Amplificator pentru chitara de 120W cu 6x6P3S

[THOMAS]

Pt.blue: nu te contrazic in ceea ce priveste demonstratia matematica si eu l-am calculat,dar pacat ca nu esti mai aproape de mine (ca locatie vb.),pe langa alte cateva trafuri de acest fel facute pentru acest amplif,mai am momentan inca doua care pot fi testate de oricine,rezultatele sunt peste asteptari.O sa incerc sa fac si altfel combinatia secundarelor,am aceasta posibilitate si o sa te tin la curent daca se va schimba ceva in bine.Calculul l-am verificat si cu un program trimis de Gabriele si sunt 99% aproape de ce am facut cu creionul.Am ales Raa=5K(!!)

[Depanatoru]

Si fara suparare , chiar scoti 120W sinusoidal ? Asta inseamna 40W per pereche de 6P3S , in conditiile in care traful nu are impedanta potrivita , cum bine a observat blue . Chiar si cu 460V anodica ma cam indoiesc . Ar insemna cu impedanta potrivita sa scoti 20 - 30% sau mai mult in plus putere .

[THOMAS]

Si fara suparare , chiar scoti 120W sinusoidal ? Asta inseamna 40W per pereche de 6P3S , in conditiile in care traful nu are impedanta potrivita , cum bine a observat blue . Chiar si cu 460V anodica ma cam indoiesc . Ar insemna cu impedanta potrivita sa scoti 20 - 30% sau mai mult in plus putere .

Da,40W per pereche de 6P3S ( nu este posibil?!) iar daca sinusoidal inseamna o sinusoida perfecta pe osciloscop vizualizata pe rezistenta de sarcina(si asta timp de o ora!),atunci asta este,se scot 120W sinus! Va marturisesc ca in practica mea de foarte multi ani,cu toate ca s-ar putea sa fiu printre putinii de pe acest forum care au facut la facultate cursuri despre tuburi electronice,calculele s-au potrivit intr-o proportie de 70%-80% cu realizarile practice.Pentru cine este interesat l-as ruga sa dea jos de pe net teoria scrisa de marele Eugen Karpov referitor la tuburile electronice sau chiar de cei de la McIntosh ,dezbatand pe larg niste exemple chiar pentru 6P3S,GU50. Folosirea tuburilor in amplificari de audio,presupune folosirea unor tuburi speciale pentru asa ceva.Nu neg ca merg foarte bine si tuburile de RF,dar cele de audio sunt construite special pentru AF.La frecvente joase,sub 50Hz apare fenomenul de oscilatii mecanice de tip Gauss si cel mai grav afectat dintr-e electrozii unui tub este G3 (grila supresoare),valabil numai pentru tuburile de putere. Ca urmare a acestui fenomen rezistenta interna a tubului,dinamic vorbind,se modifica cu +5%pana la +10% la frecvente sub 50Hz, asta depinzand de dimensiunile tubului. La triode fenomenul nu este intalnit.Este o intreaga teorie pe aceasta tema,se gaseste pe net pentru cine este interesat si cine are rabdare.Nu vreau sa intru in discutii fara sfarsit cu nimeni,eu postez aici scheme care le-am realizat si care functioneaza bine din punctul meu de vedere.Sunt aici colegi care au realizat scheme ce au fost simulate,rezultatele fiind excelente,dar in practica ei se lovesc de multe chestii care nu au nicio legatura cu teoria. A fost aici o discutie pe acesta tema si sunt alaturi de cei care concep o schema,o simuleaza dar care pana la urma mai au si rabdarea si pasiunea corectarii ei in practica,mai bine spus;slefuirea ei.

[sebi_c]

Referitor la toate teoriile de mai inainte, nu inteleg, ce are in plus un tub de audio? Cum e mai bun decat de unu' de RF? Adica unde apar diferentele, astfel incat afirmatiile sa demonstreze cu date concrete superioritatea.

