca a devenit rusine sa fi fost prelucrator prin aschiere)

pentru viziera fostului meu strung SN pe care puneam zilnic 100 de cuvinte englezesti,sa invat aceasta limba, in timp ce strungul lua cate un span pret de 20-30 de min

gasesc de cuviinta sa lipesc ceva ce as vrea sa invat ca pe vremuri :

 

Repetabila povară

de Adrian Păunescu

 

Cine are părinţi, pe pământ, nu în gând

Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând

Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,

Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi.

 

Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au loc

De atâţia copii şi de-atât nenoroc

Nişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu,

Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.

 

Ce părinţi? Nişte oameni, acolo şi ei,

Care ştiu dureros ce e suta de lei.

De sunt tineri sau nu, după actele lor,

Nu contează deloc, ei albiră de dor

Să le fie copilul c-o treaptă mai domn,

Câtă muncă în plus, şi ce chin, cât nesomn!

 

Chiar acuma, când scriu, ca şi când aş urla,

Eu îi ştiu şi îi simt, pătimind undeva.

Ne-amintim, şi de ei, după lungi săptămâni

Fii bătrâni ce suntem, cu părinţii bătrâni

Dacă lemne şi-au luat, dacă oasele-i dor,

Dacă nu au murit trişti în casele lor...

Între ei şi copii e-o prăsilă de câini,

Şi e umbra de plumb a preazilnicei pâini.

 

Cine are părinţi, pe pământ nu în gând,

Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând.

Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fii

Nu copil de părinţi, ci părinte de fii.

 

Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns

Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns.

Mai avem noi părinţi? Mai au dânşii copii?

Pe pământul de cruci, numai om să nu fii,

 

Umiliţi de nevoi şi cu capul plecat,

Într-un biet orăşel, într-o zare de sat,

Mai aşteaptă şi-acum, semne de la strămoşi

Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoşi,

Şi ca nişte stafii, ies arare la porţi

Despre noi povestind, ca de moşii lor morţi.

 

Cine are părinţi, încă nu e pierdut,

Cine are părinţi are încă trecut.

Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,

Unde-avem şi noi însine ai noştri copii.

Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,

Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.

Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,

Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,

Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,

Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.

Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,

Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?

Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşa

Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga...

 

Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus

Pe conştiinţă povara acestui apus

Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,

Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.

Iar când vom începe şi noi a simţi

Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,

Şi abia într-un trist şi departe târziu,

Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu,

Vom pricepe de ce fiii uită curând,

Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,

Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,

Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,

Deşi lumea în care părinţi am ajuns

De-o vecie-i mereu zguduită de plâns.

 

sa ma iertati , va rog mult , pt offtopic !

 

Pentru simbolistica actuala a acestor versuri si pentru melodramaticitatea lor, tolerez versurile si le recomand si celorlalti sa le citeasca. Parintii vor sti de ce.

ola_nicolas

[Vizitator]

...asa si cu strungul facut de arad ...nu era in totalitate un produs romanesc ! ci doar o executie imbunatatita a unui patent...

Am sa te contrazic putin. Chiar daca initial a fost un "patent", el nu a fost in nici un caz rusesc. Si asta pentru ca trebuie sa tinem cont ca Strungul Arad nu a fost o "ctitorie" a epocii de aur, ci dainuie de dinainte de cel de al 2-lea razboi mondial, atunci cand fabrica se numea Iosif Ranghet, probabil dupa numele intemeietorului ei. Si hai sa fim realisti. Romania a avut si (probabil ca inca) are destui ingineri destoinici, capabili de a proiecta si realiza strunguri si poate mai mult decat doar strunguri.

[Vizitator stal]

ce stiu eu de istoricul strungurilor de la arad tine de domeniul povestirilor ,neavind vre-o data oportunitatea de a studia ceva oficial sau documentat in acest sens.si ca tot .parca,e vremea povestirilor,si eu cred atat in capacitatea inginerilor romani cit si in emigrarea lor instantanee. Am avut norocul sa am un amic (prin anii 93-95) de un talent si rafinament tehnic iesit din comun.de la el incepusem sa construiesc calculatoare "cobra" pe procesor z80.in timp ce eu abia deprindeam circuitele ttl si primele instructiuni procesor el proiecta in orcad cablajul unei interfete cu doua 8255 pt 3 axe pe portul centronix (lpt) abia atunci dadeam si eu ,in premiera de imprimanta matriciala. m-a fascinat! ,tot la vremea aia am primit de la el doua cadouri de neuitat: prima mea sonda logica si spray-ul de fotopozitiv de cablaje .ajunsesem sa fim buni prieteni dar soarta a facut ca la scurt timp sa emigreze !i-au trimis acasa toate actele,contracde angajare si bilet de avion.actualmente este la catedra in canada (ontario parca) . avea o putere de absorbtie a informatiei tehnice si o capacitate de sinteza pe care n-am mai intalnit-o ulterior . cind vedea strungul imi zicea zambind:" hardughia asta e la un pas sa faca singura piesa "...m-am prins tarziu

[Vizitator stal]

asta e metoda de filetare "la cutit" pe care o stiu eu

 

uite si diferenta

se mai poate remarca :

un tip care tine la batiul lui sau un lenes sa nu mai curate spanul

in cazul urmator e clar aportul encoderelor

[bel]

Pentru un strung de banc acesta , cred ca este cel mai complex, etc

http://www.bernardo.at/index.php?id=62& ... on_id=3233

[Vizitator]

...uite si diferentahttp://www.youtube.com/watch?v=UuAgIw2JKZs...

