Amplificator Auto cu 6P3C-E

[RockDok]

Cred ca v-ati plictisit deja de incapatinarea mea in ceea ce priveste alegerea SPWM ca si solutie de alimentare. De aceea propun sa trecem la disecarea schemei SRPP atasate. Nu am nici cea mai mica idee despre datele transformatorulu stiu doar atit ca tolele pot fi intretesute. Schemele studiate pina acum nu erau alimentate cu +/- si 0 dar presupun ca transformatorul ar trebui sa aiba aceleasi caracteristici.

[Depanatoru]

Cu 12K in catod ( nedecuplata ) primul etaj nu amplifica prea mult , presupun ca sub 10 ori . Poate de vreo 5 ori . Al doilea etaj iar are 22K in catod nedecuplata , daca amplifica de 5 ori . Al treilea etaj e repetor catodic , deci nu amplifica , ci chiar atenueaza usor . Apoi mai e si reteaua de reactie negativa intre repetorul catodic si primul etaj . Cat poate fi amplificarea in cazul asta ? Nu mi se pare deloc OK .Referitor la tipul lampilor iar nu e OK , de ce sa folosesti 6n1p la intrare , care e o lampa destul de puternica , ca pentru atacul finalelor in repetorul catodic sa folosesti "firava" 6n2p ?

[RockDok]

Da , am confundat lampile , evident vin invers. Inca nu stiu prea multe despre ele, sint in faza de documentare. Parca si mie mi se pare cam putina amplificarea, cred ca mai strecor si jumatatea cealalta a lui 6n2p in fata si apoi atacul cu 6n1p in repetor. Ce ma intreb este daca gaselnita cu tensiune de alimentare +/- si 0 este OK? precum si modul de legare al 6P3C-E -urilor.

[Depanatoru]

La lampa de pe ramura negativa nu e bine G2 pusa la masa , trebuie conectata la anod ca si la lampa de pe ramura pozitiva .Tensiunea de alimentare nu trebuie sa fie simetrica , e totuna daca e 0V pe iesire sau 200V cuplajul facandu-se prin condensator .

[RockDok]

Am atasat noua schema. Inca nu sint convins ca rezistenta din G2 a lampii de jos trebuie conectata la anod asa fortez lampa aproape de modul trioda. Cind tensiunea pe anod variaza tensiunea pe G2 ar trebui sa fie fixa. Cel putin asa am inteles eu ca trebuie sa se comporte o pentoda. De asemenea 0V ar fi tensiunea care ar trebui sa fie pe anod fara semnal. La tensiune simetrica pot folosi condensatori serie cu traf-ul de capacitati mari la tensiuni mici. Si pe linga asta am un punct de masa pentru tensiunea de filament a celei de a doua triode din repetor. SPWM-ul va fi cu doua trafuri toroidale si va livra 2x220V~50Hz 2x6.3V~50Hz. Evident in cazul ideal.

[Depanatoru]

Lampa de sus e legata ca trioda , ca sa fie pentoda mai trebuie un condensator de decuplare spre catod si cred ca o valoare mai mare a rezistentei . Am crezut ca vrei triode . Condensatorul de cuplaj nu trebuie sa fie prea mare , fara sa calculez ma gandesc ca traful e undeva spre 1K/8ohm , tu cat ai calculat ? Si inca ceva , asa de curiozitate , cum ai nascocit ca trebuie acei condensatori cu valori de picofarazi de compensare ? Ai vreun motiv pentru care preferi sa tot adaugi etaje suplimentare in loc sa maresti amplificarea celor existente ? De obicei se doreste exact opusul , mai putine etaje = distorsiuni mai mici si per ansamblu calitate a sunetului mai buna . Oricum cu valori asa mari ale rezistentelor si in anod si in catod curentii prin lampi sunt mici , nu mi se pare OK schema ta :werg

[RockDok]

Primul etaj este de pe undeva de pe internet [http] o particica din ce se descrie acolo, valorile pieselor sint pentru alte lampi inca nu am apucat sa vad cum ar fi cu cele specificate. Nici traful nu am apucat sa-l calculez dar de pornire am gasit niste calcule la: [http]. Daca tot trebuie sa folosesc cite doua duble triode pe canal le folosesc cu reactie negativa locala decit amplificare mare si reactie negativa globala. Cred ca rezistenta din G2 trebuie aleasa in asa fel incit curentul prin grila sa nu depaseasca valoarea din catalog.