Eu din practica mea si din informatiile, mai ales cele de pe vremea cand tuburile erau ceva curent, consideram ca un tub de audio este limitat in frecventa din cauza capacitatilor interne si mai ales a celei de feedback invers (grila-anod, efect Miller). In rest nu am desprins nici o diferenta care sa evidentieze ca lampile RF nu se misca bine in audio. Consideram chiar ca un tub audio este mai neingrijit constructiv ca unu' RF. Ca un tub, poate introduce mai multe sau mai putine distorsiuni, asta e alta treaba (vezi caracteristicile de iesire). Aici conteaza mult si rolul designerului care alege dreapta de sarcina, modul de excitatie, clasa de functionare, etc.

Altfel, nu inteleg ce e cu puterile astea! Cum se defineste matematic, puterea sinus. Eu din cunoasterea mea in domeniul puterilor, pot intelege puterea medie. Se stie ca puterea activa, ca functie, e integrala nedefinita din produsul dintre tensiune si curent, valori instantanee. Rezulta o functie strict pozitiva de frecventa dubla daca functiile de intare sunt sinusoidale. Fiind vorba de o functie strict pozitiva, media acesteia pe o durata produce puterea medie (de regula, o integrala pe o durata de timp exprima o medie).

De asemeni nu inteleg puterea RMS! Tensiunea si curentul RMS (root mean square=radacina medie patratica) sunt introduse ca notiuni care impiedica aparitia valorii mediate zero la functii cu variatie pozitiva si negativa si exprima corect efectul produs de acestea, dar cand puterea activa este o functie strict pozitiva de frecventa dubla (la semnale armonice) nu vad de ce as mai calcula RMS, cand direct pot calcula puterea medie, care arata exact cata putere se duce in sarcina. Daca adun puterea de iesire medie cu puterea disipata, voi gasi exact puterea absorbita din sursa de alimentare. Astfel bilantul energetic este exprimat cat se poate e corect pentru o analiza.

[THOMAS]

La sugestia lui Viobio,recomand un preamplificator pentru chitara ceva mai "agresiv" care poate fi folosit direct pentru atacul unui etaj final sau poate fi folosit pe intrarea de "aux" de la preamplificatorul de mai inainte,aferent PA 120W.

[THOMAS]

Da Sebi stiu,in ceea ce priveste puterile este o treaba matematica fara tagada,stiu ca puterea RMS pentru un semnal sinusoidal este egala cu exprimarea veche de putere sinus si este egala cu (Uefectiv)^2/R. Cum pentru tensiuni sinusoidale Uefectiv este Umaxim/?2 puterea sinusoidala va fi (Umax)^2/2R.Pentru un semnal muzical, tensiunea efectiva nu mai este calculata la fel fata de cea maxima si se foloseste RMS - prin acea formula se echivaleaza un semnal variabil oarecare cu o tensiune echivalenta sinusoidala eficace sau a tensiunii continue (din punct de vedere al puterii produse).PMPO(puterea maxima de varf instantanee) nu are metodologii de masurare bine determinate si de aceea orice explicatie poate fi doar cu titlu informantiv. Puterea PMPO poate fi intre 100 si 500 de ori mai mare decat cea RMS. Referitor la tuburi stiu sigur ca tuburile de AF sunt speciale,chiar constructia lor este mai solida,iar capacitatile interne sunt destul de mici pentru domeniul pentru care sunt proiectate.Dar,niciodata un tub de AF nu se va comporta la fel de bine un RF ca un tub de RF in AF.Intr-adevar,cele de RF stiu sa mearga lejer la frecvente foarte mari dar la frecvente sub 50Hz fii sigur ca vor merge,dar efectul de care am pomenit mai sus va fi foarte puternic.Vom mai discuta pe tema asta dar nu aici.P.S in ce stadiu esti cu PA-ul cu GU50?

[Vizitator]

Sau.....3 canale fiecare cu gain control de ton si master.....comutabile cu optocuploare...inclusiv din pedala ..

 

[THOMAS]

Sau.....3 canale fiecare cu gain control de ton si master.....comutabile cu optocuploare...inclusiv din pedala ..

 

Nu se distinge bine schema!!!!

[Vizitator]

pt moment cam asa...... :cry:

 

[THOMAS]

Elaborata schema dar in acelasi timp simpla.Merita valorificata!P.S. Cam ce tipuri de doze pentru chitara s-ar preta la preamplificatorul asta???

[Vizitator]

Elaborata schema dar in acelasi timp simpla.Merita valorificata!P.S. Cam ce tipuri de doze pentru chitara s-ar preta la preamplificatorul asta???

.................................................................................................................................................Ideal ar fi o Gibson Les Paul cu single coil ....pt ritmuri clean si humbuker pt cranch si lead.. cel din urma ajunge sa ofere cca 1v.. de semnal cind corzile sunt muscate bine Sunt si multe alte modele dar Gibson-ul e preferata mea

[sebi_c]

Daca lucrurile stau asa cum spune dl. Lazaroiu, atunci, puterea sinus este egala cu puterea medie. Am calculat si puterea RMS (radical din integrala putere instantanee la patrat pe o perioada), ca la tensiuni sau curenti si am gasit ca este egala ca valoare, tot, cu puterea medie care este o simpla integrala definita din produsul tensiunii si curentului pe o durata de timp. Totusi din atatea exprimari, consider ca notiunea de putere medie exprima cel mai bine si mai direct calculat notiunea de putere la iesire. In fine, fiecare spune cum vrea! Asa cum romanul spune mai degraba efectiv(a) decat RMS, probabil gandindu-se mai mult la efect decat la procedeul matematic utilizat, asa si cu puterile. Dar puterea muzicala, cum e definita? Ma refer la cum e calculata.

[blue]

Puterea muzicala este definita de unii drept Uvv*/Rs, adica cu o valoare de 1,4 ori mai mare decat puterea efectiva , sau am mai intilnit expresia de putere musicala drept capabilitatea bobinei difuzorului sa reziste la un impuls, fara deformare, hmm... Oricum si eu sint in ceata cu aceasta putere ciudata ,asa ca nu prea ma tenteaza folosirea ei !

[EmyRulz]

@ sebi_cAi observat bine, nu exista notiunea de putere RMS sau efectiva, puterea e putere(instantanee sau medie). Notiunea a fost introdusa pentru semnale(curenti sau tensiuni) pentru a exprima acel nivel care produce aceeasi putere intro sarcina rezistiva ca un semnal continuu de valoare egala cu cea efectiva sau RMS(asta e definitia). Prin urmare e normal ca Urms^2/R = Irms^2*R = Pmed pentru ca asa a fost definita. Si e si intuitiv de ce la putere se calculeaza media obisnuita si la semnale media patratica, deoarece puterea este proportionala cu patratul amplitudinii semnalului(curent sau tensiune) deci e si normal ca pt a obtine valoarea medie a puterii sa calculam media patratica a semnalului(care ridicata la patrat evident da media puterii).

[sebi_c]

Blue, Uvv ar insemna de doua ori amplitudinea, ori calculul facut e numai pentru amplitudinea de tensiune. In fine, cred ca s-a introdus puterea muzicala ca sa arate mai mare puterea, din motive comerciale.Pentru ca am citit destul in domeniul puterii si energiei electrice, vreau sa remarc aici o personalitate romaneasca, de care pana in 2000 nu am auzit de ea. Este vorba de Constantin Budeaunu care face lumina in domeniul puterilor si energiei curentului alternativ in 1927. El introduce conceptul de putere reactiva si propune unitatea de masura VAR, acceptat de IEC (al carui membru era). In galeria IEC nu am gasit alt roman, decat pe Budeanu, alaturi de alti inventatori. Teoria lui este aplicata si astazi in domeniul energetic, desi contestata de altii din domeniul PFC, dar altceva mai bun nu s-a gasit inca.Revenind la chestiune, nimeni nu ne spune de ce tuburile de RF sunt mai proaste ca cele de audio! Eu inca nu am criterii care sa demonstreze acest lucru. Ca un tub audio nu poate merge la 400MHz, stiu de ce, dar invers habar nu am.