Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Amplificator Single Ended 2xEL-34 / canal


RockDok

Postări Recomandate

Am vazut mai multe scheme unde la Ua apropiate de 350V pentru EL34 pe la 60mA se utilizeaza transformatoare pste 3K si chiar 5k la SE cu tub unic asa ca m-am hotarit sa folosesc 2k pentru doua tuburi in paralel. Am atasat ce a rezultat.

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 146
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • RockDok

    71

  • Depanatoru

    26

  • blue

    11

  • zal

    8

Top autori în acest subiect

Buna , Ce ar fi daca s-ar incerca , dupa bobinarea propriu-zisa a primarului, sa se continue bobonajul cu un numar de spire astfel incat sa fie suficient pentru un filtraj mai bun , iar transformatorul de iesire ar fi mai aproape de zereo magnetic , permitind astfel o mai mare ''excursie'' a tensiunii anodice in semnal, reducand totodata si ''bang-ul'' de la pornire iar in frecvente joase un regim mai lejer al tubului. ( valabil numai in se ).deci tensiunea anodica sa se aplice in mediana astfel obtinuta sau aceasta mediana sa fie inclusa in bobina primara .astfel curentii magnetici de valoare contrara vor avea efctele mntionate .astfel si capacitatile de filyraj pot avea valori mai mici ,avand mai mare eficienta decat in cazul filtrajului RC. mentionez doar ideea acestui tip de transformator .astfel cred ca se pot obtine performante echivalente cu ale unui transformator cu sectiunea mai mare.

Link spre comentariu

Ceva de genul asta? Daca am inteles bine atunci este ca si cind am comasa bobina de filtrare pe acelasi miez cu trafo iesire. In cazul asta am scapa de intrefier. Un inconvenient este dublarea sectiunii bobinajului primarului.

Link spre comentariu

(Da , ceva in acest gen . este doar o idee astept parerile celor care stiu mai multe ca mine pentru ca in mod normal nu am cu cine ma consulta , daca numai vorbind despre tuburi electronice , multi ma cred ''dus cu pluta'' , unde sa ma exprim decat aici ? voiam sa zic ca infasurarea anodica sa contina o mediana , eventual, in asa fel plasata incat sa nu modifice impedanta reala a acesteia iar infasurarea suplimentara va contribui la un filtraj mai bun si la ''echilibrarea'' magnetica a miezului.capacitatea sa fie in punctul de alimentare . capatul extrem al acestei infasurari se va connecta la o rezistenta care sa satabileasca curentul grilei ecran + curentul anodic al celorlalte tuburi , la capatul acesteia fiind conectata cea de-a doua capacitate de filtraj. aceasta infasurare poate avea valori de pana la 5-7%din numarul total de spire al primarului.

Link spre comentariu

Multe radiouri economice s-au facut asa , dar in hi-fi nu cred ca s-a folosit niciodata . Brumul inevitabil suprapus tensiunii anodice se duce la difuzor , iar o parte din tensiunea de iesire se duce in alimentare , toate infasurarile fiind cuplate intre ele , asa pe langa pierderea in sine poate sa apara o reactie pozitiva cu etajele de semnal mic .

Link spre comentariu

Componenta continuua va magnetiza miezul ,deci se impune un intrefier,calcularea transformatorului este mai dificila, dar ca sa vezi ca istoria se repete cineva a mai avut aceasta idee, prin anii 60 se numea infasurare antibrum, ba mai mult o solutie din anii 30-40 era folosirea infasurarii unui difuzor electromagnetic drept drossel,(difuzorul electromagnetic in loc de magnet permanent avea o infasurare strabatuta de curentul anodic) Totusi d.p.d.v. practic este mai buna folosirea unui transf. si a unui drossel separat , dar ma rog ca idee teoretica este demna de luare in considerare...

