Amplificator Auto cu 6P3C-E

[RockDok]

Problema in acest caz este cum sa obtii tensiunea necesara pentru functionarea corecta a lampilor: Se ia una bucata UPS si cu un pic de reverse engeneering se convinge traful sa dea tensiunile necesare. Deja UPS-ul de sub masa mea se uita chioris la mine! In cazul in care 220V ar fi de ajuns transformatorul se poate lasa intact iar pentru 6.3V se pune un alt traf alimentat din 220-ul UPS-ului. In curind schema si detalii de disectie ale UPS-ului!

[sebi_c]

Cel mai bine este sa folosesti o sursa in comutatie de la 12V direct la tensiunea anodica si o alta pentru filamente. Randamentul ar fi in cel mai bun caz peste 90% si greutatea considerabil mai mica.

[Kosmin]

Din cate stiu eu majoritatea ups-urilor scot la iesire un fel de semnal dreptunghiular si iti bazaie trafu de zici ca pleaca din loc daca nu ar fi prins in suruburi,recomand ideea lui sebi_c, asta daca te pricepi la surse.Cu un montaj dintr-un ups ce scoate sine wave poate ar fi o treaba.

[RockDok]

Presupun ca cei 12V furnizati de catre acumulatorul auto pot fi folositi usor pentru alimentarea filamentelor.Pentru stabilizare se pot folsi 7806 (6V 1A max), 7805 + doua diode serie cu adj (6.2V 1A max) sau lm317 ajustat la 6.3V (2.2A Max). Se pot utiliza mai multe integrate de stabilizare si se pot grupa filamentele astfel incit sa nu depaseasca curentul maxim. Prefer acest lucru decit adaugarea unui tranzistor suplimentar pentru cresterea curentului limita. Cit despre obtinerea tensiunii anodice ar putea fi folosita o schema pe principiul celei din atasament? Daca da atunci poate fi folosit de exemplu un toroidal de 220:12-0-12 (Us:Up-0-Up)din comert? In acest moment cred ca semnalul de grila (Ug) obtinut pornind de la 1kHz (totusi cam mult) si pentru un sinus de 50Hz nu este chiar complicat de generat. Sau varianta a doua (in punte) cind T1 si T3 conduc concomitent la impulsurile pentru o semialternanta cu T2 si T4 blocati iar la cealalta semialternanta T1 si T3 sint blocati iar T2 si T4 conduc caz in care s-ar putea utiliza un toroidal 220:12 (Us:Up).

[RockDok]

Pentru partea de comanda a SPWM-ului (Sinusoidal PoWer Modulator) voi folosi schema atasata unde IC1 este un numarator binar iar IC2 este un multiplexor pe opt cai. Latimea impulsurilor este determinata de R0-R7 iar latimea impulsului trigger (TRG) trebuie sa fie cit mai mica. Frecventa TRG este de 200Hz. Atasez si niste presupuse forme de semnal. Iesirile CMDT1-3 si CMDT2-4 nu vor fi legate direct in grile ci trebuie ajustate nivelele. Cred ca si exista asemenea porti pentru adaptare, mai trebuie sa ma uit prin cataloage.

[bolek]