Dincolo de diferentele de conceptia uzinajului, care tin de natura CNC a strungului, am putut remarca o diferenta care se poate aplica si la prelucrarea clasica. Este vorba despre inclinarea saniei inclinabile la un unghi de 60° (30° fata de normala la axa surubului) care avantajeaza regimul de aschiere. Cutitul nu mai taie cu ambele muchii rezultand o aschie atipica, care solicita scula in primul rand la vibratii, ci taie doar cu muchia din stanga. Avansul in profunzime, se face din vernierul saniei inclinabile, deci va intra in aschiere de fiecare data numai muchia din stanga. Diferenta este ca adaosul total nu va mai fi egal cu inaltimea, ci cu latura triunghiului echilateral (la filet metric) al profilului filetului. Probabil ca numarul de treceri este acelasi ca la metoda clasica chiar daca adaosul tehnologic pe cursa este putin mai mare, deoarece regimul de aschiere este mult mai usor. Acest lucru se poate remarca si din diferenta de rugozitate dintre filetul taiat cu metoda clasica (vezi filmul anterior) si cel cu avans inclinat. Iata deci un lucru deosebit care se poate invata din filmul tau.

[nelute8]

DUREROS, cel putin pentru mine (si tara), care m-am confruntat de multe ori cu "ingineri", care au ajuns sefi, si pute pamantul pe unde trec (am descris ceva si la topicul cu motorul electric). Pleaca omul unde vede cu ochii, numai sa scape de excrocii nostri. Nu sunt mare specialist in teorii, dar am uimit multi cu practica, dupa care a izbucnit ura si invidia.Eu pe cine sa omor, ca tehnica sa invie (invieze)? De aici nu plec (zic eu). N-ar fi tradare? Dar burtica? Discutam, dar in urma nu s-au mai creat meseriasi, nu mai sunt valori reale, n-ai cui sa te destainui sa continuie, pana si copilul oracaie la tine, ca esti depasit de...aiureala de azi. Am promis pe acel topic, ca am sa arat un strungulet ce l-am facut la putin timp dupa angajare, pentru a strunji pe loc ,buza bandajului la rotile de locomotive. O strunjire completa costa si 120 000 euro. eu strunjeam doar 20% din ele.Rezultatul? 600 lei salariul. Am vopsit complet o locomotiva, in doar cateva zile. Normal e aproape o luna. Rezultatul? 2 zile libere. Pai pentru libere ma duc eu la servici? Treziti-va, ca e vai de noi, si cei ce vin din spate. Imi pare rau de deviere de la subiect, dar e DUREROS!

[Vizitator]

Si mie imi pare rau nelute8, pentru necazul tau, insa topicul nu permite un off(topic) si nici chiar un of! de asemenea maniera. Daca vrei sa deschizi o discutie pe aceasta tema, pentru a te "racori" tu si altii pe marginea subiectului, atunci reia postarea in debutul unui topic nou la sectiunea Carciuma sau Bodega, ii ziceti voi cum vreti.

[Vizitator]

pretul este de 1100lei cu transportul inclusdin pacate nu dispun nici pe departe de aceasta suma, eu doream doar ceva artizanal realizat cu sume modeste si cu piese de prin gospodarie

Cred ca ar trebui sa urmaresti noul topic "Masini-unelte in regim DIY"

[radu cnc]

Salut,

Poate cineva sa-mi spuna cum se regleaza rulmentii de la axul principal (la universal) la un SN250 produs de Arad? La un span mai gros si la debitat apar niste vibratii in special in papusa fixa si cred ca de la rulmenti poate fi cauza.Mentionez ca sunt nou in ale strungariei, dar meticulos.

Asa se regleaza jocul rulmentilor la strunguri.Cu stima.

[en]

gata (link)

Multumesc bcristian!! M-ai scos din bezna; vreau sa cumpar un sn320 si nu stiam mai nimic despre el.

[ndc74]

Salutare tuturor,

sunt de cateva luni fericitul posesor al unui strungulet chinezesc CQ 6125 Vario.

Putere 750W, 750mm intre varfuri, 250mm diam piesei de prelucrat.

Este similar celui de aici http://www.uni-max.ro/strung-pentru-metale-cq6125/d/

[Vizitator]

Esti intradevar fericit. Dar spune-ne ce accesoerii ai la el, caci 9400 lei nu sunt tocmai o nimica.