Link spre comentariu

N-as zice ca ''traviata'' este un aparat economic cu toate ca utilizeaza acest tip de transformator ( cu priza in primar).Mai mult, legat de brum, toate aparatele care au acelasi tip de trafo iesire , si in acest caz ( nu-i asa ? ) valoarea tensiunii de brum este mai mare.tensiunea de brum , nu se suprapune peste cea continua ci se insumaeza algebric prin faptul avand sensuri contrare din mediana, va crea campuri magnetice de sens contrar in miez ori acestea insumandu-se algebric se vor diminua, infasurarea primara fiind strabatuta de curent continuu inca de la inventarea transformatorului de iesire in clasa A ( adica SE ) , exceptie facand numai cele din configuratie "sarcina paralela",unde sunt cuplate capacitiv cu rezistenta de sarcina.Nicidecum nu poate fi numai o aplicatie teoretica din moment ce si vecinii maghiari la uzinele ''orion'' au produs aparate cu acest tip de trafo iesire. ex.AR-612 ( cu trei cai de iesire ) nu a fost un produs foarte economic.La fel, orion AR-602 si mai ''amaratul'' orion AR601-OIC.,fara sa mai adaug insa pe sovietici care au asa inca si mai si ( vadeti Latvia ) Trebuie tinut cont ca nu se puteau produce aparate hi-fi , in serie , dat fiind costul ( si asa urias ) al aparaturii din acea vreme. Ma intreb ( de data asta pur teoretic ) cum ar suna un ''traviata '' cu un trafo iesire cu sectiunea de vreo 10 cm patrati si ce brum ar mai avea daca s-ar pastra aceeasi configuratie cu priza in primar . Mentionez ca in practica am fost nevoit de multe ori sa inlocuiesc acest transformator ne-avand inlocuitor cu mediana . Nu pot afirma ca nu a functionat dar din punct de vedere al filtrajului diferenta a fost evident sesizabila .

Link spre comentariu

Asa era si la "Balada"S582 si efectul era...contrar.Nu scapai de brum la volum minim nici daca il descantai.Plus alte incoveniente.Vorba aia; azi cumperi 'balada" in doua saptamani ramai cu lada!" :ras:

Link spre comentariu

(Da , ceva in acest gen . este doar o idee astept parerile celor care stiu mai multe ca mine pentru ca in mod normal nu am cu cine ma consulta , daca numai vorbind despre tuburi electronice , multi ma cred ''dus cu pluta'' , unde sa ma exprim decat aici ? voiam sa zic ca infasurarea anodica sa contina o mediana , eventual, in asa fel plasata incat sa nu modifice impedanta reala a acesteia iar infasurarea suplimentara va contribui la un filtraj mai bun si la ''echilibrarea'' magnetica a miezului.capacitatea sa fie in punctul de alimentare . capatul extrem al acestei infasurari se va connecta la o rezistenta care sa satabileasca curentul grilei ecran + curentul anodic al celorlalte tuburi , la capatul acesteia fiind conectata cea de-a doua capacitate de filtraj. aceasta infasurare poate avea valori de pana la 5-7%din numarul total de spire al primarului.

Da,era la moda asa ceva in anii trecuti si bine ai spus ca facea un "echilibru" magnetic al miezului.Dupa cum se observa,bobinajele sunt folosite in antifaza,asa ca rezultanta inductiei magnetice pentru CC este zero (prin cele doua bobine trecand acelasi curent(Ia),dar defazat).Condensatorul de filtraj pe langa rolul de a netezi riplul de la redresor,mai face si o decuplare in CA pentru semnalul din anod (cel de audiofrecventa).Singurul incovenient este ca bobinele,ca numar de spire si diametrul conductorului trebuiau sa fie riguros egale(inductantele celor doua bobine fiind egale),alfel rolul pentru care era gandit nu mai functiona.Deci,sa ne gandim,daca trebuiesc doua infasurari egale si cu un numar relativ mare de spire,inseamna ca si fereastra utila pentru bobinaj trebuia sa fie ceva mai mare,asa ca,personal nu cred ca pe un traf de iesire normal ar avea loc acele bobine. O astfel de tehnica se folosea pentru a modifica punctul de magnetizare a miezului cat mai jos posibil in ceea ce priveste limita de jos a benzii de frecventa.Un asfel de transformator putea reda in SE la 3-4W si pana la 35-40Hz la o sectiune de numai 4-6cmp.Referitor la difuzoarele cu bobina de excitatie pot spune ca intr-adevar bobina de excitatie era folosita ca bobina de filtru intre cele doua condensatoare si cu cat etajul final cerea un curent mai mare cu atat campul magnetic din bobina de excitatie era mai mare,deci difizorul functiona mai bine (mai tare!!!).Aceasta tehnica a fost abandonata tocmai din aceste motive,difuzoarle erau foarte "insensibile" la curenti mici,deci la nivele mici ale semnalului de AF.Existau si unele difuzoare cu excitatie de putere mai mare (50-100W) folosite in sonorizari exterioare care aveau bobina alimentata efectiv de la un redresor cu o tensiune de 240-300V Dc.
Link spre comentariu