Si de ce ar fi nevoie sa construiesti toata sinusoida aia ? vrei sa disipi putere in plus pe elementul de comutatie, deschizandu-l timpi in plus? Eu am impresia ca toata tevatura asta a pornit de la un traf de 2x12 / 220, unde ai nevoie de 100% umplere; insa daca pui un traf de tensiune mai mica (ex 9v) si curent suportat mai mare, poti forta , cu factor de umplere mai mic, curenti mai mari in primar, la o valoare efectiva similara , si in felul asta lasi sa se si "odihneasca" un pic tranzistorul si bobina. Eventual mareste si frecventa un pic, vezi cat tine miezul , daca ai toroidal e si mai bine.Am construit demult asa ceva cu 2n3055 si cd4047 parca, ca asta aveam atunci, si "mieuna" frumos in sarcina. E drept ca o sa bagi armonici la greu pe anodica, dar...vezi si tu...parca vad ca te-apuci de un smps normal la sfarsit :ras:Din punct de vedere al randamentului, sinusoida in sursa smps mi se pare cea mai proasta idee posibila, si s-a folosit la smart-ups-uri doar pentru ca asa cere consumatorul de la iesire...pe cand tu vrei pur si simplu curent continuu, nimic mai mult...Te-ai gandit sa folosesti un traf de sursa PC gata facut si pus invers? In cel mai rau caz ii faci redresarea cu dublare de tensiune daca vrei anodica mai mare de 300V, dar asta la frecventa aia chiar nu implica probleme cu condensatorii.

[RockDok]

Daca din punct de vedere al "curateniei" SPWM (Sinusoidal Pulse Width Modulation) este mai bun decit SMPS (Switched Mode Power Supply) voi lucra la SPWM. Un alt motiv este faptul ca deja am un toroidal de 220:12/150W. Evident voi jongla si cu frecventa TRG sa vad ce iese iar daca se disipa putere in plus pe MOS-uri chiar nu ma intereseaza.

[sebi_c]

O sursa in comutatie este cel mai bun lucru in cazul 12V->Uanodic! De ce sa mai si 50Hz intermediar? Iarasi transformatoare grele, etc.In loc de tensiunea redresata ca in cazul lucrului sursei in comutatie de la 220V, vei lucra direct de la 12V. Vei comuta curenti mari ceea ce necesita tranzistoare de tensiune mica si curenti mari. Mosfet-uri de 30..50A la 50V sunt destule (de ex BUZ11 50V/30A) si ieftine. Cel mai bine este folosirea unui comutator 'full bridge' si un controller destinat acestui scop pentru ca exploateaza eficient tensiunea relativ scazuta de la intrare. Il pui sa comute peste 100KHz si ai un trafo acceptabil si spire putine. Poti pune si filamentele pe trafo, dar fara pretentie de stabilizare, dar acceptabil ca sa functioneze bine. Insa Vanod va fi stabilizata perfect.

[sebi_c]

O sursa in comutatie este cel mai bun lucru in cazul 12V->Uanodic! De ce sa mai si 50Hz intermediar? Iarasi transformatoare grele, etc.In loc de tensiunea redresata ca in cazul lucrului sursei in comutatie de la 220V, vei lucra direct de la 12V. Vei comuta curenti mari ceea ce necesita tranzistoare de tensiune mica si curenti mari. Mosfet-uri de 30..50A la 50V sunt destule (de ex BUZ11 50V/30A) si ieftine. Cel mai bine este folosirea unui comutator 'full bridge' si un controller destinat acestui scop pentru ca exploateaza eficient tensiunea relativ scazuta de la intrare. Il pui sa comute peste 100KHz si ai un trafo acceptabil si spire putine. Poti pune si filamentele pe trafo, dar fara pretentie de stabilizare, dar acceptabil ca sa functioneze bine. Insa Vanod va fi stabilizata perfect.

[Golem]

Cat crezi ca or sa tina lampile 6P3S pe o masina, pana se vor"scutura" filamentele?500m? 1 Km?

[RockDok]

6?3C-E -urile sint pentru echipamente militare, daca au rezistat in tancuri au oarecare sanse sa reziste si pe drumurile noastre! (Oare filamentele becurilor farurilor au constructia mai rigida decit filamentele tuburilor?)de asemenea si 6N1P si 6N2P pe care vreau sa le folosesc sint pentru uz militar. Un toroidal de 220:12 la 150W/50Hz este chiar mic iar filamentele le alimentez din 12V acumulator. Nici o secunda nu am vorbit despre utilizarea de tranzistori bipolari ci de MOS-uri si acestea in comutatie. Si uite o idee cu care poate voi impaca pe toata lumea (desi nu asta este scopul meu!): prima data voi construi un SPWM dupa care voi incerca si o sursa in comutatie pe la 100kHz. Este mai usor sa vorbesc despre diferente intre doua lucruri dupa ce le-am facut. Nu ca nu mi-ar place dar sa folosesc un controller in acest moment imi este imposibil atit din punct de vedere al cunostiintelor cit si al aparaturii si soft-ului de programare desi ar fi fost o solutie extrem de eleganta.

