Amplificator Auto cu 6P3C-E

[RockDok]

Am nevoie de doua tensiuni de filament separate, una pentru ramura de jos si inca una pentru ramura de sus unde in afara de final intra si cite o jumatate repetor pe fiecare canal: 6n1p/A-comun R-L si 6n1p/B-comun R-L. Cred ca ar fi mai usor sa adaug cite o infasurare la troroidali care sa-mi livreze cei 6.3V in loc sa mai pun stabilizari si alimentare din baterie. Trebuie sa vad si cum stabilizez tensiunea sursei sa nu-mi ia razna cei 6.3V Pina rumeg niste idei o sa pied timpul cu SE-ul cu EL-uri sa-l inghesui intr-o cutie iar daca folositi o filtrare care cere 10H nu puneti 5H sau chiar 3H fiindca veti constata o crestere a brum-ului cu incalzirea trafo alimentare. Si o greseala in schema SPWM: 4001 este desigur 4011.

[kripton]

Corecta observatia, in cazul alimentarii filamentelor de pe acumulator. Daca insa acestea se alimenteaza prin convertor , la pornire , bara de filamente va fi practic, in scurt.Daca mai adaugam reactanta capacitiva de fltraj care in acelasi moment este maxima,e de inteles ce curenti va necesita acest convertor la 12 V imediat dupa T=o ( cu toate ca tuburile inca nu conduc ). in acest caz ar fi binevenita temporizarea si din acest punct de vedere . Alt argument ar fi ca la tensiuni anodice ridicate,uzura prematura cauzata de pornirea ''la rece'' a filamentelor este mai mare.( in radio receptoare , rar peste 300 V ). Depinde ce solutie va alege entuziastul coleg si pe cat se poate sa-i usuram munca, postarea mea anterioara incepe cu ''propun" ceea ce inseamna ca ''nu-i musai''. Sa auzim de bine.

[+_Florin_+]

Cea mai buna solutie ar fi bobine pt filamente pe toroidal, asa cum ai spus. Daca alimentezi din baterie ar trebui ca fiecare lampita 6n1p sa aiba un mic stabilizator clasic (un BD237, o rezistenta si un zener de 6.8v in baza) sau grupate cate doua filamente in paralel iar finalele la fel, dar cu un trz mai teapan. Asta ar complica montajul. Oricum, alegi solutia care te aranjeaza mai bine.Despre stabilizarea sursei: aceasta se poate face (ca varianta) si dupa transformator,tot cu un stabilizator clasic pt anodica. Sunt destui tranzistori care au Vce foarte mare si convin scopului propus, iar diodele zener (de 30V de ex) se pot pune foarte bine in serie pt a obtine ce tensiune vrei. Pt infasurarea de filamente tot stabilizator.Brumul nu vine numai din anodica (depinde de caz). Pot fi cuplaje capacitive parazite cu firele de retea, de filamente, etc care se descarca cu usurinta pe circuitele de intrare de impedanta mare specifice tuburilor. Spre exemplu, chiar anodul primului tub din preamplificator avand suprafata mare si fiind conectat -prin cond- direct la grila tubului urmator, poate culege brum in anumite conditii, daca tubul nu e ecranat. Sunt multe alte posibilitati, investigheaza poate nu e numai de la drosel.@kripton: ai dreptate, la pornirea filamentelor curentul e f mare, aproape de scurt si in cazul acesta se justifica ce ai spus.

[kripton]

Cred ca legarea in serie a filamentelor ( grupate pentru un consum egal ) ar reduce curentul initial iar stabilizarea ar fi mai usor de realizat la jumatate din valoarea totala .daca se face un secundar adecvat pe transformator( sa se obtina 12 V dupa stabilizare ) chiar bobina in sine avand impedanta mai mare va ''amortiza''curentul la pornire.

[RockDok]

Cum oscilatorul din SPWM este stabil incarcarea secundarului nu ar trebui sa afecteze alimentarea asa ca prima varianta pe care o voi folosi va fi cea mai simpla si anume 12.6 V~ pe filamente grupate. Daca nu este OK se trece la redresare, filtrare si stabilizare la 6.3V cu LM317 si crestere progresiva a tensiunii la pornire. Inca nu sint convins de faptul ca aparitia tensiunii de alimentare pe anozi & grile inainte de incalzirea catodului ar afecta in vreun fel lampa. Cred ca montajul este mai puternic afectat daca se conecteaza Ua dupa incalzirea catodului si ma refer aici mai ales la trafo iesire care primeste un "semnal" treapta de la 0 la Ua. Dar pina cind vin piesele pentru SPWM ( 2 saptamini) am vreme sa meditez la toate variantele.

