Amplificator Single Ended 2xEL-34 / canal

[zal]

Numai 12BH7 rezist? acolo cu succes, f?r? modificarea tensiunii.

[Depanatoru]

Pentru ECC82 e dat 180V maxim intre filament si catod , nu exista versiune cu anozii scurti si lungi , toate au aceleasi specificatii . Eventual ai putea forta varianta cu anozii mai mari , ramane de vazut cat rezista in plus , nu numai marimea anodului dicteaza performantele .

 

Rt = Rs + n^2Rp Daca rezultatul e mai mic decat Rt minim din catalog la tensiunea redresata atunci Rt = Rs + n^2Rp + Rx

De fapt in prima formula ar trebui o notatie diferita , nu Rt , sa zicem Rsuma .

 

Si de fapt lampa din Quad22 e ECC83 , nu stiu cat de competenta e noua schema cu ECC82 . Lampile nu se inlocuiesc numai asa , mai ales data fiind diferenta mare de amplificare . Posibil sa existe mai multe versiuni , habar nu am .

 

[zal]

Orice l?mpar ar trebui s? cunoasc? am?nuntele astea, nu trebuie decît s? se uite la l?mpi de produc?ii diferite, numai RFT, Tesla ?i Tungsram au f?cut ?i ECC82, 83 mici. Restul lumii a f?cut normale, mai pu?in cele noi din China ?i Rusia unde e amestecat? produc?ia ?i cu multe f?c?turi, ca la tranzistori. :rade:Iar în datele mai am?nun?ite de la National, Uf-c e max 100V+, restul, tensiune negativ? sau pozitiv? de vîrf f-c nu m? intereseaz?, mai ales la ECC-urile pric?jite.

[Depanatoru]

Si daca-ti arat ECC83(12AX7) si ECC82(12AU7) mic japonez NEC ? Am si mari si mici , nu este datasheet diferit pentru ele , eventual este diferenta cum suna ...De altfel si Mullard , Telefunken , etc au facut si mari si mici , cauta poze pe internet .

[zal]

De-alea nu am prin cutii, se poate, dar cele din fostul CAER sînt la îndemîna oricui.Astea mici sînt bune prin preuri, cele mari în amplifuri, faptul c? nu apar diferen?e în date, e alt? poveste... cine ?i-ar face reclam? negativ??

[RockDok]

Am facut modificarile, ultima versiune atasata. De alta data la cazuri similare sigur voi alimenta separat filamentele.

[Depanatoru]

Balansul nu-l pui asa cum e in schema Quad-ului ? Posibil sa influenteze lipsa lui functionarea corectorului . Adica daca ai luat schema asta copiaz-o complet .

[RockDok]

La Quad 22 potentiometrul de balans cu tot cu rezistentele serie trebuie sa aiba 12.5k, la echilibru pe ramura ajunge la 6.25k ori eu am 1k + 5k din potentiometru. Prima lampa, corespunzind Quad 22 este ECC83.

[Depanatoru]

Da , nu m-am uitat atent , parea ca potentiometrul de balans face parte din corectie cum l-ai desenat .Spor la treaba , si sa ne spui cum suna la sfarsit , si ceva masuratori daca se poate .

[RockDok]

Schema cu puncte de masura am atasat-o mai sus. Se aude mai mult decit OK. Asta este versiunea pina cind vine EZ-ul. Voi schimba condensatorii de 450V sa reziste la 600V si voi alimenta cu ramura de 2x400V prima data cu diode apoi cu EZ-ul. Sint curios de diferenta. Inca folosesc glumele de trafuri de iesire din proiectul cu 6p3c-e. Dupa ce ma joc cu alimentarea voi calcula noile trafuri de iesire. In alta ordine de idei nu cred ca voi mai asculta alti finali decit cu lampi. Ma gindesc serios la un final SRPP cu 6p3c-e alimentat la 12V sa-l pun in masina. Desigur nu in apropierea rezervorului de benzina!