[RockDok]

Am atasat o versiune in lucru a SPWM-ului. Tebuie sa gasesc niste finali si sa le stabilesc punctele de functionare de asemenea sa vad ce 40XX gasesc prin magazine.

[sebi_c]

Sunt sceptic cu driverele de la mosfeturi! Foloseste si tu ceva gata facut pt. ca trebuie sa descarci si sa incarci niste capacitoare grila drena destul de serioase. Se gasesc la IR, Unitrode (acum TI) sau Microchip. Dead time la atac tranzistoare pe acelasi linie (leg) V+, masa nu exista astfel ca o sa ai scurtcircuit la inversare si pierderi in comutatie. Sinus are cam putine esantioane, dar sa zicem ca merge. Un controller SMPS pt full bridge (nu microcontroller, ex. UC3875) are driverele built in.

[RockDok]

Prin 4066 pot trece linistit 25mA, Nu tin la o sinusoida perfecta totul este sa am cit mai putin zgomot posibil in secundar iar SPWM-ul este varianta optima. Scuze pentru microcontroler-controller, nu am fost atent. Dupa ce imi voi epuiza rabdarea ,sper ca nu si pe a d-voastra, voi incerca si un SMPS la multi kHz. Ce nu inteleg este: Cind apare o deschidere concomitenta a ramurii T1-T4 cu T2-T3?

[sebi_c]

E vorba de T1 si T2 la tine, sau T3 si T4. Ele pot scurtcircuita sursa! Un MOS de 20..30A necesita varfuri de pana la 1A la comutatie pentru a iesi rapid din starea de conductie si ceva mai putin pentru a intra in conductie, altfel nu consuma nimic. Driverele trebuie sa aiba rezistenta interna foarte mica (nu neaparat putere disipata mare) sa poata asigura suficienta energie (vezi cati joule trebuie sa-l scoti sau sa-l bagi in conductie), ori un 4066, dupa cum stii e tehnologie MOS, iar un canal MOS isi creste automat rezistenta cand curentul creste. Atunci cand tu ai nevoie mai mare de a excita MOSfetul curentul scade dramatic. Rezultatul este o timp de crestere prost si un delay marit.Un MOSfet iese mai greu din conductie si intra mai usor in aceasta stare. Deci daca tranzistorul de jos e in conductie si schimbi nivelul de intrare, cel de sus intra mai repede in conductie si cel de jos nu a reusit sa iasa din aceasta stare. Este necesar sa intarzii putin deschiderea mosfetului de sus pentru a fi sigur ca cel de jos s-a blocat. Nu prea mult ca sa nu lasi sarcina flotanta si sa apara overvoltage (ai o inductanta acolo). Delay (dead time) este de ordinul a 200..600nS (depinde in principal de tip tranzistor si driver). Asa au loc pierderile in comutatie, din cauza driveringului si a dead time ales. Daca nu se iau in considerare cele de mai sus, se poate ajunge la pierderi mai mari decat pierderile statice si uneori chiar la decese de tranzistoare. Drivere se gasesc de la f.ieftine la f.scumpe. Uitate si la convertoare pentru motoare, te mai poti inspira. Am uitat sa-ti spun ca ti-ar trebui sa ataci Mosfet cu +/-10V, cel putin.Am gresit in postarea trecuta cand am zis de capacitor grila-drena; e vorba de capacitate grila sursa (de intrare).