[+_Florin_+]

@kripton: mi se pare ok cum spui.@RockDok: Cuplarea tensiunii anodice dupa incalzirea filamentului este mai neplacuta in special la finalele SE clasa A unde traful de iesire este in serie cu anodul, iar rezistenta din catod e decuplata cu cond de valoare foarte mare (ca sa nu se reduca amplificarea la frecv joase). Am un astfel de amplificator. La conectarea anodicei, condensatorul este evident descarcat si dureaza o oarecare fractiune de secunda pana se incarca. In acest timp, tensiunea pe catod este aproape de 0 si creste pe masura incarcarii cond., practic negativarea grilei este 0 si creste in timp ceea ce inseamna curent ca la balamuc prin lampa in fractiunea aia de secunda. Traful evident primeste "un sut" (nu neaparat distructiv, fiind o bobina curentul creste in timp prin primar) dar bufnitura care se aude in boxe este f neplacuta. Asta m-a determinat sa las intrerupatorul de anodica permanent pe "on", si il folosesc doar pe cel de retea.Te asteptam cu vesti noi dupa ce termini sursa.

[blue]

Exista o uzura a tubului la aplicarea intregii tensiuni anodice inaintea incalzirii catodului ,fenomenul este accentuat pt valori ridicate a acestei tensiuni, in schimb metoda de temporizare corecta este incarcarea progresiva a condensatoarelor prin intermediul unei rezistente serie cu secundarul sau dupa puntea redresoare. Constanta de timp RC se alege sub perioada de temporizare a unui releu ce shunteaza aceasta rezistenta de limitare, iar contactele suplimentare ale acestui releu pot fi folosite si pt limitarea curentului de pornire a filamentelor cu o valoare de aprox 60%, acest lucru suplimenteaza viata tuburilor. De fapt o solutie simpla si eleganta este limitarea curentului in primarul transformatorului de retea, astfel se protejeaza tot lantul de alimentare si bineinteles ,tuburile. Ideea ca tuburile sant rezistente si nu merita protejate a fost valabila cind acestea erau ieftine si se produceau masiv, acum insa...

[RockDok]

Am descoperit ceva invertoare gata facute la 50 RON care scot 220V~/200W + 5V/?W la cit costa voi cumpara unul pentru disectie. Curios daca-i pun un bec la iesire ce voi vedea pe osciloscop. Sigur scoate ceva dreptunghiular in loc de sinus dar cred ca porneste de la un plus de doua sute si de volti ori eu tocmai de acest lucru am nevoie si nu de refacerea a 220V~. De SPWM nu am uitat dar ceva ieftin de investigat si cu o reala posibilitate de utilizare (spre fericirea celor care ma imping catre SMPS-uri) este bine venit.

[RockDok]

Daca tot veni vorba despre intirzierea aplicarii tensiunii de alimentare oare merita dezvoltata schema in care contactele releului sint inlocuite cu tiristor?

[bolek]

tiristorul ala o sa se stinga daca trece curentul prin zero.

[RockDok]

Am deschis un invertor, pozele sint atasate si se poate observa cum in dreapta trafo se afla o punte de 4 diode si 4 tranzistori de putere + un controller care refac 220V/50Hz dar cam departe de conceptul de sinusoida. Absolut tot ce vine dupa redresare si filtrare adica refacerea 220V/50Hz se suprima si obtin ramura de +220V evident cu filtrare suplimentara nerusinata, pentru -220V voi utiliza inca un invertor iar pentru cele doua ramuri de 6.3V un al treilea invertor la care rebobinez trafo. Exista si invertoare 12-24VDC din care pot stabiliza 12.6V si sa grupez lampile cu filamentele serie evident pe acelasi curent. Am gasit si o sumedenie de trafo-uri SMPS ceea ce inseamna ca pot chiar si eu sa construiesc o alimentare SMPS.Evident ca tiristorul se "stinge" la curent nul doar de aia este tiristor dar trece un curent in cazul meu peste 200mA. Trebuie doar adaugata o rezistenta paralel cu condensatoul de pe grila tiristorului care sa-l decarce si sa-l pregateasca pentru o noua pornire asta in intervalul de timp cit nu este tensiunea Ua.

[kripton]

Daca tiristorul este conectat in tensiunea continua < si filtrata> nu se va stinge in acest caz ''nu trece prin zero "este suficient un impuls pozitiv pe poarta , maentinandu-se in conductie pana la oprire . ( off ) recomand o schema simpla , gen temporizator foto cu resetarea constantei de timp la fiecare pornire .

[Depanatoru]

Tiristorul nu trebuie sa se stinga , ci din contra aprinderea lui trebuie sa fie intarziata , apoi sunteaza rezistenta si conduce pana cand opresti amplificatorul .Numai ca nu cred ca se poate obtine temporizare destula cu un circuit asa simplu , ar trebui macar vreo 10 sec intarziere .

[+_Florin_+]

Ma gandeam la o varianta in care tiristorul sa fie comandat in functie de valoarea curentului din circuitul filamentelor. Cand filamentele se incalzesc, curentul scade la o valoare oarecare stabila si atunci tiristorul va trebui sa conduca, suntand rezistenta. Astfel se scapa de temporizare.

[RockDok]

Nu m-am gindit la o temporizare functie de starea de incalzire a filamentelor dar este excelenta si de studiat! Varianta cea mai simpla in schimb este cind timpul de stand-by depaseste timpul necesar incalzirii filamentelor! Intre timp am modificat schema amplif drept care atasez noua versiune precum si sursa de inspiratie. Valorile pieselor sint orientative, trebuie recalculate pentru 6n1p si 6n2p.