[blue]

Redresarea este o anexa a amplificatorului, practic doar pt amplif. de instrumente sunetul este modificat oarecum cu un tub redresor, pt celelalte amplif. redresarea are un rol clar si o funtionare rigida, adica asigura energie stabila sistemului. Semiconductorii sant clar mai avantajosi, cu conditia sa nu produca semnale nedorite, oricum redresarea este un fenomen controlabil si masurabil, nu intervine in lantul audio, asa ca o redresare cu pornire temporizata este mai economica si mai stabila. Totusi in unele cazuri aspectul estetic al amplif. cere un tub redresor, dar aceasta este o alta discutie...

[RockDok]

Incepe sa ma incomodeze dimensiunea alimentarii si chiar daca in aceasta faza numai din curiozitate tot voi incerca sa fac o sursa in comutatie. In cadrul subiectului "6P3S in schema SE - danzup" au fost niste dezbateri despre cit de "curata" este o asemenea sursa si sint usor contrariat, cam toate electrocasnicele din jurul nostru merg cu asa ceva si nu se prea influenteza una pe alta. Pacat ca nu avem o schema a sursei folosite. O sa intru in zona unde se discuta despre surse in comutatie sa vad variante.

[EmyRulz]

Ca sa iti faci o idee despre cum de functioneaza aparatele electrocasnice cu surse jalnice, ia de exemplu un calculator. Sursele in general sunt sub orice critica si totusi functioneaza perfect. Treaba e ca majoritatea electrocasnicelor in ziua de azi au electronica digitala in ele care este extrem de toleranta. Eu de ex am facut un test simplu la laptopul meu, pe iesirea audio. Cand era alimentat din priza aveam de vreo 3-4 ori mai mult zgomot(masurat pe osciloscop nu din cauza vreunei bucle de masa sau altceva) decat ca atunci cand era pe baterie(si nici atunci grozav de bine dar asta e altceva)...Cu toate astea, se pot face SMPS de calitate dar nu e la indemana oricui si plus de asta, care mai e fun-ul unui amplif pe lampi daca ii pui SMPS?

[bolek]

Incepe sa ma incomodeze dimensiunea alimentarii ....

Dar dimensiunea trafurilor e iesire nu te incomodeaza? Sau sunt mici-mici si astfel scapam si de brum in boxe..

[RockDok]

Daca tot veni vorba de transformatoarele de iesire pina nu rezolv alimentarea cu GZ34 folosesc o pereche de trafuri ale caror constructie o atasez ( calculate pentru o pereche de 6P3C in paralel). Spun ca ma incomodeaza dimensiunea trafo alimentare doar din cauza ca trebuie sa fac modificari ale carcasei. Intr-un spatiu de 230x80x110 ar fi incaput elegant o sursa in comutatie daca acea sursa nu ar genera alte neplaceri. Altfel va trebui sa decupez capacul si dita-i trafo se va iti prin deschizatura. Evident va trebui sa-l imbrac intr-un blindaj. Pe de alta parte daca stie cineva cum obtin sa zicem +500V/0.3A si +6.3V/5A din 12V altfel decit prin sursa in comutatie as-i vrea sa-mi spuna si mie. Cit despre brumul din boxe: dupa vreo 8 ore de functionare transformatorul de alimentare ajunge la o temperatura de vreo 50 de grade concomitent apare si un usor brum. Cred ca brumul apare si din cauza ca L2 (2500spx0.3/4cmp) ajunge la 60 grade. Cit timp trafo este rece (3-4 ore) nu se aude nimic. Foarte mult a scazut nivelul brumului prin faptul ca am introdus L1 (1000spx0.4/3cmp) in serie cu mediana trafo si masa. Mai mult ca sigur preia o parte din rolul L2. Sper sa nu trebuiasca sa rebobinez traf-ul ci numai L2. Banuiesc faptul ca aceasta, prin incalizire isi pierde indictanta si din aceasta cauza brum-ul se propaga in montaj. Inteleg faptul ca in cazul in care nu folosesc lampa redresoare ci diode (mai mult sau mai putin rapide) pot folosi capacitate mai mare pentru primul condensator de dupa redresare de asemenea nu trebuie sa-mi bat capul cu rezistente de protectie (totusi voi pastra citiva ohmi asa ca vreau eu).