informatii despre un COMPRESOR

[Vizitator vasilica]

salutare tuturor, va rog muilt sa ma ajutati si pe mine cu informatie si o schema daca se poate despre un compresor.De putin timp am achizitionat un compresor auto de pe un camion, mar interesa pe langa acesta ce piese sa mai atasez, adica sa mai montez pe el ca sa nu mi bubuie butelia de aer, filtru, supapa de siguranta. as dori daca esta ceva anume care sa faca sa se opreasca motorul la o anumita presiune si sa reporneasca cand presiunea a scazut sau s a micsorat ceva de genul unei electro valve.astept raspuns si ajutor din partea dumneavoastra.

[one]

Acea "electrovalva" este de fapt un presostat.Da, iti trebuie si supapa de siguranta si filtru.

[Vizitator]

Ti-am ata?at cateva imagini jpg (imi pare rau dar constructorul saitului interzice imaginile gif pe care as fi putut sa ti le adnotez) ale compresorului construit de mine împreuna cu un colaborator. Analizeaz?-le si vei în?elege. Pentru butelia tampon am folosit o butelie de gaz ruseasca de capacitate dubla (se g?sea cândva în comer?ul socialist) Filtrele de aer nu se monteaz? de regul? pe compresor. Cel pe aspira?ie ar face ca procesul de comprimare si umplere a buteliei tampon sa dureze un timp prea îndelungat si instala?ia nu ar mai avea un debit suficient pt. aplica?iile curente. Cele pe refulare se monteaz? de regula pe dispozitivele de utilizare (spre exemplu pe suflai) Daca vei folosi aerul instrumental pentru suflarea unor circuite electrice, electronice, etc. filtrul va trebui sa aib? un separator de ulei (aerul instrumental este bogat in particule de ulei deoarece la refulare este comprimat împreuna cu uleiul care face ungerea mecanismului piston-cilindru) In imaginile ata?ate exista o inadvertenta, si anume conducta de leg?tura dintre compresor si butelia tampon este legata direct la ventilul de evacuare. Acest lucru se întâmpl? pentru c? condensorul a fost ad?ugat intr-o faz? ulterioara a construc?iei, si nu am mai reu?it sa mut locul conductei undeva pe circumferin?a condensorului, care este o simpla butelie mai mica prev?zut? la partea inferioar? cu un robinet pentru golirea apei provenita din condens. Vei acorda in timpul construc?iei o aten?ie deosebita etan??rilor de tot felul, altminteri pierderile pot provoca func?ionarea instala?iei in regim continuu, sau chiar s-o fac? inutilizabil?. Motorul electric este trifazat de 50 Hz, 220/380 V, 1,1 kW, 1450 rpm. Condensatorii de pornire pentru reteaua monofazata totalizeaza o capacitate de 120 microfarazi (uscati - nu electrolitici) la o tensiune de 350 V. Presostatul din imagini este unul utilizat pentru hidrofoare cu presiunea maxima de 5 barr (poti folosi si unul cu pmax=10 barr, dar este mai scump) La compresorul pe care l-am folosit eu am probleme cu repornirea in sarcina, daca asta se face la p>3 barr, de aceea presiunea maxima la care reporneste instalatia am reglat-o pt aceasta presiune. S-ar putea functie de compresorul pe care-l detii sa nu intampini aceasta problema. Daca da atunci se opreste ocazional instalatia din comutatorul IN-OUT si se reporneste cu robinetul de purjare al condensorului deschis. Se va inchide acesta dupa pornire Pentru alte neclarit??i trimite-mi un mesaj privat. Succes

[Vizitator]

Nu reusesc sa -mi dau seama daca ai intrat in posesia imaginilor. Notifica-ma daca da!

[Badman]

dece nu le atasezi aici imaginile ?

[Vizitator]

Pt ca sunt nou si fara experieta pe forum (lui vasile) Fisierul rar era prea mare. Le-am selectat (imaginile) le-am recomprimat si acum sper sa reusesc.