[Depanatoru]

Nu e bine asa , condensatorul din grila2 trebuie sa fie spre catod , nu spre masa pentru lampa de sus . In alternativ trebuie sa fie scurtcircuit intre catod si G2 in mod pentoda - asta inseamna tensiune fixa. In cazul asta catodul e la tensiune variabila si anodul la tensiune fixa , invers fata de situatia obisnuita , cand catodul e practic pus la masa . Deci si G2 trebuie sa fie la tensiune variabila , ca si catodul , asta se face prin condensator .

[blue]

Poti simplifica mult schema daca folosesti o singura tensiune anodica cu etaj SRPP final si un driver de acelasi configuratie, iar daca 6P3S se leaga ca trioda ,obtii o impendanta de iesire scazuta

[RockDok]

Da in legatura cu decluparea G2 la lampa de sus m-am grabit. De la pentoda la trioda este usor de ajuns pot experimenta cu un cablaj facut pentru pentoda. Deocamdata imi este destul sa vad cum merg finalii in SRPP. Acum sint curios cum de la impedanta de iesire voi calcula traf-ul. Pentru calculul impedantei de iesire am gasit formulele la [http] trebuie "numai" sa identific variabilele din formule. Sa zicem ca am gasit impedanta, inca nu stiu care sint pasii urmatori dar toate la timpul lor.

[+_Florin_+]

Ca sa-ti faci doar o idee despre transformatorul de iesire, lucrurile stau cam asa:-suprafata miezului S = 3 x radical din Puterea de iesire; fara intrefier daca nu ai componenta continua in primar;-raportul de transformare "n" il scoti din formula Zp = n patrat x Zs, cunoscand impedanta de sarcina Zs (difuzorul) si impedanta primarului Zp care evident trebuie sa fie egala cu impedanta de iesire a amplificatorului; "n" este raportul dintre nr de spire ale primarului si nr de spire ale secundarului;-nr de spire la primar poate fi calculat dupa formula N1=0.12 X (Zp x 1.41 X Io)/S , unde Io este valoarea eficace a curentului alternativ (audio) din primar in mA iar S sectiunea miezului in cmp. Sunt mai multe formule si sisteme de calcul, ideea e sa obtii un nr de spire suficient pt ca primarul sa aiba o inductanta suficienta ca sa redea corect frecventele cele mai joase. In cazul formulei noastre fmin e pe le 40Hz;-diametrul conductoarelor de bobinaj se aleg in functie de valoarea eficace a curentului de audiofregventa in primar si respectiv secundar. Cunoscand impedanta, tensiunea de iesire, etc se determina curentii. Pt trafuri audio se admite o incarcare a conductorului cu 1.2 - 1.7 A/mm patrat sectiune. Deci stiind valoarea curentului, aflam ce suprafata necesara a sectiunii trebuie sa aiba conductorul, dupa care calculam diametrul (S = pi x raza la patrat).-apoi se imparte primarul si secundarul in cat mai multe sectiuni care se bobineaza intercalat.

[RockDok]

Multumesc pentru suport! Acum trebuie sa mai si inghit ce mi-am pus in farfurie fara sa fac indigestie. Prevad ca vom ride bine cind voi prezenta calculele.

[kripton]

Propun , la pornire, temporizarea aparitiei tensiunii anodice astfel incat aceasta sa gaseasca pregatiti catozii tuburilor.

[RockDok]

Sigur secventa de pornire va fi mai complexa decit on-off. Trebuie sa ma gindesc la un soft-on, stand-by, on-delay. In afara de acestea trebuie sa ghicesc si protectii la supra si sub tensiune care trebuie sa actioneze inainte de activarea protectiei IR2111 dar nu are rost sa-mi chinui neuronul pina nu vad sursa la lucru.

[+_Florin_+]

Propun , la pornire, temporizarea aparitiei tensiunii anodice astfel incat aceasta sa gaseasca pregatiti catozii tuburilor.

Nu incerc sa spun ca nu ar fi mai bine cum spui , insa nu mi se pare o problema de importanta prea mare. Am aparate cu tuburi fabricate acum 30 si nu stiu cati ani care au mare parte din tuburi originale, functioneaza foarte bine si nu se poate spune ca nu au fost folosite... Bineinteles anodica si tensiunea de filament se aplica concomitent, redresoarele anodice fiind pe semiconductori. Asta e concluzia la care am ajuns vis-a-vis de problema in discutie.Mai importanta ar fi stabilitatea tensiunii pt filamente in cazul in care se vor alimenta cumva direct din acumulatorul masinii. Sa nu uitam ca tensiunea la borne variaza in timpul mersului, ajungand uneori si la 14V.