N-as zice ca ''traviata'' este un aparat economic cu toate ca utilizeaza acest tip de transformator ( cu priza in primar).Mai mult, legat de brum, toate aparatele care au acelasi tip de trafo iesire , si in acest caz ( nu-i asa ? ) valoarea tensiunii de brum este mai mare.tensiunea de brum , nu se suprapune peste cea continua ci se insumaeza algebric prin faptul avand sensuri contrare din mediana, va crea campuri magnetice de sens contrar in miez ori acestea insumandu-se algebric se vor diminua, infasurarea primara fiind strabatuta de curent continuu inca de la inventarea transformatorului de iesire in clasa A ( adica SE ) , exceptie facand numai cele din configuratie "sarcina paralela",unde sunt cuplate capacitiv cu rezistenta de sarcina.Nicidecum nu poate fi numai o aplicatie teoretica din moment ce si vecinii maghiari la uzinele ''orion'' au produs aparate cu acest tip de trafo iesire. ex.AR-612 ( cu trei cai de iesire ) nu a fost un produs foarte economic.La fel, orion AR-602 si mai ''amaratul'' orion AR601-OIC.,fara sa mai adaug insa pe sovietici care au asa inca si mai si ( vadeti Latvia ) Trebuie tinut cont ca nu se puteau produce aparate hi-fi , in serie , dat fiind costul ( si asa urias ) al aparaturii din acea vreme. Ma intreb ( de data asta pur teoretic ) cum ar suna un ''traviata '' cu un trafo iesire cu sectiunea de vreo 10 cm patrati si ce brum ar mai avea daca s-ar pastra aceeasi configuratie cu priza in primar . Mentionez ca in practica am fost nevoit de multe ori sa inlocuiesc acest transformator ne-avand inlocuitor cu mediana . Nu pot afirma ca nu a functionat dar din punct de vedere al filtrajului diferenta a fost evident sesizabila .

Tensiunea alternativa nu se suprapune cu nimic , numai componentele continue se anuleaza . Dar sa nu uitam ca se foloseau difuzoare ne hi-fi , care nu redau prea bine 50Hz . Amplificatoare hi-fi se produceau dintodeauna , nu te lua dupa productia socialista :rade: , cauta schemele firmelor de renume si nu cred ca vei gasi nici macar un model construit asa . Numai in radio , unde putin brum nu era important , s-a folosit ideea .
Link spre comentariu

o groaza de gargara.... si nici o poza :)) asteptam ( sau mai bn zis astep poze cu nerabdareeeeeee ) nu credeti ca tot ce era de lampi s-a descoperit pina in anii 60'' ? sunt carti si formule si e bn sa le aplici, cel putin asta e principiul dupa care ma ghidez eu ....

Link spre comentariu

OK, vine poza, ce lipseste este cheful de lucru, mai am de refacut cablajul fiindca de la prima idee pina acum am mai multe schimbari majore in plus am gresit si cursa potentiometrul de inalte, spre stinga creste si dreapta taie. Dau si trafo iesire la rebobinat asa ca pe saptamina viitoare ar cam trebui sa fie in cutie. La alimentarea filamentelor voi folosi infasurarea principala de 6,3V cu priza mediana la un divizor rezistiv care sa o urce la 50V. Condensatorii 2 si 6 din partea de jos nu sint scursi, am incercat sa lipesc doua rondele de caucuic pentru sprijin mecanic la fixarea cablajului in cutie. Trebuie sa-i curat.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări