construire redresor auto

[Vizitator]

Pentru @gabitzu8 si nu numai , atasez schema incarcatorului si cablajul realizat de mine in format PDF.

Te-am citat pentru a-ti pune urmatoarea intrebare. Desenul cablajului din fisierul pdf este la scara 1:1?

[Gabriel Paduraru]

Eu personal am luat cablajul din Tehnium dar numai orientativ pt ca l-am adaptat la dimensiunile pieselor mele si de fapt nu e un cablaj propriuzis ci doar o placa de textolit gaurita si legaturile le-am facut cu sarma de la o piesa la alta ca sa nu am surprize pt ca sunt portiuni cu curenti mari.

[Vizitator]

Povestea este urmatoarea. La randul meu am construit prin 1990 acel redresor auto automat din cartea lui G. D. Oprescu, dupa o schema putin modificata si adaptata la orice tip de baterie auto. Rezultatele au fost excelente. Recent l-am imprumutat cuiva (facerea de bine...) si mi la adus inapoi nefunctional. La o analiza a situatiei am constatat ca timpul si cheltuielile cu depanarea, justifica refacerea montajului cu tot cu cablajul imprimat, pe care il cam improvizasem la timpul respectiv. Mi-am planificat aceasta actiune sine die, adica dupa unii autori la... calendele grecesti. De aceea acum cand de fapt am nevoie urgenta de el ca sa pot reancarca o baterie aflata la limita de jos sunt in aceeasi faza fara perspective. De aceea, constatand ca montajul este destul de popular printre forumisti, m-am hotarat sa rog pe cineva care a mai realizat cablajul sa-mi dea un desen la scara 1:1 pentru a fi mai operativ in actiunea de refacere. Modificarile pe care le am de facut, nu sunt esentiale si deci cu unele retusari pot folosi un cablaj conceput exact pentru schema din carte. Daca nu voi avea exact piesele folosite la cablare, atunci pe cele atipice le voi monta si eu atipic - intr-o pozitie convenabila.Multumesc anticipat celui (celor) care ma vor ajuta.

[miron1947]

am construit prin 1990 acel redresor auto automat din cartea lui G. D. Oprescu, dupa o schema putin modificata si adaptata la orice tip de baterie auto.

Este cel construit de Dl. geomar?Daca da, aveti in postul dansului viewtopic.php?p=433910#p433910 si placatul in format PDF, deci 1 : 1.

[Vizitator]

Numai formatele CAD proiectate la scara 1:1 respecta aceasta scara cu strictete si deci in mod logic un fisier pdf este la scara 1:1 numai daca este o reproducere a acelui format CAD. De fapt asta si vreau sa stiu. Este o reproducere dupa un desen conceput intr-un CAD-program pentru proiectare PCB-uri, sau este o simpla scanare a unui desen utilizat. Orice operatiune de readucere la scara a unui desen este de fapt echivalenta cu reproiectarea lui. Dupa cate imi dau eu seama colegul geomar vorbeste despre aceeasi schema preluata din volumul Montaje Electronice de Vacanta publicat de un colectiv de autori. Rectific cu aceasta ocazie greseala facuta intr-o postare anterioara, cum ca G. D. Oprescu ar fi printre ei In aceasta ordine de idei, pot miza pe informatia dumneavoastra - cum ca desenul este la scara 1:1?

[miron1947]

Numai formatele CAD proiectate la scara 1:1 respecta aceasta scara cu strictete

Si Express PCB si Eagle, stiu sigur pentru ca am facut cablaje cu aceste programe prin metoda transfer de toner si daca sunt salvate in format PDF(cu Cute PDF) pot fi utilizate direct din PDF.Puteti verifica daca sunt 1:1, tiparind la imprimanta pe hartie si verificand cotele fizic.

[Vizitator]

Acestor programe eu le spun in mod generic CAD-uri. Multumesc pentru informatii. Daca intr-adevar pdf-ul a fost obtinut direct din programul utilizat la proiectare, atunci este sigur la scara 1:1. Am sa fac intr-adevar o proba la imprimanta.

[miron1947]

Acestor programe eu le spun in mod generic CAD-uri.

Da am inteles eu gresit, credeam ca va referiti la ORCAD.

[Dr.L]

Chiar daca scara nu e strict 1:1 nu apar probleme care nu pot fi rezolvate printr-o usoara indoire a pinilor pieselor,de ex la 90% din dimensiunea originala (la fel cred ca e si pt 110%)Oricum,cel mai simplu se verifica printr-o printare pe o foaie si apoi se aseaza piesele pe foaie

[Vizitator]

Chiar daca scara nu e strict 1:1 nu apar probleme care nu pot fi rezolvate printr-o usoara indoire a pinilor...

Ai in cea mai mare masura dreptate Dr.L, mai ales ca eu voi folosi cu totul alte piese decat cele prevazute de realizatorul schemei si deci voi face foarte multe modificari. Spre exemplu eu am folosit in locul celor doua potentiometre din schema, doua rezistente semireglabile, intrucat reglajul il fac numai atunci cand ceva s-a dereglat si nu mai este ok. Spre exemplu, pentru reglarea curentului de incarcare in functie de tipul de baterie eu am ales varianta cu mai multe rezistente calibrate R11 cu asterisc (simbolul schemei) si astfel potentiometrul (semireglabilul) P1 l-am reglat odata pentru totdeauna. De altfel asa dupa cum am avut ocazia sa ma conving exploatand dispozitivul aproape 20 de ani, este de preferat un curent cat mai mic de incarcare indiferent de capacitate, chiar daca se face in dauna timpului cat bateria sta imobilizata. Din P2 se regleaza tensiunea maxima la care nu mai avem curent de incarcare. Eu personal l-am reglat cu rezultate bune la valoarea de 14,4 V si nu am avut probleme. Reglajul lui P2 l-am facut probabil cel mult de 3...4 ori in toata perioada de exploatare a dispozitivului. Apoi, eu am folosit si intentionez sa pastrez varianta cu tiristor T22R-08 in locul obisnuitului T6N-05. Asa dupa cum spuneam mai sus, prin calibrarea mai multor rezistente R11 scoase pe panoul frontal, fiecare la cate o borna separata am obtinut posibilitatea ca in functie de tipul acumulatorului sa conectez plusul la borna convenabila. In acest fel nimic nu se schimba in functionarea montajului electronic, reglajul lui P1 ramanand valabil in orice situatie.

 

Dincolo de cele de mai sus, care asa dupa cum spuneam presupun ele insele modificari ale cablajului in anumite limite, exista totusi si un aspect suparator - in special la folosirea unui cablaj mai mic de 1:1 - si anume apropierea (indesirea) traseelor. Eu personal am ramas la faza realizarii clasice a cablajelor imprimate si anume prin protejare cu catran (smoala) diluat in triclor/perclor - etilena aplicat cu o scula special confectionata de mine dintr-o seringa, rezolutia urmand s-o reglez prin marimea acului folosit. De aceea la cablajele cu o densitate mare a traseelor am anumite probleme. Ori scara desenului este una dintre cele mai importante probleme. Sper totusi sa o pot depasi de aceasta data.

[miron1947]

De aceea la cablajele cu o densitate mare a traseelor am anumite probleme.

Daca postati cotele pieselor,pot incerca sa desenez un cablaj mai "aerisit", utilizabil cu metoda de desenare manuala.

[Vizitator]

Apreciez intentia de ajutor, insa asta este de fapt situatia de evitat. Un amplasament optimizat al componentelor duraza destul de mult, apoi se ivesc neajunsuri pentru care amplasamentul trebuie modificat, etc, etc... Tocmai de aceea am pornit de la presupunerea ca un cablaj existent a fost verificat in practica, urmand sa depasesc doar problemele legate de componentele folosite. Probabil ca in cursul zilei de maine, pornind de la cablajul colegului geomar voi fi gata cu totul urmand ca de abia mai apoi sa depasesc de fapt problemele mai grele - constructia carcasei si a panoului frontal, solutii aplicabile astfel incat cablul destul de lung si de greu sa nu mai stea in permanenta fixat in suruburi pe panoul frontal, ca la vechea constructie, o modalitate de a scoate siguranta fuzibila si cele doua LED-uri indicatoare pe panoul frontal, etc, etc...

[miron1947]

Daca locuiati in Brasov, va ofeream un REDAC functional.

[Gabriel Paduraru]

Daca locuiati in Brasov, va ofeream un REDAC functional.

Cat m-ar costa? Nu locuiesc in Bv dar putem gasi o solutie.

[Vizitator]

Domnului miron1947 ii raspund aici (deoarece sunt pe subiect) la indoielile exprimate de dumnealui pe un alt topic apropo de simularea pe simulatoare CAD (Computer Aided Design) a schemelor electronice de orice tip. O parere asemanatoare au majoritatea celor cu care am mai discutat subiectul pe forum. Cineva la un moment dat mi-a replicat ca pentru a merita sa simulezi un circuit, trbuie ca schema acestuia sa fie deosebit de complicata. Personal nu sunt de aceeasi parere. O schema relativ simpla iti poate scoate "peri albi". Totul depinde de tipul sarcinii si de complexitatea fenomenelor prin aceasta. De acea parerea mea este ca merita sa simulezi chiar si un circuit relativ simplu. Un exemplu in acest sens l-am dat pe un alt topic dintr-un alt subforum in legatura cu aplicatia relativ simpla a unui letcon cu inductie - de tip pistol, cu care eu personal am pierdut mult timp inainte de 2000, fara sa pot ajunge la niste concluzii valabile - dar asta este un alt subiect. In cazul de fata voi posta schema redresorului automat pe care l-am construit in 1990 si despre care vorbeam mai sus, in 3 ipostaze de simulare pe MULTISIM. Prima corespunde unei rezistente simbolizata R11 cu asterisc (in schema originala) si R3 in simularea mea cu valoarea de 0.5 ohm - cea indicata de realizatorul schemei. Eu personal utilizam acest caz pentru incarcarea bateriilor de acumulatori de pana la 60...65 Ah = amper-ora (o alternativa la unitatea de masura a sarcinii electrice) si nu amper per ora cum scria cineva intr-o postare anterioara pe acest topic.

[attachment=2]Redresor automat 1.png[/attachment]

In cea de a doua postare este aceeasi schema utilizand o rezistenta de 0,27 ohm, situatie pe care o utilizam la incarcarea bateriilor de acumulatoare intre 70 si 120 Ah.

[attachment=1]Redresor automat 2.png[/attachment]

Si in fine, in cea de-a III-a postare se utilizeaza o rezistenta de 0,1 ohm, situatie corespondenta in practica incarcarii bateriilor de 150...180 Ah. Din motive practice am considerat ca pentru baterii cu capacitati mai mari nu voi avea nevoie de o a 4-a borna corespondenta unei a 4-a rezistente. Asa a si fost - nu am intalnit in practica baterii de capacitate mai mare de 180 Ah, iar daca le-as fi intalnit, era perfect utilizabila aceasta a 3-a solutie.

[attachment=0]Redresor automat 3.png[/attachment]

Rezistentele de mai sus mi le-am construit singur din nichelina de dimensiuni diferite, deoarece ele trebuie sa disipe o putere relativ mare.

In schemele simulate in print screen-urile de mai sus se pot vedea atat oscilogramele trenurilor de impulsuri reprezentand tensiunea la bornele rezistentei R3, cat si tensiunea si curentul efective in instrumentele de masura virtuale XMM1 si respectiv XMM2, tensiune si curent corespunzand destul de exact masuratorilor practice efectuate asupra redresorului construit de mine. Principala modificare care trebuie facuta la montajul propus initial este folosirea unui tiristor adecvat. Eu am folosit un T22R-08 capabil sa reziste pana la curenti directi de 22 A.

 

Schema am simulat-o pe MULTISIM prin 2005, adica dupa 15 ani de utilizare efectiva a redresorului si am ramas surprins de exactitatea informatiilor obtinute. Am mai simulat de asemenea si alte montaje executate de mine de-a lungul timpului - inclusiv cu tuburi electronice. Simularile au reflectat de asemenea suficient de exact situatia practica studiata. De aceea din 2005 incoace am luat obiceiul sa simulez orice schema care ma intereseaza. Avantajul major este acela de a pierde doar timpul cu implementarea schemei pe MULTISIM - sau pe orice alt simulator CAD de care se dispune - nu si banii pe piesele procurate special pentru punerea lor pe bancul de proba. Un alt avantaj este ca se pot trage concluzii cu privire la modificarile ce se pot face, cu mult inainte de a construi efectiv montajul si deci vom face alte economii procurand de la bun inceput componentele optime, fara a mai pierde bani, timp si nervi pe incercari inutile.

 

Principalul dezavantaj al simularilor CAD al schemelor electonice, este acela ca foarte des biblioteca programului CAD de simulare utilizat nu contine modelul anumitor componente. Trebuie deci sa invatam sa ne construim singuri aceste modele. Cei care au fost buni la matematica, nu vor intampina probleme insurmontabile in acest sens, intrucat realizatorii CAD-urilor de simulare si-au prevazut programele cu componente virtuale puternice usor de programat si folosit in scheme. Un alt inconvenient este acela ca, in anumite cazuri desi practica arata ca un montaj functioneaza, simularea lui nu se poate face. Chiar si in unele dintre aceste cazuri, exista insa anumite artificii care permit simularea unor variante - tehnic echivalente. Si apoi aceste cazuri nu sunt chiar atat de dese.