Motorul electric trebuie dimensionat pe masura compresorului, impreuna cu redimensionarea condensatorului de pornire, insa problrma este ca pentru un motor mai mare de 2.2 kW nu se va mai putea folosi reteaua monofazata, iar condensatorii care vor depasi probabil 200 micro, vor costa mult peste 100 lei. In plus presostatele din comert rup un curent maxim de 10 A, in timp ce un e.m. mai mare de 2,2 kW are un curent nominal mai mare.

Ti-am retinut telefonul din prima, dar problemele nu se pot rezolva pe mobil. Incearca sa imi trimiti prin mesaj privat e-mailul (daca nu vrei sa-l pui la dispozitie online si vom continua dialogul acolo)

Eu totusi cred ca forumul este un mediu destul de bun si in plus de o anumita experienta pot profita mai multi.

Iti urez succes!

Ma vei gasi pe forum oricand (ola_nicolas)

[Vizitator]

Acum ca m-am prins cum sta treaba cu fisierele, iata si imaginile adnotate promise.Le vei folosi la scara 1:1 pentru a putea distinge textele.Inca odata succes!

[Badman]

Se vede ca nu ati auzit de optimizare, da sunt prea mari pentru niste imagini asa de simple

[Vizitator]

Se vede ca nu ati auzit de optimizare, da sunt prea mari pentru niste imagini asa de simple

De aia sunt pe forum ca sa invat, astept sa dezvolti subiectul (cu exemple)

[Vizitator leone01]

un ajutor minor. daca compresorul provine de la o masina sa nu omiti faptul ca iti mai trebe si ungere . de obicei compresorul pe auto are o conducta care trece uleiul din motor si prin compresor.

[Vizitator]

Depinde de compresor. Ungerea sub presiune nu se foloseste decat la compresoarele in doua trepte unde ungerea prin barbotare nu este suficienta. De obicei insa uleiul sta in carterul compresorului de unde este antrenat prin barbotare de catre manetonul arborelui cotit.

[lyka]

salut vasilica l-a compresoare pentru pornire ,automatizare se folosesc contactori in cazul nostru pornire directa pt pornit contact normal-deschis iar pt oprit contact normal -inchis cu el inseriem contactul normal-inchis al presostatului ,in acest caz prin contactii presostatului va circula un curent mic sub 0,5 a , la arborele compresorului turatia nu depaseste 1000 t/min electromotorul 2,2 kw -3000 t/min transmisia prin fulii supapa de siguranta este obligatorie fulia compresorului din constructie are si rolul de ventilator pt compresor cind ajunge la presiunea maxima inainte sa opreasca presoststul curentul consumat de electromotor sa fie egal cu i nominal

[Vizitator]

MP-ului tau ii raspund si pe aceasta cale. Cred ca ar trebui sa-mi comunici cumva (probabil prin postare pe topic) datele tehnice ale compresorului (turatia nominala a compresorului, presiunea maxima si randamentul mecanic) Este aproape imposibil ca un compresor auto sa ceara o putere de actionare mai mare de 2...3 kW - adica 2.7...4 CP. Daca mi-ai furniza datele cerute as putea incerca sa evaluez aceasta putere. In mod normal aceste date ar trebui sa figureze pe tablita cu datele tehnice ale compresorului, daca ea se mai pastreaza.

[radusa]

Va salut,am citit acest topic si am vazut ca dl. ola_nicolas se plangea mai devreme ca probleme compresorului realizat de dansul este ca nu porneste daca presiunea in butelie este mai mare de 3Bar. Nu am reusit sa vad nici un atasament (se pare ca nu mai exista pe site) pt a vedea ce fel de presostat s-a folosit. Dar banuiesc ca nu este cu descarcarea aerului din capul pistonului. Deci treaba sta cam asa, dupa incarcarea buteliei la presiunea nominala in capul pistonului este aceasi presiune ca in butelie. La consum de aer presiunea scade si ajunge la valoarea setata pe presostat pt repornire. Acesta cupleaza motorul la tensiune dar acesta nu va avea forta sa invarta compresorul pt a invinge presiunea mare care inca se afla in capul pistonului. De aceea compresoarele de aer (cu butelie tampon, bineintales) mai au intre capul pistonului si butelie o supapa unisens si din capul pistonului exista un racord care vine in presostat (special pt compresoare) sau intr-o electrovalva externa comandata de presostat. In momentul opriri, dupa incarcarea buteliei, aerul din capul pistonului este evacuat ori prin presostat, ori prin valva auxiliara. Aerul din butelie nu iese datorita valvei unisens, care blocheaza trecerea lui spre piston.Sper ca am fost cat de cat coerent in ceea ce am zis si ca va ajuta in imbunatatirea compresorului.Radu

[Vizitator]

De curand, intregul forum a fost transferat pe un server nou si probabil ca in timpul operatiunilor de transfer s-au mai pierdut informatii. Pentru toti cei pe care ii intereseaza subiectul, postez din nou cateva imagini ale compresorului. Nu sunt nici cele mai semnificative si cu atat mai putin cele adnotate care se aflau in arhivele RAR de mai sus, insa asa dupa cum spuneam, compresorul l-am construit impreuna cu un colaborator si deci nu dispun intotdeauna de el pentru a face alte fotografii.

 

In ceea ce priveste chestiunea cu pornitul in sarcina la o presiune maxima de 3 barr, asa cum cred ca am mai spus, ea se datoreaza unei oarecare subdimensionari a actionarii, adica motorul electric asincron de actionare cu puterea de 1,1 kVA (in regim trifazat) are in regim monofazic o putere ceva mai mica.

 

Dupa stiinta mea nu se folosesc supape de sens la compresoare. Nici nu si-ar avea rostul, intrucat sistemul de aspiratie refulare al unui compresor se bazeaza in general pe doi clapeti - unul de aspiratie iar celalalt de refulare, clapeti mentinuti pe scaunele respective de doua arcuri spirale, deci ei insisi sunt niste supape de sens. Atunci cand compresorul aspira, actiunii arcului spiral din clapetul de refulare i se adauga presiunea care vine din butelie si care face ca forta de inchidere a acestuia sa fie si mai mare, astfel incat, in nici-un caz aerul din butelie nu poate avea acces in capul pistonului. La refulare presiunea din camera de compresie depaseste presiunea cumulata a aerului din butelie si a arcului spiral si clapetul se deschide lasand aerul sa curga doar in sensul de umplere a buteliei tampon. In mod asemanator clapetul de aspiratie - care este astfel montat incat traseul aerului aspirat sa treaca prin carterul compresorului, pentru a antrena particule de ulei necesare ungerii clapetilor - se deschide doar datorita vidului creat de piston in cursa de aspiratie, in timp ce la cursa de refulare presiunea din camera de compresie impreuna cu arcul spiral mentin clapeta de aspiratie lipita de scaun. Un astfel de sistem face inutil un sistem mecanic de distributie asemanator celor de la motoarele cu ardere interna, iar in momentul in care clapetii isi pierd etanseitatea in contact cu snaunele, compresorul nu-si va mai indeplini functiile. Remediul este demontarea chiulasei compresorului si a clapetilor care se afla montati la nivelul acesteia si corectarea planitatilor celor doi clapeti care au forma unor discuri confectionate de regula din alame sau alte aliaje moi asemanatoare. Aceasta operatie se face pe un platou din fonta rectificat plan cu o rugozitate cat mai mica (de exemplu Ra=0.1) folosind o pasta de rodat din oxid verde de crom de granulatie cat mai mica (in mod uzual maximum 0,15 microni) sau paste diamantate. Operatia ca atare se numeste lepuire